​​„Visa folosește inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani”. Vicepreședinta Visa despre noile tehnologii și obiectivele strategice ale companiei în Moldova. Interviu NM

Inteligența artificială (IA) a devenit principala tendință a ultimilor ani. Vicepreședinta senior, manager regional Visa pentru Europa de Sud-Est, țările Caucazului, Ucraina, Moldova, Asia Centrală și Azerbaidjan, Cristina Doroș, a povestit într-un interviu acordat NM cum IA schimbă tehnologiile financiare, cum băncile moldovenești utilizează instrumentele IA, de ce au încredere în soluțiile gata dezvoltate ale sistemelor de plată, precum și cum va arăta comerțul online în următorii câțiva ani.

„Visa folosește peste 300 de modele de IA”

Despre inteligența artificială se vorbește foarte mult în ultimii ani. În prezent, fiecare afacere încearcă să menționeze în campania sa de marketing că folosește și ea IA, adică se află în tendințe și așa mai departe. Cum este folosită în general inteligența artificială în domeniul bancar și în tehnologiile financiare (fintech)?

Există un fapt interesant la care puțini se gândesc. Compania Visa există de 60 de ani și, de fapt, anume ea a fost prima din lume care a reunit finanțele și tehnologiile, ceea ce astăzi se numește fintech.

Cum arătau inițial cardurile bancare? — un cartonaș pe care se nota datoria clientului. Anume Visa a reușit să digitalizeze înregistrările de pe carduri. Cardul din plastic cu bandă magnetică a fost o descoperire revoluționară. Compania continuă să dezvolte activ tehnologiile și în prezent, înțelegând că inteligența artificială este principala tendință a ultimului an și jumătate – doi ani.

Visa folosește în activitatea sa inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani. Punctul de pornire l-au constituit tehnologiile de învățare automată.

Iar astăzi folosim deja peste 300 de modele de IA, care în regim de timp real permit analiza unor volume uriașe de date, identificarea tiparelor, a tentativelor de fraudă, contracararea acestora și așa mai departe. Desigur, securitatea nu este singura sarcină a inteligenței artificiale. Datorită posibilităților moderne ale IA, folosim modelele sale, de exemplu, pentru elaborarea celor mai eficiente campanii de marketing.

Toate acestea sunt posibile datorită capacităților analitice ale IA, capacității de a urmări tiparele profilurilor utilizatorilor. Desigur, pe mine sau pe dumneavoastră, ca persoane, Visa nu ne cunoaște. Sistemul de plată nu păstrează și nu procesează date cu caracter personal. Însă putem observa, în baza tranzacțiilor, că acest utilizator, să spunem, preferă vacanțele iarna la munte și vara la mare, precum și alte preferințe. Pe baza acestor date, banca poate propune oferte relevante fiecărui client concret.

Rezultă că analiza tranzacțiilor nu mai este realizată de o persoană, ci de inteligența artificială?

Desigur, toate acestea sunt analizate de inteligența artificială. Aceasta este a doua mare sferă de aplicare a IA, după securitatea plăților. Haideți să încerc să explic prin exemple aplicate. Atunci când o persoană cumpără ceva, noi analizăm în timp real datele legate de numărul cardului său pentru a înțelege în ce măsură această tranzacție se încadrează în modelul de comportament al acelei persoane.

Când tranzacția ajunge la bancă, aceasta trebuie fie să o accepte, fie să o respingă. Fiecare tranzacție are propria scară, așa-numitul „scoring de risc”, de la 1 la 100. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât tranzacția este mai suspectă.

Dacă acest scoring este scăzut, banca permite tranzacția fără probleme, fără să simtă nevoia să-și consume resursele pentru o analiză suplimentară. Dacă scoringul este ridicat, banca poate dori să efectueze o verificare suplimentară. Și acest lucru permite gestionarea foarte eficientă a tentativelor de fraudă.

Vă mai povestesc despre un alt exemplu de utilizare a unui model de inteligență artificială în timp real. Există situații în care banca nu are posibilitatea tehnică de a procesa operațiunile: se întâmplă ceva din punct de vedere tehnologic sau se desfășoară lucrări planificate. Pentru ca deținătorii cardurilor băncii să nu observe dificultăți și să poată continua să folosească produsele sale de plată, Visa preia funcția de procesare și aprobare sau respingere a plăților cu ajutorul modelelor de IA, reproducând cu mare precizie nivelul de aprobare a tranzacțiilor de către bancă.

„În doar câteva secunde se desfășoară o muncă imensă”

Cum funcționează, în general, sistemul de plată atunci când plătim cu cardul? Să zicem că am un card emis de o bancă, iar în magazin este un terminal al altei bănci. Ce se întâmplă în acest caz?

Dacă simplificăm, terminalul din magazin citește datele cardului și adaugă datele tranzacției – suma și ora – apoi transmite o cerere de autorizare. Datele sunt trimise către Visa, unde are loc scorarea, verificarea pentru fraudă și așa mai departe, după care cererea ajunge la banca ce a emis cardul. Banca compară datele, verifică dacă are un client cu acel card și dacă acesta are suficiente fonduri în cont.

Apoi banca trimite un răspuns către Visa, iar compania noastră direcționează datele către banca responsabilă de terminalul din magazin, iar casierul vede că tranzacția a fost aprobată. Este important de menționat că toate acestea se întâmplă înainte ca banii să se miște efectiv. Este doar un schimb de informații dus-întors, care durează doar 1,5–2 secunde.

Lucrez de mulți ani în domeniul plăților și încă sunt fascinată de faptul că, folosind un card Visa emis de orice bancă moldovenească, poți plăti în orice colț al lumii în două secunde. De exemplu, recent am făcut o plată în Cape Town.

În doar câteva clipe se desfășoară o muncă imensă, realizată de modelele de inteligență artificială. În opinia mea, este ceva fantastic.

Este impresionant, dar nu va duce asta la reducerea numărului de angajați în sectorul bancar?

În prezent se discută mult despre riscurile potențiale ale utilizării inteligenței artificiale, mai ales în contextul impactului asupra domeniului profesional. După părerea mea, nu e vorba că inteligența artificială va înlocui omul, ci că alți oameni, care știu să o folosească, vor putea aplica aceste posibilități mai eficient. Ca orice altă tehnologie, IA va duce, cel mai probabil, la o transformare a pieței muncii. Da, unele profesii vor putea fi înlocuite cu succes de inteligența artificială, dar în același timp vor apărea profesii noi, legate de utilizarea IA. De exemplu, deja sunt foarte căutați specialiști care știu să scrie prompturi corecte – cereri adresate IA, formulate astfel încât să obții răspunsul dorit. Aceasta este deja o profesie în sine.

Spre exemplu, cu ajutorul IA, o companie își poate administra mai eficient call center-ul. Cred că în viitor va fi posibil să generezi voci pentru call centere cu ajutorul IA, fără a avea birouri fizice care să preia apelurile. Și acesta este un domeniu nou, în care vor apărea noi profesii. Mi se pare că este un proces evolutiv.

„Facem acest lucru calitativ, rapid și sigur de 60 de ani”

În ce alte moduri mai folosiți inteligența artificială în activitatea Visa?

În prezent, dezvoltăm și oferim băncilor diverse soluții bazate pe inteligență artificială. În același timp, acordăm multă atenție dezvoltării IA în interiorul companiei, pentru a crește eficiența angajaților noștri.

De exemplu, acum, dacă trebuie să redactez un rezumat al unui document, încarc documentul în ChatGPT, care îmi oferă imediat un rezultat și îmi economisește timp. E adevărat că, deoarece lucrăm cu informații confidențiale, folosim versiuni închise ale ChatGPT pentru a evita scurgerile de date.

Serviciul intern de suport pentru angajații Visa funcționează, de asemenea, pe baza inteligenței artificiale.

De ce oferiți soluții IA băncilor? Nu ar trebui ele să se ocupe singure de propriile soluții IA, având în vedere că băncile concurează între ele și fiecare trebuie să-și câștige clienții?

Fiecare companie are propria expertiză – domeniul principal de activitate în care investește și pe care îl dezvoltă activ. Pentru Visa, desigur, activitatea principală este dezvoltarea tehnologiilor de transfer al banilor din punctul A în punctul B. Iar noi facem acest lucru foarte calitativ, rapid, sigur și eficient de 60 de ani.

Investim foarte mult în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a crea oferte personalizate pentru bănci, pentru care aceasta nu este o activitate de bază. Pentru bancă, activitatea principală este crearea unui sistem care să vândă eficient produse bancare. Dacă o bancă ar trebui să dezvolte astfel de soluții de la zero, ar necesita investiții uriașe, care nu sunt rentabile din punct de vedere economic.

Visa dezvoltă și oferă propriile soluții partenerilor dispuși să le utilizeze în activitatea lor. Și acum nu mai vorbim doar despre bănci – compania noastră a trecut printr-o evoluție semnificativă. Parteneriatele noastre au depășit de mult cadrul cooperării tradiționale cu instituțiile financiare. În prezent, lucrăm activ cu companii fintech, organizații non-bancare și comercianți sau furnizori de servicii.

În Moldova colaborăm activ și cu autoritatea de reglementare, adică cu Banca Națională. În regiunea noastră, care include Europa de Sud-Est, Asia Centrală și Caucazul, construim parteneriate cu instituții publice, integrând soluțiile noastre de plată în sistemele de guvernare electronică. O astfel de abordare ne permite să susținem digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice. Pentru partenerii noștri este mult mai avantajos să utilizeze soluțiile bazate pe IA dezvoltate de Visa, în care am investit resurse semnificative, decât să încerce să creeze propriile sisteme de la zero.

Și oferiți aceste soluții pe bază comercială?

Da, pentru Visa aceasta este o activitate de business. Unele dintre aceste soluții sunt oferite pe bază comercială, altele — în alte condiții de utilizare. Este un model de afaceri destul de complex, dar eficient, pentru că aceste soluții sunt cu adevărat printre cele mai bune din domeniu în ceea ce privește securitatea și comoditatea pentru utilizatori.

„Aceste tehnologii deja există”

Cum ați evalua nivelul de aplicare a inteligenței artificiale în sectorul bancar din Moldova?

Vedem că aceste tehnologii își găsesc deja o aplicare activă în sectorul bancar din Moldova. Multe bănci studiază posibilitățile de utilizare a IA și urmăresc experiența altor organizații. Una dintre cele mai frecvente modalități de utilizare a inteligenței artificiale este evaluarea riscurilor de credit. De exemplu, atunci când un client, fie persoană juridică, fie fizică, depune o cerere de credit, banca face o analiză pentru a evalua probabilitatea rambursării banilor. În multe bănci, această analiză este realizată cu ajutorul unor modele de inteligență artificială.

Este, din nou, acel domeniu despre care am vorbit mai devreme — personalizarea abordării de marketing. Datorită acestor tehnologii, oferta bancară poate decide ce produs sau serviciu să vă arate, de exemplu, dumneavoastră sau mie, ținând cont că dumneavoastră, să zicem, sunteți pasionată de sport, iar eu cumpăr frecvent cărți.

Acum băncile lucrează activ la construirea unei strategii de aplicare a inteligenței artificiale. Dar aceste procese sunt foarte complexe și interdependente. Nu poți folosi eficient IA dacă nu ai o infrastructură bine pusă la punct pentru colectarea, procesarea și stocarea unor volume mari de date. De aceea, băncile lucrează în paralel și la strategia de creare a întregii infrastructuri.

Cum va evolua în continuare utilizarea IA?

Cred că următoarea etapă va fi dezvoltarea comerțului prin IA — ca o etapă următoare a comerțului online.

Cum va funcționa acest lucru?

Imaginați-vă că aveți un asistent digital personal, care vă cunoaște obiceiurile și preferințele. De exemplu, observă că mâine e vineri, iar vinerea obișnuiți să faceți cumpărături la un magazin de tip rețea. Asistentul vă întreabă: „Mâine e vineri, mergem conform planului?” Răspundeți: „Da”, și el vă pregătește lista de cumpărături și chiar vă ajută să plasați comanda.

Magazinul în rețea are și el propriul asistent bazat pe IA. Asistentul dumneavoastră interacționează cu cel al magazinului, coordonează detaliile comenzii, și în scurt timp primiți livrarea direct la ușă.

Tehnologiile care permit acest lucru deja există. Desigur, mai sunt multe întrebări deschise, de exemplu, cum se vor efectua plățile, dar la asta se lucrează deja. Una dintre soluții este legarea cardului bancar la agentul bazat pe IA. Ajustarea acestor aspecte este, cel mai probabil, o chestiune de un an sau doi.

„Visa are trei obiective strategice în Moldova”

Credeți că inteligența artificială poate influența creșterea economică a Moldovei? Ar putea deveni un instrument pentru relansarea economiei?

Inteligența artificială este o tendință globală și un instrument puternic care, în opinia mea, poate schimba economia nu doar a unor țări individuale, ci a întregii lumi. Impactul său va depinde de cât de pregătite sunt țările să integreze aceste tehnologii în procesele lor economice. Sunt convinsă că Moldova va putea folosi IA pentru a-și accelera dezvoltarea, deoarece implementarea acestor tehnologii deschide noi oportunități pentru creșterea eficienței, inovării și competitivității.

La Visa sunteți responsabilă de Europa de Est și de Sud-Est, de țările din Asia Centrală și din Caucaz. Cum evaluați nivelul de penetrare a plăților fără numerar în Moldova comparativ cu alte țări din regiune?

Desigur, analizăm întotdeauna indicatorii unei țări în raport cu altele. În Moldova, digitalizarea avansează rapid, inclusiv în domeniul financiar. Acest lucru se reflectă în creșterea accelerată a popularității plăților fără numerar. Astfel, la sfârșitul anului 2024, în Moldova au fost emise peste 1,6 milioane de carduri bancare Visa, cu care au fost efectuate peste 30,3 milioane de operațiuni financiare.

În ultimii ani, Visa a lansat în țară o serie de soluții inovatoare. În 2021, am introdus tehnologia Visa Tap to Phone, care permite micilor afaceri și microîntreprinderilor să înceapă să accepte plăți digitale. Această soluție inovatoare transformă telefoanele inteligente cu Android în terminale de plată complete, scutind comercianții de necesitatea de a achiziționa și întreține echipamente voluminoase de casă de marcat. Anul trecut, utilizarea Visa Tap to Phone în Moldova a crescut de peste două ori.

În 2022, cu sprijinul Visa, în țară au devenit disponibile Google și Apple Pay. Un an mai târziu, împreună cu FinComBank, am implementat un serviciu de transferuri interne și internaționale pe baza numărului de telefon – fără a mai fi necesară introducerea numărului cardului. Iar chiar anul acesta am prezentat pieței o nouă platformă pentru comerț electronic, Cybersource, care va ajuta companiile să gestioneze eficient plățile, să combată fraudele și le va oferi alte beneficii. O altă soluție Visa, care a devenit recent disponibilă în Moldova, este Tap to Add Card. Cu ajutorul ei, un card bancar poate fi adăugat în portofelul digital pur și simplu prin apropierea lui de telefonul mobil.

Visa are obiective strategice în Moldova pentru următorii ani?

Strategia noastră nu se schimbă, ci doar o adaptăm ușor la noile realități. Vom continua să implementăm în Moldova noi soluții și tehnologii inovatoare de plată și să colaborăm cu băncile, companiile fintech, Banca Națională, marile întreprinderi din domeniul comerțului și serviciilor, extinzând lista partenerilor noștri din Moldova. Strategia Visa în țară presupune dezvoltarea a trei direcții principale. Prima — plățile de consum. Este ceea ce facem cu succes de 60 de ani. A doua direcție strategică — dezvoltarea a ceea ce numim „value-added services” (servicii cu valoare adăugată). Acestea sunt serviciile de plată care permit perfecționarea tranzacțiilor, făcându-le și mai eficiente, sigure etc. Și a treia direcție strategică — dezvoltarea „money movement” (mișcării banilor). Este vorba despre soluții precum platforma Visa Direct, care permite transferul de fonduri către persoane fizice și juridice, în țară sau peste hotare, pe baza unui număr de telefon. Acestea sunt prioritățile noastre în Moldova.

Material realizat în parteneriat

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.

Federico Parra/AFP

Peste 900 de morți după cutremurele din Venezuela. Câte persoane sunt date dispărute?

Numărul morților în urma cutremurului dublu din Venezuela a depășit 900 de persoane. Peste 3.300 de persoane au fost rănite, relatează Deutsche Welle.

Numărul persoanelor decedate a ajuns la 920, iar peste 3.300 de persoane au fost rănite. Peste 51.000 de persoane sunt date dispărute.

Regiunea cea mai afectată, La Guaira, a fost preluată sub control de armată pentru a asigura ordinea și a sprijini echipele de salvare. Ministrul de Interne Diosdado Cabello a anunțat că toate drumurile care duc spre La Guaira din alte regiuni ale țării sunt închise. Măsura are scopul de a împiedica accesul persoanelor care nu au ce căuta în zonă, a declarat ministrul. Obiectivul, potrivit acestuia, este de a reduce la minimum riscurile pentru sănătatea populației și de a accelera lucrările de salvare.

Două cutremure cu magnitudinea de 7,2 și 7,5 au avut loc în nordul Venezuelei pe 24 iunie, la o diferență de doar 39 de secunde. Al doilea dintre ele a fost cel mai puternic din țară din ultimii 125 de ani. Cele mai mari distrugeri au fost înregistrate în La Guaira. Potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello, în La Guaira au fost afectate peste 70.000 de familii. Presa locală a relatat despre lipsa energiei electrice și a apei, precum și despre cazuri de jaf.

chisinau.md

Cursă de alergare nocturnă în centrul Chișinăului, pe 27 iunie: cum va circula transportul

Mai multe troleibuze, printre care nr. 22, nr. 4, nr. 10, nr. 24, nr. 30, dar și autobuze care traversează centrul Chișinăului vor fi redirecționate pe străzile adiacente. Măsura a fost luată în contextul evenimentului sportiv „Chișinău 10 km Night Run” și al deciziei de a suspenda traficul rutier pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni și str. A. Pușkin, dar și între str. Toma Ciorbă și str. Ismail. Restricțiile vor intra în vigoare în două etape, prima va începe la ora 17:00 pe 27 iunie, a doua la 19:00. Informațiile au fost comunicate de Primăria Chișinău.

Potrivit organizatorilor, evenimentul sportiv se va deschide la 19:30, iar startul cursei va fi la 21:30.

„Conducătorii auto care traversează cartierele unde este anunțată suspendare de trafic rutier sunt îndemnați să ocolească zona respectivă. Primăria Municipiului Chișinău vine cu scuzele de rigoare către cetățenii urbei pentru incomoditățile create”, se arată în mesajul autorităților.

Conform autorităților capitalei, traficul rutier va fi sistat în intervalul 27 iunie, ora 17:00 – 28 iunie, ora 02:00, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni și str. A. Pușkin.

Cum vor circula troleibuzele și autobuzele

Traseul rutelor de troleibuz nr. 1, 5 și 8 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Constantin Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henrie Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseele stabilite; retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexei Șciusev, str. București, str. Ciuflea, bd. Constantin Negruzzi și în continuare pe traseele stabilite.

Traseul rutei de troleibuz nr. 4 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Constantin Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe str. Vasile Lupu pe str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. București, str. Ciuflea, bd. Constantin Negruzzi și în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei de troleibuz nr. 22 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexei Șciusev, str. București, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Dacia pe str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henrie Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei de troleibuz nr. 34 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Vasile Alecsandri, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henrie Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexei Șciusev, str. București, str. Ciuflea.

Traseul rutei de autobuz nr. 5 se va modifica după cum urmează: tur – pe traseul stabilit; retur – de pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni pe str. Mihail Kogălniceanu, str. Alexandr Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei de autobuz nr. 9 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Mihail Kogălniceanu, str. Alexandr Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexandr Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei de autobuz nr. 11 se va modifica după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexandr Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei de autobuz nr. 26 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Mihail Kogălniceanu, str. Alexandr Pușkin; retur – pe traseul stabilit;

Traseul rutei nr. 46 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexandr Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Mihail Kogălniceanu, str. Alexandr Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

În același timp, pe 27 iunie, în intervalul 19:00-23:55, va fi sistat traficul rutier pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între str. Toma Ciorbă și str. Ismail.

Cum vor circula troleibuzele și autobuzele

Itinerarul rutelor nr. 1, 5, 8 și 22 în direcţia Gării – de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt pe străzile A. Şciusev, Bucureşti, Ciuflea şi în continuare pe traseele stabilite, iar în direcţia Pieţei Dimitrie Cantemir – de pe bd. Constantin Negruzzi pe străzile Ciuflea, Bucureşti, A. Şciusev, Mihai Viteazul, Columna, H. Coandă, Piaţa Dimitrie Cantemir şi în continuare pe traseele stabilite.

Itinerarul rutei nr. 2 va circula după cum urmează: de pe str. Gheorghe Asachi pe str. Pan Halippa, str. Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt şi în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 4 în direcţia Gării – de pe str. A. Şciusev pe străzile Bucureşti, Ciuflea, bd. Constantin Negruzzi şi în continuare pe traseul stabilit, iar în direcţia opusă – de pe bd. Constantin Negruzzi pe străzile Ciuflea, Bucureşti şi în continuare pe traseul stabilit.

Traseul rutei nr. 10 se va diviza în două părți: ruta 10A: bd. Moscova – str. Albișoara; ruta 10B: str. Miorița – str. București, itinerarul rutelor nr. 7, 10(A), 12, 25, 16, 32 – se scurtează până la str. Albișoara.

Itinerarul rutei nr. 10B va circula după cum urmează: str. Miorița, str. Gheorghe Asachi, str. Vasile Alecsandri, str. Alexei Mateevici, str. Alexandr Pușkin, str. București, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Alexei Mateevici, str. Vasile Alecsandri, șos. Hîncești, str. Miorița.

Itinerarul rutei nr. 20 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Constantin Negruzzi, pe str. Ciuflea, str. București, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Alexei Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit; retur – pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 24 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Renașterii Naționale pe str. Calea Orheiului, str. Petricani, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Calea Ieșilor, Parcul „Alunelul” (întoarcere), Calea Ieșilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Alexei Șciusev, str. București, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit; retur- de pe str. Alexandr Pușkin, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Petricani, str. Calea Orheiului, bd. Renașterii Naționale, str. Bogdan Voievod, str. Alecu Russo și în continuare pe traseul stabilit.

Activitatea rutei nr. 28 se va modifica după cum urmează: tur – de pe str. Calea Orheiului pe str. Petricani, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Calea Ieșilor, Parcul „Alunelul” (întoarcere), Calea Ieșilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Alexei Șciusev, str. București și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Constantin Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Petricani, str. Calea Orheiului și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 29 se va modifica după cum urmează: de pe str. Petricani pe străzile Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor cu întoarcere la Parcul „Alunelul”, iar în direcția str. Mircești – de pe str. Calea Ieșilor pe străzile Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 30 va fi scurtat până la str. Ismail.

Itinerarul rutei nr. 34 se va scurta până la str. Mihai Viteazul după cum urmează: de pe str. Calea Ieșilor pe străzile Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 36 str. Gheorghe Asachi, str. Pantelimon Halippa, str. Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, bd. Constantin Negruzzi, bd. Dimitrie Cantemir, str. Ismail, str. Pantelimon Halippa, șos. Hîncești și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 5 se va modifica după cum urmează: tur – de pe str. Ciuflea pe bd. Constantin Negruzzi, Piața Constantin Negruzzi, bd. Dimitrie Cantemir, str. Ismail, str. Alexandru cel Bun, str. Alexandr Pușkin și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Renașterii Naționale pe str. Albișoara, str. Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 9 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt pe str. Alexei Șciusev, str. București, str. Tighina și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe str. Ismail, pe str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 11 se va modifica după cum urmează: de pe bd. Constantin Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București, str. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 14 se va scurta până la str. București, după cum urmează: de pe str. Alexandr Pușkin pe str. București, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Alexei Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 24 se va modifica după cum urmează: tur – de pe str. Tighina pe str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit; retur – traseul se scurtează pînă la stația terminus existentă a rutelor de autobuz nr. 31 și nr. 38 din str. Tighina, tronson cuprins între str. Alexandru cel Bun și str. Columna.

Itinerarul rutei nr. 26 se va modifica după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt pe str. Mihai Viteazul, str. Albișoara, bd. Renașterii Naționale și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Renașterii Naționale, pe bd. Grigore Vieru, str. Ierusalim, str. Petru Rareș, str. Albișoara, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 39 se va modifica după cum urmează: tur – de pe str. Tighina pe str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit; retur – traseul se scurtează pînă la stația terminus existentă a rutelor de autobuz nr. 31 și nr. 38 din str. Tighina, tronson cuprins între str. Alexandru cel Bun și str. Columna.

Itinerarul rutei nr. 46 se va modifica după cum urmează: tur – de pe str. Ciuflea pe bd. Constantin Negruzzi, Piața Constantin Negruzzi, bd. Constantin Negruzzi, str. Ciuflea, str. București, str. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt și în continuare pe traseul stabilit; retur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt pe str. Alexei Șciusev, str. București, str. Ciuflea și în continuare pe traseul stabilit.

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

sovsport.ru/foto simbol

Refuzul steagului și al imnului Rusiei la Cluj-Napoca: echipa rusă s-a retras din competiție

Federația de Gimnastică a Rusiei a anunțat că echipa națională a țării nu va participa la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, România. Federația a motivat decizia prin „încălcarea gravă a regulamentului competiției”. Amintim că primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, anunțase zilele trecute că steagul și imnul Rusiei nu pot fi utilizate la Cluj-Napoca.

Federația a anunțat pe 26 iunie că echipa națională a Rusiei la gimnastică ritmică a luat decizia de a se retrage din participarea la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică, care are loc la Cluj-Napoca.

„Această decizie este legată de încălcarea gravă a regulamentului competiției de către organizatorii acesteia. Organizatorii ne-au informat că în sala de sport nu va fi afișat drapelul de stat al Federației Ruse și nu va fi intonat imnul național în cazul victoriei gimnastelor ruse. Aceasta reprezintă o încălcare directă a deciziei din luna mai. (…) Echipa noastră națională este întotdeauna pregătită să participe la turnee în care sunt respectate cerințele. Federația de Gimnastică a Rusiei va insista asupra respectării necondiționate a deciziilor Federației Mondiale de Gimnastică prin toate mecanismele juridice internaționale”, se arată în declarația Federației de Gimnastică a Rusiei.

***

În perioada 26-28 iunie, la Cluj-Napoca are loc Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică.

Pe 24 iunie, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că, în momentul în care a aprobat organizarea competiției, știa că sportivii din Rusia nu pot utiliza imnul și steagul ca simboluri de reprezentare, însă recent Federația Mondială de Gimnastică Ritmică a schimbat regulile. Astfel, el a adăugat că „steagul și imnul Rusiei nu pot fi utilizate la Cluj-Napoca”. Detalii AICI.

Președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică, Irina Deleanu, a declarat că „prin această decizie putem risca organizarea Campionatului Mondial de anul viitor și chiar sancțiuni din partea Federației Internaționale de Gimnastică”. „Eu sper să nu se ajungă atât de departe”, a spus ea pentru prosport.ro.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: