b1tv.ro

Alegeri prezidenţiale în Croaţia: A început primul tur, în care şeful statului este dat drept favorit

Croaţii sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani, un scrutin care, potrivit sondajelor, ar urma să fie câştigat de preşedintele aflat la sfârşit de mandat Zoran Milanovic, politician cu discurs tranşant şi critic vehement al guvernului, informează agenţiile de presă internaţionale, transmite G4Media.

Fost premier social-democrat (SDP), ales preşedinte în 2020, Milanovic îi devansează în sondaje pe ceilalţi şapte candidaţi, fiind creditat cu 37% în intenţiile de vot în primul tur, insuficient însă pentru a câştiga din această duminică.

Potrivit unui sondaj difuzat vineri, el ar urma să se confrunte într-un tur doi, pe 12 ianuarie, cu Dragan Primorac (20% din intenţiile de vot), susţinut de conservatorii aflaţi la putere (HDZ) ai premierului Andrej Plenkovic.

Scrutinul se derulează pe fondul unei inflaţii importante, al unei corupţii generalizate şi unei penurii de mână de lucru.

După proclamarea independenţei în 1991, Croaţia a fost condusă mai ales de Uniunea Democrată Croată (HDZ).

Preşedintele este condamnatul forţelor armate şi reprezintă pe scena internaţională această ţară cu 3,8 de milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO. Chiar dacă are puţine puteri, preşedintele este văzut de croaţi drept un vector de stabilitate şi garant al echilibrului de puteri.

Milanovic a denunţat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, criticând totodată ajutorul militar furnizat de Occident Kievului. Această politică a făcut ca el să fie calificat de către premier drept „pro-rus” care „distruge credibilitatea Croaţiei în NATO şi UE”.

Croaţia a furnizat cu toate acestea un ajutor Ucrainei, inclusiv militar, în valoare de 300 de milioane de euro.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (06:00 GMT) şi se vor închide 12 ore mai târziu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: