Diana Caraman

Alegerile prezidențiale rămân pe 20 octombrie. CC a declarat inadmisibilă sesizarea comuniștilor Voronin și Caraman

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea comuniștilor Vladimir Voronin și Diana Caraman, nemulțumiți de data alegerilor prezidențiale. Deputații sunt de părere că alegerile trebuie organizate în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova. Pe 16 septembrie, Curtea a evidențiat că „procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu” și a declarat ca fiind inadmisibilă sesizarea celor doi deputați. 

„Astăzi, Curtea Constituțională s-a pronunțat printr-o decizie de inadmisibilitate cu privire la o sesizare formulată de doi deputați din Parlament”, a anunțat președinte Curții Constituționale Domnica Manole în timpul unor declarații de presă.

Manole a precizat că pretențiile deputaților au vizat texte din Codul Electoral ale căror dispoziții stabilesc faptul că alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție. De asemenea, deputații au mai contestat hotărârea Parlamentului care stabilește că data de 20 octombrie 2024 este data alegerilor prezidențiale.

Potrivit șefiei Curții Constituționale, Vladimir Voronin și Diana Caraman sunt de părere că alegerile trebuie organizate în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova.

În decizie, Curtea a subliniat că „procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă în timp util, adică până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu”. Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat sesizarea celor doi deputați ca fiind inadmisibilă.

Menționăm, pe 16 septembrie, Partidul Comuniștilor a emis un comunicat de presă vorbind despre „așteptările” deputaților Vladimir Voronin și Diana Caraman, în calitate de autori ai sesizării, referitoare la soluționarea cauzei. „Ne dorim, totuși, ca examinarea sesizării să se realizeze în regim de urgență, astfel încât Curtea Constituțională să poată pronunța o hotărâre înainte de începerea campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial stabilit pentru data de 20 octombrie 2024, conform hotărârii Parlamentului. Această solicitare de urgență vine în contextul prevederilor constituționale, în special art. 90 alin. (4) din Constituție, pe care considerăm că trebuie să le respectăm și să le clarificăm, pentru a evita orice neclarități sau interpretări eronate”, se arată în comunicatul Partidului.

***

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se vor desfășura pe 20 octombrie. Concomitent va avea loc referendumul constituțional privind integrarea europeană.

Pe 22 august curent, deputații comuniști Vladimir Voronin și Diana Caraman au solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unei prevederi din Codul Electoral și Hotărârea Parlamentului prin care a fost stabilită data alegerilor prezidențiale. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: