parlament.md

Radu Marian explică: ”Moldovenii din diaspora pot accesa programul „Prima Casă Plus” la întoarcerea în țară

Moldovenii din diaspora care se vor întoarce acasă și se vor stabili în țară pot beneficia de programul „Prima Casă Plus”.  Mai mult decât atât, legea votată recent nu exclude faptul că rudele de gradul I (soțul/soția) ale beneficiarului programului „Prima Casă” pot fi stabiliți (și să aibă venituri) în diaspora, atâta timp cât beneficiarul folosește imobilul pentru a locui în el. Aceasta este reacția deputatului PAS Radu Marian, care a dorit să clarifice informațiile și criticile apărute în spațiul public, ce indicau că, printr-un amendament propus, diaspora nu ar putea accesa programul „Prima Casă Plus”.

Deputatul PAS, Radu Marian, a subliniat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că programul „Prima Casă” impune, încă de la început, o prevedere esențială: ”beneficiarii trebuie să fie angajați în Republica Moldova și/sau să aibă venituri în Republica Moldova. În varianta proiectului de lege care a venit la Parlament de la Guvern, la fel era prevăzută obligativitatea aceasta”. Nu am intervenit pe acest aspect – nu am „scos” și nu am „adăugat” diaspora. Prin amendamentul meu, am introdus în lege o concretizare și am reiterat ce este în vigoare și până acum”, se arată în mesajul deputatului. 

În același context, Radu Marian a evidențiat că Hotărârea de Guvern asociată programului „Prima Casă” impune ca locuința achiziționată prin intermediul acestuia să fie utilizată exclusiv pentru uz personal. Astfel, se interzice închirierea acesteia sau lăsarea ei neutilizată ca o formă de investiție.

Este absolut logic și de bun simț acest lucru. Deloc nu dorim să încurajăm mai mult locuințe-fantomă, mai ales în contextul creșterii puternice a prețurilor la imobile din ultimii ani”, susține Marian.

Mai mulți lideri politici, printre care președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și Igor Munteanu de la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, au criticat proiectul „Prima Casă Plus”.

Fostul premier Ion Chicu a declarat la Petru RLive că modificările aduse nu au făcut programul mai accesibil, ba dimpotrivă, l-au transformat într-unul practic nefuncțional. Chicu a evidențiat, în special, articolul 4, care stabilește criteriile de eligibilitate, stipulând că beneficiarul este obligat, pe toată durata valabilității contractului, să locuiască în locuința respectivă și să nu o ofere spre folosință altcuiva, o condiție considerată absurdă.

***

În luna iunie, Guvernul Republicii Moldova a lansat programul „Prima Casă Plus”, care aduce modificări și completări față de programul anterior „Prima Casă”. 

Printre noutățile introduse se numără:

  • Suma maximă a creditului va crește de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Durata maximă a împrumutului se va extinde de la 25 la 30 de ani. De asemenea, beneficiari ai programului „Prima Casă Plus” vor putea fi persoane ale căror profesii sunt considerate libere, cum ar fi avocați, notari, actori sau taximetriști. 
  • Programul va fi accesibil și persoanelor care dețin locuințe în mediul urban cu o suprafață de până la 50 de metri pătrați și care doresc să achiziționeze o locuință mai mare.
  • Garanția de stat va crește de la 50% la 70% din valoarea creditului pentru achiziția unei locuințe în afara Chișinăului, iar în capitală va fi majorată de la 50% la 65%, cu condiția ca imobilul să aibă maximum 10 ani vechime.

Această creștere a volumului garanțiilor de stat reflectă intenția autorităților de a stimula achiziționarea de locuințe în afara Chișinăului.

Rata dobânzii în cadrul programului „Prima Casă” este, în prezent, de 7,63% pe an, iar autoritățile alocă anual 160 de milioane de lei pentru acest program. Potrivit premierului Recean, odată cu implementarea programului „Prima Casă Plus”, suma alocată se va dubla.

Condițiile actualizate ale programului vor intra în vigoare în curând, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: