Ai ratat Programul Prima Casă? Mai ai o șansă! Află ce alternative avantajoase găsim pe piaţă pentru moldovenii care lucrează în țară dar și pentru cei din diasporă

Creditul Prima Casă a oferit familiilor din Moldova speranța și bucuria de a avea propria locuință. Dezamăgirea este însă că mulți dintre cei care vor să aplice la acest program nu sunt eligibili, dar puţini sunt cei care s-au gândit că există soluţii alternative cu criterii de eligibilitate mai simple.

Multe bănci au lansat de câteva luni bune credite similare celor Prima Casă, care oferă o sumă mai mare pentru același termen lung şi cu mai puţină birocraţie. Există oferte și pentru cetățenii noștri care lucrează peste hotarele țării, dar își doresc o locuință în Moldova.

Ofertele similare Prima Casă se adresează şi celor care au deja o locuinţă, de orice suprafață. Vârsta aplicantului nu are plafon, iar suma maximă pe ca o poate primi un client prin aceste credite este nelimitată, iar costurile sunt la fel de mici ca şi la creditele Prima Casă. De exemplu, prima rată este la fel de mică începând cu 15-30%.

Pentru cetățenii noștri care activează peste hotarele țării aportul inițial al creditului este de 30 %. În condițiile de eligibilitate intră activitatea oficială într-un stat străin timp de minim șase luni. Suma creditului nu trebuie să depășească 2,5 mln de lei și vârsta aplicantului nu trebuie să fie mai mare de 70 de ani. Dobânda unui asemenea credit este chiar mai avantajoasă de cât cea a Programului Prima Casă și anume 5%.

Știm că nu este ușor să accesezi un credit imobiliar de sine stător, contactează specialiștii ipotecare și primește consultanță GRATUITĂ pentru oferte personalizate de ipotecă.

Solicită informații aici: https://proimobil.md/ro/euproprietar

Sună acum: +373 68 777 301

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dse.md

Incendiile din Grecia: cetățenii Republicii Moldova – avertizați de ambasadă

Ambasada Republicii Moldova în Grecia a emis alertă de călătorie în Republica Elenă din cauza incendiilor de pădure. Ambasada a recomandat cetățenilor să se informeze înainte de începerea călătoriilor și să evite zonele în care există incendii sau un risc iminent de producere a acestora.

„Ambasada Republicii Moldova informează cetățenii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Grecia că autoritățile locale au anunțat menținerea riscului ridicat de producere a incendiilor de vegetație, din cauza condițiilor meteorologice extreme (temperaturi înalte, lipsa precipitațiilor, umiditate scăzută și vânt puternic)”, au comunicat reprezentanții ambasadei.

Ambasada a recomandat cetățenilor Republicii Moldova să se informeze înainte de începerea călătoriei în legătură cu situația existentă și să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un risc iminent de producere a acestora.

„De asemenea recomandăm consultarea paginii web a Ministerului elen al Protecției Civile și al Crizelor Climatice, care conține informații de actualitate despre incendiile de vegetație, hărți zilnice de prognoză a incendiilor, disponibile la adresa https://civilprotection.gov.gr/xartis precum și un ghid de autoprotecție împotriva incendiilor. Pentru asistență consulară contactați ambasada Republicii Moldova în Grecia: Telefon: (+30)210699-03-72; Telefon de urgență: (+30) 698 470 2421. Email: [email protected], [email protected]”, au menționat reprezentanții ambasadei.

Pe 14 august și reprezentanții Ministerului român al Afacerilor Externe au atenționat despre riscul călătoriilor în Grecia din cauza condițiilor meteorologice extreme.

Menționăm că, în perioada 15 iulie – 15 august, 44 de pompieri moldoveni, însoțiți de 8 autospeciale, intervin în Grecia pentru stingerea incendiilor forestiere. Aceștia acționează alături de echipe din Austria, Cehia, Franța, România și Bulgaria.

A News

„Putin, pleacă acasă”. Proteste în Alaska înaintea întâlnirii președintelui rus cu Donald Trump

Locuitorii din orașul Anchorage, statul american Alaska, protestează înainte de întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia urmează a fi discutată inclusiv despre invazia rusă din Ucraina. Participanții și-au manifestat sprijinul pentru Ucraina, au condamnat agresiunea militară rusească și s-au pronunțat împotriva prezenței lui Putin în Alaska.

Sute de oameni s-au adunat de-a lungul străzilor din Anchorage pentru a protesta înaintea întâlnirii Trump-Putin. Manifestanții au desfășurat drapelele SUA și Ucrainei. Aceștia au desfășurat și pancarte cu mesaje precum: „Alaska este alături de Ucraina”, „Niciun compromis. Salvați Ucraina” și „Stați acasă, dictatorilor”.

De asemenea, pe un trotuar a fost scris cu cretă „Putin, pleacă acasă”, iar pe clădirile din oraș au fost atârnate drapele ucrainene sau bannere cu mesaje pro-Ucraina.

Amintim că, în seara de 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni lângă orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi președinți vor purta negocieri, unul dintre principalele subiecte fiind încetarea focului în Ucraina.

Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis SUA condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Liderul de la Kremlin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Iar Donald Trump a sugerat recent că, pentru a pune capăt conflictului, Moscova și Kievul vor trebui să facă schimb de teritorii. Ulterior, însă le-a promis liderilor ucraineni și europeni că nu va discuta acest subiect cu Putin și fără Zelenski,

Pe 12 august, liderii UE au publicat o declarație comună în care au salutat eforturile președintelui american de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, aceștia au reiterat că o pace stabilă trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a reiterat importanța ca Ucraina să aibă libertatea de a-și decide viitorul, fără a fi exclusă din procesul de negociere.

Pe 13 august, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a organizat o conferință online cu alți lideri europeni, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, pentru a discuta despre invazia rusă înaintea summit-ului din Alaska. Ulterior, Politico a scris, cu referire la surse, că Trump a transmis că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei pentru a descuraja o viitoare rusă, dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului. Însă cu anumite condiții, una dintre care este ca Ucraina să nu adere la NATO. Publicația a mai notat că liderul de la Casa Albă nu a spus ce presupun concret aceste garanții de securitate.

De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat la telefon cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 15 august. Palatul Elysee a comunicat că cei doi lideri au convenit să se întâlnească din nou după întâlnirea Trump-Putin din Alaska.

Un partid afiliat lui Șor vrea să ajungă în Parlament, chiar dacă autoritățile i-au respins dreptul de participare la scrutin

Partidul Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei (FASM), afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, insistă să participe la alegerile parlamentare. Formațiunea politică a depus actele necesare în acest sens la Comisia Electorală Centrală (CEC), chiar dacă a fost exclusă oficial din lista partidelor autorizate să candideze la scrutinul din 28 septembrie.

„Am venit din nou la CEC pentru a cere să ne înscrie în cursa electorală, deoarece nu există o decizie definitivă a Curții Supreme, și până atunci orice partid are dreptul să fie înregistrat pentru alegeri”, a declarat Tatiana Cociu, primarul de Orhei afiliat lui Șor, care a câștigat în 2023 alegerile pe listele FASM.

„Așteptăm decizia instanței, dar până atunci facem ceea ce trebuie să facem”, a precizat și liderul FASM, Alexandru Beșchieru, care anterior a fost membru al Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. 

Amintim că CEC a modificat, pe 3 august, în baza informațiilor prezentate de Agenția Servicii Publice, lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din toamnă. Tot atunci, autoritatea electorală a decis să excludă din această listă patru partide care fac parte din Blocul „Victorie”, lansat de Șor la Moscova, între ele și FASM. Astfel, potrivit datelor CEC, 35 de partide politice au dreptul să participe la parlamentarele din 28 septembrie.

Reamintim în acest context că Blocul „Victorie” – din care face parte și FASM – nu a fost admis în cursa pentru scrutinul din septembrie. Urmare a deciziei CEC, Partidul „Renaștere” a depus actele pentru înregistrare de sine stătător.

***

Menționăm că cele patru partide politice, „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”, afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, riscă să fie dizolvate. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile parlamentare, în atenția Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului: și-a lansat misiunea

Mai mulți observatori ai Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) vor monitoriza alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Biroul, parte a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va publica un raport cu aproximativ două săptămâni înainte de scrutin, în prima zi după alegeri și la câteva luni de la încheierea procesului electoral. Pe 15 august, la Chișinău, ODIHR și-a lansat oficial misiunea de observare a alegerilor.

Potrivit OSCE, deschiderea misiunii a avut loc ca urmare a unei invitații din partea autorităților Republicii Moldova. Misiunea este condusă de Jillian Stirk și constă într-o echipă de bază formată din 15 experți, cu sediul la Chișinău. ODIHR va fi însoțit și de 30 de observatori pe termen lung, care vor fi detașați pe teritoriul țării, din 22 august. Biroul plănuiește de asemenea să solicite 200 de observatori pe termen scurt, care să ajungă cu câteva zile înainte de ziua alegerilor.

„Misiunea va evalua desfășurarea alegerilor pentru a vedea conformitatea cu angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale, precum și cu legislația națională. Observatorii vor monitoriza îndeaproape toate aspectele procesului electoral, incluzând modul de desfășurare al campaniei pe rețelele sociale (și nu numai), desfășurarea activității administrației electorale la toate nivelurile, legislația electorală și implementarea ei, finanțarea campaniei, acoperirea mediatică și soluționarea disputelor electorale. Observatorii vor evalua de asemenea implementarea recomandărilor anterioare ale ODIHR privind alegerile”, au comunicat reprezentanții OSCE.

Potrivit sursei, în ziua alegerilor, misiunii ODIHR i se vor alătura delegați ai Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Parlamentului European pentru a observa deschiderea secțiilor de votare, procesul de vot, numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor.

ODIHR va publica un raport interimar cu aproximativ două săptămâni înainte de ziua alegerilor, iar observațiile și concluziile preliminare ale misiunii de observare vor fi prezentate într-o conferință de presă în prima zi după alegeri. Un raport final privind întregul proces electoral, care va conține și recomandări, va fi publicat de ODIHR la câteva luni după încheierea procesului electoral.

Sursa a menționat că misiunea de observare ODIHR și misiunea OSCE în Moldova operează independent, sub mandate diferite.

Telegram/Poliția Republicii Moldova

Accidentul din Cahul soldat cu moartea unui cuplu căsătorit. Șoferul nu își recunoaște vina și a fost plasat în arest

Șoferul implicat în gravul accident din apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, în urma căruia au decedat un soț și o soție, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Bărbatul nu își recunoaște vinovăția și a refuzat să facă declarații. Informația a fost confirmată de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat.

Bărbatul este cercetat penal, fiind învinuit de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei, fapt ce a cauzat din imprudență decesul a două persoane.

Potrivit probelor, la 12 august 2025, în jurul orei 16:00, conducând un automobil pe traseul M3, în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, spre orașul Vulcănești, învinuitul nu a adaptat viteza și modul de deplasare la condițiile de drum, pierzând controlul volanului și ieșind pe contrasens, unde a tamponat frontal un alt autoturism. În urma impactului, conducătoarea autoturismului și pasagerul din dreapta au decedat pe loc. Cei trei copii minori aflați pe bancheta din spate au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale”, a menționat PG.

Conform instituției, persoana vizată a fost reținută în aceeași zi, iar pe 14 august i-a fost înaintată învinuirea. „Aceasta nu și-a recunoscut vinovăția, și a refuzat să facă declarații”, a precizat PG.

Pe 15 august, în urma unui demers al Procuraturii Cahul, instanța a dispus plasarea învinuitului în arest preventiv pentru 30 de zile. Măsura a fost aplicată până la data de 11 septembrie.

Hotărârea judecătorească poate fi contestată la Curtea de Apel Sud.

Amintim că, anterior, poliția a comunicat că persoanele decedate în accidentul rutier din proximitatea localității Burlăceni sunt soț și soție. Iar minorii răniți sunt copiii cuplului, care au 5, 7 și 10 ani.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: