Amendamentul care prevedea amenzi pentru „dezinformarea online” – retras din Parlament

Amendamentul care presupunea instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” a fost retras din Parlamentul Republicii Moldova, scrie Mediacritica.

„Acum având în vedere și reacția publică și acele îngrijorări care au fost expuse în public, eu am retras acest amendament”, a comunicat deputatul Partidului de guvernare Acţiune şi Solidaritate (PAS) Igor Chiriac, cel care a înregistrat amendamentul, pentru ProTV.

Contactată de Mediacritica, deputata PAS și președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media Liliana Nicolaescu-Onofrei a confirmat că, în cadrul comisiei pe care o conduce, amendamentul „nu se va discuta, fiindcă este retras complet din procedură”.

***

Pe 17 martie 2025, deputatul PAS Igor Chiriac a înregistrat un amendament la un proiect de lege, aprobat în prima lectură în decembrie 2024, care vizează combaterea corupției electorale. O prevedere din amendament propunea adăugarea unui articol în Codul contravențional, care să se refere la „dezinformarea online”. Erau prevăzute amenzi între 2500 și 5000 de lei pentru persoanele fizice, între 5000 și 7500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și între 5000 și 10 000 de lei pentru persoanele juridice. Articolul mai prevedea și circumstanțe agravante, pentru care se propuneau amenzi între 5000 și 20 000 de lei. Amendamentul era semnat de mai mulți deputați, printre care Igor Chiriac, Veronica Roșca, Vasile Grădinaru, Larisa Novac.

Pe 20 martie, Centrul pentru Jurnalism Independent și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest articol. „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică”, au declarat reprezentanții Centrului. Totodată Centrul a solicitat autorilor inițiativei, dar și deputaților, să nu adopte amendatul.

Pe online au apărut mai multe nemulțumiri în contextul amendamentului cu privire la „dezinformarea online”.

Pe 21 martie, au avut loc consultări publice în Parlament pe marginea proiectului de lege care vizează combaterea corupției electorale. Deputata și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat că amendamentul ce prevede instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” nu va fi discutat în cadrul consultărilor și că vor fi reluate „discuțiile inițiale” pe acest subiect în cadrul Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: