Amendamentul care prevedea amenzi pentru „dezinformarea online” – retras din Parlament

Amendamentul care presupunea instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” a fost retras din Parlamentul Republicii Moldova, scrie Mediacritica.

„Acum având în vedere și reacția publică și acele îngrijorări care au fost expuse în public, eu am retras acest amendament”, a comunicat deputatul Partidului de guvernare Acţiune şi Solidaritate (PAS) Igor Chiriac, cel care a înregistrat amendamentul, pentru ProTV.

Contactată de Mediacritica, deputata PAS și președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media Liliana Nicolaescu-Onofrei a confirmat că, în cadrul comisiei pe care o conduce, amendamentul „nu se va discuta, fiindcă este retras complet din procedură”.

***

Pe 17 martie 2025, deputatul PAS Igor Chiriac a înregistrat un amendament la un proiect de lege, aprobat în prima lectură în decembrie 2024, care vizează combaterea corupției electorale. O prevedere din amendament propunea adăugarea unui articol în Codul contravențional, care să se refere la „dezinformarea online”. Erau prevăzute amenzi între 2500 și 5000 de lei pentru persoanele fizice, între 5000 și 7500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și între 5000 și 10 000 de lei pentru persoanele juridice. Articolul mai prevedea și circumstanțe agravante, pentru care se propuneau amenzi între 5000 și 20 000 de lei. Amendamentul era semnat de mai mulți deputați, printre care Igor Chiriac, Veronica Roșca, Vasile Grădinaru, Larisa Novac.

Pe 20 martie, Centrul pentru Jurnalism Independent și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest articol. „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică”, au declarat reprezentanții Centrului. Totodată Centrul a solicitat autorilor inițiativei, dar și deputaților, să nu adopte amendatul.

Pe online au apărut mai multe nemulțumiri în contextul amendamentului cu privire la „dezinformarea online”.

Pe 21 martie, au avut loc consultări publice în Parlament pe marginea proiectului de lege care vizează combaterea corupției electorale. Deputata și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat că amendamentul ce prevede instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” nu va fi discutat în cadrul consultărilor și că vor fi reluate „discuțiile inițiale” pe acest subiect în cadrul Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat mecanismul prin care oamenii legii au documentat coruperea a peste 14.000 de alegători care ar fi primit bani de la gruparea Șor în schimbul votului, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna 2024. Potrivit acestuia, transferurile erau efectuate printr-un sistem bancar rusesc, „PSB” (Promsvyazbank), aflat sub sancțiuni internaționale, inaccesibil în mod obișnuit din Republica Moldova. Comunicarea și coordonarea plăților se făceau prin sute de grupuri și boturi pe Telegram, în cadrul unei structuri de tip piramidal, unde au fost infiltrați reprezentanți ai poliției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

„Puteți să-mi dați, vă rog frumos, un exemplu de un cetățean care a primit anterior transferuri până la instituirea acestui mecanism în Republica Moldova cu PSB-ul? Nimeni. Deci… Imposibil. Nu putea să primească prin PSB. Primea prin oricare alte sisteme, numai nu prin PSB, deoarece sistemul PSB era în sancțiunile internaționale și el nu are conexiune cu sistemul bancar din Republica Moldova”, a explicat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, mecanismul de corupere era gestionat printr-o rețea extinsă de grupuri și boturi pe Telegram, în care alegătorii transmiteau datele necesare pentru deschiderea unui cont PSB, în vederea recepționării banilor.

„Toți au fost în grupele respective boturi și grupe de telegram, anume instituite conform piramidei la nivel local și teritorial, care, fiecare, de fapt, confirma sau prezenta datele sale, sale anume în acest context. Cu atât mai mult, dacă, iată, vă dau un simplu exemplu, spunea că la ziua de mâine o să primiți banii și exact la doua zi începeau a veni SMS-urile către persoană, că au fost transferate, de exemplu, 15.000 sau 30.000 de ruble și să începea convertirea acestor bani. Deci, noi vedeam care este modalitatea de convertire și în ce scop, ca de obicei, să ajungea iarăși la cel lider teritorial care le convertea banii, să achite acei banii în numerar ulterior”, a subliniat Viorel Cernăuțeanu.

În cadrul investigației, poliția a infiltrat persoane în peste 150 de astfel de grupuri pentru a documenta întreaga structură.

„Noi am lucrat cu 150 de grupe de Telegram. Deci noi practic în toate grupurile am avut persoane infiltrate,, noi în toate grupurile am avut culegerea de informații și de date care s-au petrecut cu siguranță. Este doar că, încă o dată repet, cu părere de rău legislația sau cu părere de bine pentru asigurarea anumitor drepturi a unor cetățeni, noi nu putem să facem public toată informația deoarece este în cadrul unei cauze penale și nu poate fi furnizată publicului atât de simplu”, a menționat șeful IGSU.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: