Amendamentul care prevedea amenzi pentru „dezinformarea online” – retras din Parlament

Amendamentul care presupunea instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” a fost retras din Parlamentul Republicii Moldova, scrie Mediacritica.

„Acum având în vedere și reacția publică și acele îngrijorări care au fost expuse în public, eu am retras acest amendament”, a comunicat deputatul Partidului de guvernare Acţiune şi Solidaritate (PAS) Igor Chiriac, cel care a înregistrat amendamentul, pentru ProTV.

Contactată de Mediacritica, deputata PAS și președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media Liliana Nicolaescu-Onofrei a confirmat că, în cadrul comisiei pe care o conduce, amendamentul „nu se va discuta, fiindcă este retras complet din procedură”.

***

Pe 17 martie 2025, deputatul PAS Igor Chiriac a înregistrat un amendament la un proiect de lege, aprobat în prima lectură în decembrie 2024, care vizează combaterea corupției electorale. O prevedere din amendament propunea adăugarea unui articol în Codul contravențional, care să se refere la „dezinformarea online”. Erau prevăzute amenzi între 2500 și 5000 de lei pentru persoanele fizice, între 5000 și 7500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și între 5000 și 10 000 de lei pentru persoanele juridice. Articolul mai prevedea și circumstanțe agravante, pentru care se propuneau amenzi între 5000 și 20 000 de lei. Amendamentul era semnat de mai mulți deputați, printre care Igor Chiriac, Veronica Roșca, Vasile Grădinaru, Larisa Novac.

Pe 20 martie, Centrul pentru Jurnalism Independent și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest articol. „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică”, au declarat reprezentanții Centrului. Totodată Centrul a solicitat autorilor inițiativei, dar și deputaților, să nu adopte amendatul.

Pe online au apărut mai multe nemulțumiri în contextul amendamentului cu privire la „dezinformarea online”.

Pe 21 martie, au avut loc consultări publice în Parlament pe marginea proiectului de lege care vizează combaterea corupției electorale. Deputata și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat că amendamentul ce prevede instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” nu va fi discutat în cadrul consultărilor și că vor fi reluate „discuțiile inițiale” pe acest subiect în cadrul Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marina Tauber/Telegram

Trei partide afiliate lui Șor nu vor participa la alegerile parlamentare: Decizie finală a CSJ

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului penal Ilan Șor, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de aceste partide împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali.

Astfel, CSJ a decis că recursul este „vădit neîntemeiat, iar dezacordul recurenților cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a acesteia”.

„Criticile referitoare la încălcarea drepturilor electorale, a libertății de exprimare și a libertății de asociere sunt, de asemenea, nefondate. Dreptul de a fi ales nu este absolut; el poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe legale obiective, nediscriminatorii și previzibile, menite să asigure integritatea procesului electoral. Măsura aplicată nu sancționează idei politice, nu dizolvă și nu interzice partidele, ci constată imposibilitatea participării la un anumit scrutin din cauza neîndeplinirii la timp a unei cerințe procedurale esențiale. Nu se poate reține nici discriminarea, deoarece toți potențialii competitori au fost supuși aceluiași regim legal, iar diferența de tratament derivă din diferența de conformare la obligațiile stabilite de lege”, se menționează în hotărârea CSJ.

CSJ by Doina Buruiană

Partidele din componența blocului electoral „Victorie” au depus individual documentele pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 1 august, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Centru, care declarase inadmisibilă contestația formulată împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra blocul electoral pentru participare la alegerile parlamentare.

Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: