parlament.md

Radu Marian explică: ”Moldovenii din diaspora pot accesa programul „Prima Casă Plus” la întoarcerea în țară

Moldovenii din diaspora care se vor întoarce acasă și se vor stabili în țară pot beneficia de programul „Prima Casă Plus”.  Mai mult decât atât, legea votată recent nu exclude faptul că rudele de gradul I (soțul/soția) ale beneficiarului programului „Prima Casă” pot fi stabiliți (și să aibă venituri) în diaspora, atâta timp cât beneficiarul folosește imobilul pentru a locui în el. Aceasta este reacția deputatului PAS Radu Marian, care a dorit să clarifice informațiile și criticile apărute în spațiul public, ce indicau că, printr-un amendament propus, diaspora nu ar putea accesa programul „Prima Casă Plus”.

Deputatul PAS, Radu Marian, a subliniat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că programul „Prima Casă” impune, încă de la început, o prevedere esențială: ”beneficiarii trebuie să fie angajați în Republica Moldova și/sau să aibă venituri în Republica Moldova. În varianta proiectului de lege care a venit la Parlament de la Guvern, la fel era prevăzută obligativitatea aceasta”. Nu am intervenit pe acest aspect – nu am „scos” și nu am „adăugat” diaspora. Prin amendamentul meu, am introdus în lege o concretizare și am reiterat ce este în vigoare și până acum”, se arată în mesajul deputatului. 

În același context, Radu Marian a evidențiat că Hotărârea de Guvern asociată programului „Prima Casă” impune ca locuința achiziționată prin intermediul acestuia să fie utilizată exclusiv pentru uz personal. Astfel, se interzice închirierea acesteia sau lăsarea ei neutilizată ca o formă de investiție.

Este absolut logic și de bun simț acest lucru. Deloc nu dorim să încurajăm mai mult locuințe-fantomă, mai ales în contextul creșterii puternice a prețurilor la imobile din ultimii ani”, susține Marian.

Mai mulți lideri politici, printre care președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și Igor Munteanu de la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, au criticat proiectul „Prima Casă Plus”.

Fostul premier Ion Chicu a declarat la Petru RLive că modificările aduse nu au făcut programul mai accesibil, ba dimpotrivă, l-au transformat într-unul practic nefuncțional. Chicu a evidențiat, în special, articolul 4, care stabilește criteriile de eligibilitate, stipulând că beneficiarul este obligat, pe toată durata valabilității contractului, să locuiască în locuința respectivă și să nu o ofere spre folosință altcuiva, o condiție considerată absurdă.

***

În luna iunie, Guvernul Republicii Moldova a lansat programul „Prima Casă Plus”, care aduce modificări și completări față de programul anterior „Prima Casă”. 

Printre noutățile introduse se numără:

  • Suma maximă a creditului va crește de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Durata maximă a împrumutului se va extinde de la 25 la 30 de ani. De asemenea, beneficiari ai programului „Prima Casă Plus” vor putea fi persoane ale căror profesii sunt considerate libere, cum ar fi avocați, notari, actori sau taximetriști. 
  • Programul va fi accesibil și persoanelor care dețin locuințe în mediul urban cu o suprafață de până la 50 de metri pătrați și care doresc să achiziționeze o locuință mai mare.
  • Garanția de stat va crește de la 50% la 70% din valoarea creditului pentru achiziția unei locuințe în afara Chișinăului, iar în capitală va fi majorată de la 50% la 65%, cu condiția ca imobilul să aibă maximum 10 ani vechime.

Această creștere a volumului garanțiilor de stat reflectă intenția autorităților de a stimula achiziționarea de locuințe în afara Chișinăului.

Rata dobânzii în cadrul programului „Prima Casă” este, în prezent, de 7,63% pe an, iar autoritățile alocă anual 160 de milioane de lei pentru acest program. Potrivit premierului Recean, odată cu implementarea programului „Prima Casă Plus”, suma alocată se va dubla.

Condițiile actualizate ale programului vor intra în vigoare în curând, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rtvi.com

Reacția Rusiei după ce Trump a încurajat țările NATO să doboare avioanele rusești: „O isterie”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, scrie Digi24.

„Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov.

Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

Cu o zi înainte, preşedintele SUA a declarat că ţările NATO ar trebui să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, în urma a trei incursiuni efectuate de drone sau a avioane de vânătoare ruseşti pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni.

Rusia a negat de fiecare dată responsabilitatea, dar NATO a avertizat marţi Moscova că „escaladarea” trebuie să se oprească şi a dat asigurări că este gata să se apere prin toate mijloacele.

Luni, Danemarca a fost nevoită să închidă aeroportul din Copenhaga după ce mai multe drone de origine necunoscută au fost semnalate în apropiere.

La începutul acestei luni, Polonia, România şi Estonia au denunţat încălcări ale spaţiului lor aerian de către aparate de zbor ruseşti.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei, iar avioane de vânătoare olandeze au doborât trei dintre ele, o premieră în istoria Alianţei de la crearea sa în 1949.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: