parlament.md

Radu Marian explică: ”Moldovenii din diaspora pot accesa programul „Prima Casă Plus” la întoarcerea în țară

Moldovenii din diaspora care se vor întoarce acasă și se vor stabili în țară pot beneficia de programul „Prima Casă Plus”.  Mai mult decât atât, legea votată recent nu exclude faptul că rudele de gradul I (soțul/soția) ale beneficiarului programului „Prima Casă” pot fi stabiliți (și să aibă venituri) în diaspora, atâta timp cât beneficiarul folosește imobilul pentru a locui în el. Aceasta este reacția deputatului PAS Radu Marian, care a dorit să clarifice informațiile și criticile apărute în spațiul public, ce indicau că, printr-un amendament propus, diaspora nu ar putea accesa programul „Prima Casă Plus”.

Deputatul PAS, Radu Marian, a subliniat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că programul „Prima Casă” impune, încă de la început, o prevedere esențială: ”beneficiarii trebuie să fie angajați în Republica Moldova și/sau să aibă venituri în Republica Moldova. În varianta proiectului de lege care a venit la Parlament de la Guvern, la fel era prevăzută obligativitatea aceasta”. Nu am intervenit pe acest aspect – nu am „scos” și nu am „adăugat” diaspora. Prin amendamentul meu, am introdus în lege o concretizare și am reiterat ce este în vigoare și până acum”, se arată în mesajul deputatului. 

În același context, Radu Marian a evidențiat că Hotărârea de Guvern asociată programului „Prima Casă” impune ca locuința achiziționată prin intermediul acestuia să fie utilizată exclusiv pentru uz personal. Astfel, se interzice închirierea acesteia sau lăsarea ei neutilizată ca o formă de investiție.

Este absolut logic și de bun simț acest lucru. Deloc nu dorim să încurajăm mai mult locuințe-fantomă, mai ales în contextul creșterii puternice a prețurilor la imobile din ultimii ani”, susține Marian.

Mai mulți lideri politici, printre care președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și Igor Munteanu de la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, au criticat proiectul „Prima Casă Plus”.

Fostul premier Ion Chicu a declarat la Petru RLive că modificările aduse nu au făcut programul mai accesibil, ba dimpotrivă, l-au transformat într-unul practic nefuncțional. Chicu a evidențiat, în special, articolul 4, care stabilește criteriile de eligibilitate, stipulând că beneficiarul este obligat, pe toată durata valabilității contractului, să locuiască în locuința respectivă și să nu o ofere spre folosință altcuiva, o condiție considerată absurdă.

***

În luna iunie, Guvernul Republicii Moldova a lansat programul „Prima Casă Plus”, care aduce modificări și completări față de programul anterior „Prima Casă”. 

Printre noutățile introduse se numără:

  • Suma maximă a creditului va crește de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Durata maximă a împrumutului se va extinde de la 25 la 30 de ani. De asemenea, beneficiari ai programului „Prima Casă Plus” vor putea fi persoane ale căror profesii sunt considerate libere, cum ar fi avocați, notari, actori sau taximetriști. 
  • Programul va fi accesibil și persoanelor care dețin locuințe în mediul urban cu o suprafață de până la 50 de metri pătrați și care doresc să achiziționeze o locuință mai mare.
  • Garanția de stat va crește de la 50% la 70% din valoarea creditului pentru achiziția unei locuințe în afara Chișinăului, iar în capitală va fi majorată de la 50% la 65%, cu condiția ca imobilul să aibă maximum 10 ani vechime.

Această creștere a volumului garanțiilor de stat reflectă intenția autorităților de a stimula achiziționarea de locuințe în afara Chișinăului.

Rata dobânzii în cadrul programului „Prima Casă” este, în prezent, de 7,63% pe an, iar autoritățile alocă anual 160 de milioane de lei pentru acest program. Potrivit premierului Recean, odată cu implementarea programului „Prima Casă Plus”, suma alocată se va dubla.

Condițiile actualizate ale programului vor intra în vigoare în curând, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: