Andrei Mardari / NewsMaker

„Al cui este Ceban?”. Șeful Moldovagaz, deranjat de comentariile „fără raționamente” în adresa sa 

Directorul „Moldovagaz” Vadim Ceban se arată deranjat de reacțiile de pe rețelele de socializare, după ce a ieșit pe 21 septembrie într-o conferință de presă. Joi, Ceban a menționat că Moldovagaz nu recunoaște auditul plătit de Guvern și a dat dreptate concernului rus Gazprom. Pe 24 septembrie, Ceban s-a plâns că a văzut comentarii în adresa lui „toate alimentate de emoții și de educație insuficientă”. Totodată, a adăugat el, a observat întrebarea „al cui este Ceban?”. „Mai întâi de toate aparțin familiei mele”, a precizat el, adăugând că se află la conducerea unei companii „activele căreia sunt în Moldova și deservește peste 750 mii de consumatori în Moldova”. 

Ceban a declarat, pe 24 septembrie, că a ieșit joi într-o conferință de presă după ce a observat „o intensitate prea mare a informațiilor insuficient de corecte, aruncate în spațiul public”.

Domeniul energetic este unul extrem de matematic și, în sistemul energetic, cifrele determină totul. Am vorbit cât am putut de clar, fără să diluez mesajul, și m-am bazat pe cifre și date statistice înregistrate, și pe experiența despre funcționarea piețelor energetice. (…) Însă, ulterior, am observat un adevărat val de comentarii distorsionate și atacuri deplasate la persoană”, a scris Ceban, pe rețelele de socializare.

Directorul Moldovagaz a numit comentariile „fără raționamente, seci, bazate pe cifre și date – toate alimentate de emoții și de educație insuficientă”.

Sunt absolut deschis să discut profesionist și civilizat orice subiect abordat de mine, și totdeauna sunt curios să cunosc aspecte și detalii noi. (…) Am mai trăit așa situații și îmi pare foarte rău că noi, ca societate, încă nu am depășit această etapă a evoluției. Am observat întrebarea ”al cui este Ceban?””, a adăugat directorul Moldovagaz.

El a menționat că înțelege aluzia.

Mai întâi de toate aparțin familiei mele. Sunt cetățean al Republicii Moldova, care respectă normele legale ale țării și zi de zi încearcă să fie util societății. Conduc Grupul Moldovagaz, o companie acționar majoritar al căreia este Grupul Gazprom. Dar, Moldovagaz este o companie moldovenească; care activează în Moldova în conformitate cu normele legale ale Republicii Moldova; activele căreia sunt în Moldova; angajează oameni în Moldova; deservește peste 750 mii de consumatori în Moldova; achită salarii și taxe în Moldova; și investește în Moldova. Declarațiile precum că Moldovagaz este o companie rusească sunt eronate”, a menționat el.

Cât privește salariul președintelui Moldovagaz, Ceban a declarat: „Acesta este absolut calibrat la responsabilitățile funcției, care nu este una publică, ci una privată. (…) Discuția despre salariu este mai curând o încercare de a manipula opinia publică”.

De menționat că Vadim Ceban a declarat, pe 21 septembrie într-o conferință de presă, că Moldovagaz nu recunoaște rezultatul auditului privind datoria istorică față de concernul rus Gazprom, făcut public de Guvern pe 6 septembrie. Potrivit lui Ceban, auditul nu are un impact juridic, fiind, mai degrabă, un raport consultativ, menit să ofere recomandări Guvernului.

În aceeași zi, Sergiu Tofilat – membrul Consiliului de Observatori al SA Moldovagaz – a declarat că a ascultat „opinia directorului Moldovagaz, Vadim Ceban, privitor la auditul datoriei la gaz”. Într-o postare pe rețelele de socializare, el s-a adresat șefului Moldovagaz, întrebându-l „de partea cui este” și să se determine dacă este de partea „cetăţenilor din Moldova sau a Gazprom-ului şi kremlinului”.

N-am auzit ca dl Ceban să pomenească măcar ceva despre încălcările comise de Gazprom, care au dus la majorarea artificială a datoriei. Dumneavoastră, dle Ceban, de partea cui sunteţi? Propuneţi să închidem ochii la aceste încălcări şi să mai plătim o dată? Sau e cazul să ne clarificăm şi să restabilim adevărul? La fel, n-am auzit nici o menţiune despre fraudele de la Moldovagaz, care au condus la creşterea nejustificată a datoriei. Cu ele ce facem, tot le ascundem sub covor? Nici un cuvânt despre repartizarea abuzivă a veniturilor din tranzitul gazului. Noi am ratat venituri de 250 milioane dolari, propuneţi să închidem ochii şi la asta? Eu cred că dl Ceban trebuie să-şi revizuiască opinia şi să se determine de a cui parte este, a cetăţenilor din Moldova sau a Gazprom-ului şi kremlinului”, a menționat Tofilat.

De-a cui parte este? Cu salarii mari și nu-i pasă nimic de arhiva pierdută, datoriile care s-au format (lumea doar au plătit gazul) el în general pentru cine lucrează? Pentru Moldova sau Kremlin. Foarte bine s-a văzut în conferința de presă”, a comentat un internaut la postarea lui Tofilat, de pe rețelele de socializare.

***

În cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, în 2022, s-a constatat că „Moldovagaz” ar fi acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut atunci Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent.

Pe 6 septembrie 2023, ministrul Energiei a prezentat rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Potrivit lui Parlicov, auditul a indicat că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În rezultat, Chișinăului i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată.

Ulterior, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova nu are de gând să plătească datorii inexistente. Mai mult, atât Parlicov, cât și Recean, au dat asigurări că datoria recunoscută de Chișinău, de 8,6 milioane dolari, nu se va reflecta în facturi.

În reacție, Gazprom a menționat atunci că „nu este deloc de acord cu afirmațiile părții moldovenești și intenționează să continue să-și apere drepturile prin toate mijloacele posibile”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: