Alegerile din Găgăuzia, în pericol? Șeful interimar al APG vorbește despre „sabotaj”

Procesul de organizare a alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) ar fi sabotat, susține președintele interimar al legislativului local, Nicolai Ormanji. Declarația a fost făcută după ce ședința APG din 5 ianuarie, la care trebuia să fie aprobat devizul cheltuielilor pentru alegeri, nu a avut loc din lipsă de cvorum. În acest context, Ormanji îi cheamă pe deputați să participe la ședința din 12 ianuarie, pentru a aproba devizul necesar desfășurării scrutinului.

Potrivit lui Ormanji, neaprobarea devizului în termenul legal ar putea pune în pericol alegerile pentru APG, planificate pentru 22 martie. „Devizul trebuie aprobat până la 20 ianuarie. Pe 21 ianuarie trebuie să înceapă campania electorală. Este necesară pregătirea listelor de subscripție. Există anumite proceduri. De acestea se ocupă Comisia Electorală Centrală, nu vreau să mă implic acolo. Dar toate acțiunile Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie susținute financiar”, a explicat președintele interimar al APG.

O altă problemă invocată ține de obiecțiile Cancelariei de Stat față de hotărârile adoptate anterior de APG. În aceste documente, autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor este denumită Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. Cancelaria de Stat consideră însă că hotărârile sunt ilegale, întrucât Codul electoral al Republicii Moldova folosește denumirea de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. „În Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei este prevăzut că avem un astfel de organ — «Comisia Electorală Centrală». Această lege a fost adoptată de Parlamentul Moldovei în anul 1994. Toate hotărârile și deciziile ulterioare au fost adoptate în baza acestui act normativ”, a declarat Ormanji, în replică.

În plus, Cancelaria de Stat consideră că APG nu are dreptul să numească membri de rezervă în Comisia Electorală (anterior, APG i-a numit printr-o hotărâre). „Potrivit modificărilor aduse Codului electoral în anul 2023, Adunarea Populară numește trei membri titulari și un membru de rezervă. Această prevedere nu a fost anulată de instanțele de judecată, prin urmare Cancelaria de Stat nu are temeiuri pentru a contesta hotărârile noastre. Cel mai probabil, sunt urmărite alte obiective pentru zădărnicirea alegerilor”, a declarat Ormanji.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 22 martie. Mandatul actualei legislaturi a APG a expirat încă în noiembrie 2025. Alegerile nu au fost stabilite la termen din cauza dizolvării și, ulterior, a restabilirii Comisiei Electorale Centrale a autonomiei. Mai multe detalii despre această criză, NM a scris AICI.

Reamintim, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august 2025 la șapte ani și jumătate de închisoare, într-un penitenciar de tip semideschis. În prezent, cauza este examinată de Curtea de Apel Chișinău. Dacă instanța va menține sentința, Guțul își va pierde funcția, iar în autonomie vor avea loc alegeri anticipate pentru funcția de bașcan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

wikipedia.org

Moldova va participa, pentru prima dată oficial, la expoziția „La Biennale di Venezia”

Republica Moldova va participa pentru prima dată oficial la expoziția internațională de artă „La Biennale di Venezia”. La cea de-a 61-a ediție a expoziției, țara noastră va fi reprezentată cu un proiect realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Anunțul a fost făcut pe 25 februarie de Ministerul Culturii.

Țara noastră va participa cu proiectul „În a mia și a doua noapte”. Potrivit Ministerului Culturii, instalația „În a mia și a doua noapte” propune o reflecție asupra relației dintre pace, memorie, tehnologie și solidaritate, într-un context global marcat de instabilitate. „Un ansamblu de covoare suspendate de drone transformă un instrument asociat cu amenințarea într-un gest de susținere, reinterpretând simbolic raportul dintre fragilitate și putere. Inspirată din tradiția covoarelor țesute în R. Moldova și din imaginarul „O mie și una de nopți”, lucrarea propune imaginația ca formă de continuitate culturală într-un timp al incertitudinii”, a adăugat Ministerul.

Proiectul va fi prezentat în perioada 9 mai – 22 noiembrie, în spațiul Santa Veneranda, parte a bisericii venețiene Chiesa dei Santi Geremia e Lucia. Expoziția R. Moldova va avea acces liber pentru public.

„Participarea la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, cea mai veche și una din cele mai prestigioase manifestări de artă contemporană din lume, este o decizie instituțională analizată și asumată, prin care afirmăm că R. Moldova are o voce în acest context”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

„Mă bucur că prima participare oficială a R. Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, a spus Pavel Brăila.

Potrivit Ministerului Culturii, Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează între Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai R. Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica sa, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă. A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014). Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).

Adelina Luft este curatoare și manager cultural. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială și bazate pe procese colective. Din 2022 locuiește la București și colaborează cu tranzit.ro/București și Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață. A co-curatoriat Bienala Jogja 17 și a inițiat, în 2025, asociația ARBOUR.

Participarea R. Moldova la expoziție este sprijinită de Ministerul Culturii, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, în limita unui buget de 5 milioane de lei. Bugetul va fi completat prin parteneriate și sponsorizări, în conformitate cu cadrul legal, a precizat Ministerul Culturii. După încheierea expoziției, Muzeul Național de Artă va găzdui prezentarea proiectului în Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: