​​„Visa folosește inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani”. Vicepreședinta Visa despre noile tehnologii și obiectivele strategice ale companiei în Moldova. Interviu NM

Inteligența artificială (IA) a devenit principala tendință a ultimilor ani. Vicepreședinta senior, manager regional Visa pentru Europa de Sud-Est, țările Caucazului, Ucraina, Moldova, Asia Centrală și Azerbaidjan, Cristina Doroș, a povestit într-un interviu acordat NM cum IA schimbă tehnologiile financiare, cum băncile moldovenești utilizează instrumentele IA, de ce au încredere în soluțiile gata dezvoltate ale sistemelor de plată, precum și cum va arăta comerțul online în următorii câțiva ani.

„Visa folosește peste 300 de modele de IA”

Despre inteligența artificială se vorbește foarte mult în ultimii ani. În prezent, fiecare afacere încearcă să menționeze în campania sa de marketing că folosește și ea IA, adică se află în tendințe și așa mai departe. Cum este folosită în general inteligența artificială în domeniul bancar și în tehnologiile financiare (fintech)?

Există un fapt interesant la care puțini se gândesc. Compania Visa există de 60 de ani și, de fapt, anume ea a fost prima din lume care a reunit finanțele și tehnologiile, ceea ce astăzi se numește fintech.

Cum arătau inițial cardurile bancare? — un cartonaș pe care se nota datoria clientului. Anume Visa a reușit să digitalizeze înregistrările de pe carduri. Cardul din plastic cu bandă magnetică a fost o descoperire revoluționară. Compania continuă să dezvolte activ tehnologiile și în prezent, înțelegând că inteligența artificială este principala tendință a ultimului an și jumătate – doi ani.

Visa folosește în activitatea sa inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani. Punctul de pornire l-au constituit tehnologiile de învățare automată.

Iar astăzi folosim deja peste 300 de modele de IA, care în regim de timp real permit analiza unor volume uriașe de date, identificarea tiparelor, a tentativelor de fraudă, contracararea acestora și așa mai departe. Desigur, securitatea nu este singura sarcină a inteligenței artificiale. Datorită posibilităților moderne ale IA, folosim modelele sale, de exemplu, pentru elaborarea celor mai eficiente campanii de marketing.

Toate acestea sunt posibile datorită capacităților analitice ale IA, capacității de a urmări tiparele profilurilor utilizatorilor. Desigur, pe mine sau pe dumneavoastră, ca persoane, Visa nu ne cunoaște. Sistemul de plată nu păstrează și nu procesează date cu caracter personal. Însă putem observa, în baza tranzacțiilor, că acest utilizator, să spunem, preferă vacanțele iarna la munte și vara la mare, precum și alte preferințe. Pe baza acestor date, banca poate propune oferte relevante fiecărui client concret.

Rezultă că analiza tranzacțiilor nu mai este realizată de o persoană, ci de inteligența artificială?

Desigur, toate acestea sunt analizate de inteligența artificială. Aceasta este a doua mare sferă de aplicare a IA, după securitatea plăților. Haideți să încerc să explic prin exemple aplicate. Atunci când o persoană cumpără ceva, noi analizăm în timp real datele legate de numărul cardului său pentru a înțelege în ce măsură această tranzacție se încadrează în modelul de comportament al acelei persoane.

Când tranzacția ajunge la bancă, aceasta trebuie fie să o accepte, fie să o respingă. Fiecare tranzacție are propria scară, așa-numitul „scoring de risc”, de la 1 la 100. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât tranzacția este mai suspectă.

Dacă acest scoring este scăzut, banca permite tranzacția fără probleme, fără să simtă nevoia să-și consume resursele pentru o analiză suplimentară. Dacă scoringul este ridicat, banca poate dori să efectueze o verificare suplimentară. Și acest lucru permite gestionarea foarte eficientă a tentativelor de fraudă.

Vă mai povestesc despre un alt exemplu de utilizare a unui model de inteligență artificială în timp real. Există situații în care banca nu are posibilitatea tehnică de a procesa operațiunile: se întâmplă ceva din punct de vedere tehnologic sau se desfășoară lucrări planificate. Pentru ca deținătorii cardurilor băncii să nu observe dificultăți și să poată continua să folosească produsele sale de plată, Visa preia funcția de procesare și aprobare sau respingere a plăților cu ajutorul modelelor de IA, reproducând cu mare precizie nivelul de aprobare a tranzacțiilor de către bancă.

„În doar câteva secunde se desfășoară o muncă imensă”

Cum funcționează, în general, sistemul de plată atunci când plătim cu cardul? Să zicem că am un card emis de o bancă, iar în magazin este un terminal al altei bănci. Ce se întâmplă în acest caz?

Dacă simplificăm, terminalul din magazin citește datele cardului și adaugă datele tranzacției – suma și ora – apoi transmite o cerere de autorizare. Datele sunt trimise către Visa, unde are loc scorarea, verificarea pentru fraudă și așa mai departe, după care cererea ajunge la banca ce a emis cardul. Banca compară datele, verifică dacă are un client cu acel card și dacă acesta are suficiente fonduri în cont.

Apoi banca trimite un răspuns către Visa, iar compania noastră direcționează datele către banca responsabilă de terminalul din magazin, iar casierul vede că tranzacția a fost aprobată. Este important de menționat că toate acestea se întâmplă înainte ca banii să se miște efectiv. Este doar un schimb de informații dus-întors, care durează doar 1,5–2 secunde.

Lucrez de mulți ani în domeniul plăților și încă sunt fascinată de faptul că, folosind un card Visa emis de orice bancă moldovenească, poți plăti în orice colț al lumii în două secunde. De exemplu, recent am făcut o plată în Cape Town.

În doar câteva clipe se desfășoară o muncă imensă, realizată de modelele de inteligență artificială. În opinia mea, este ceva fantastic.

Este impresionant, dar nu va duce asta la reducerea numărului de angajați în sectorul bancar?

În prezent se discută mult despre riscurile potențiale ale utilizării inteligenței artificiale, mai ales în contextul impactului asupra domeniului profesional. După părerea mea, nu e vorba că inteligența artificială va înlocui omul, ci că alți oameni, care știu să o folosească, vor putea aplica aceste posibilități mai eficient. Ca orice altă tehnologie, IA va duce, cel mai probabil, la o transformare a pieței muncii. Da, unele profesii vor putea fi înlocuite cu succes de inteligența artificială, dar în același timp vor apărea profesii noi, legate de utilizarea IA. De exemplu, deja sunt foarte căutați specialiști care știu să scrie prompturi corecte – cereri adresate IA, formulate astfel încât să obții răspunsul dorit. Aceasta este deja o profesie în sine.

Spre exemplu, cu ajutorul IA, o companie își poate administra mai eficient call center-ul. Cred că în viitor va fi posibil să generezi voci pentru call centere cu ajutorul IA, fără a avea birouri fizice care să preia apelurile. Și acesta este un domeniu nou, în care vor apărea noi profesii. Mi se pare că este un proces evolutiv.

„Facem acest lucru calitativ, rapid și sigur de 60 de ani”

În ce alte moduri mai folosiți inteligența artificială în activitatea Visa?

În prezent, dezvoltăm și oferim băncilor diverse soluții bazate pe inteligență artificială. În același timp, acordăm multă atenție dezvoltării IA în interiorul companiei, pentru a crește eficiența angajaților noștri.

De exemplu, acum, dacă trebuie să redactez un rezumat al unui document, încarc documentul în ChatGPT, care îmi oferă imediat un rezultat și îmi economisește timp. E adevărat că, deoarece lucrăm cu informații confidențiale, folosim versiuni închise ale ChatGPT pentru a evita scurgerile de date.

Serviciul intern de suport pentru angajații Visa funcționează, de asemenea, pe baza inteligenței artificiale.

De ce oferiți soluții IA băncilor? Nu ar trebui ele să se ocupe singure de propriile soluții IA, având în vedere că băncile concurează între ele și fiecare trebuie să-și câștige clienții?

Fiecare companie are propria expertiză – domeniul principal de activitate în care investește și pe care îl dezvoltă activ. Pentru Visa, desigur, activitatea principală este dezvoltarea tehnologiilor de transfer al banilor din punctul A în punctul B. Iar noi facem acest lucru foarte calitativ, rapid, sigur și eficient de 60 de ani.

Investim foarte mult în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a crea oferte personalizate pentru bănci, pentru care aceasta nu este o activitate de bază. Pentru bancă, activitatea principală este crearea unui sistem care să vândă eficient produse bancare. Dacă o bancă ar trebui să dezvolte astfel de soluții de la zero, ar necesita investiții uriașe, care nu sunt rentabile din punct de vedere economic.

Visa dezvoltă și oferă propriile soluții partenerilor dispuși să le utilizeze în activitatea lor. Și acum nu mai vorbim doar despre bănci – compania noastră a trecut printr-o evoluție semnificativă. Parteneriatele noastre au depășit de mult cadrul cooperării tradiționale cu instituțiile financiare. În prezent, lucrăm activ cu companii fintech, organizații non-bancare și comercianți sau furnizori de servicii.

În Moldova colaborăm activ și cu autoritatea de reglementare, adică cu Banca Națională. În regiunea noastră, care include Europa de Sud-Est, Asia Centrală și Caucazul, construim parteneriate cu instituții publice, integrând soluțiile noastre de plată în sistemele de guvernare electronică. O astfel de abordare ne permite să susținem digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice. Pentru partenerii noștri este mult mai avantajos să utilizeze soluțiile bazate pe IA dezvoltate de Visa, în care am investit resurse semnificative, decât să încerce să creeze propriile sisteme de la zero.

Și oferiți aceste soluții pe bază comercială?

Da, pentru Visa aceasta este o activitate de business. Unele dintre aceste soluții sunt oferite pe bază comercială, altele — în alte condiții de utilizare. Este un model de afaceri destul de complex, dar eficient, pentru că aceste soluții sunt cu adevărat printre cele mai bune din domeniu în ceea ce privește securitatea și comoditatea pentru utilizatori.

„Aceste tehnologii deja există”

Cum ați evalua nivelul de aplicare a inteligenței artificiale în sectorul bancar din Moldova?

Vedem că aceste tehnologii își găsesc deja o aplicare activă în sectorul bancar din Moldova. Multe bănci studiază posibilitățile de utilizare a IA și urmăresc experiența altor organizații. Una dintre cele mai frecvente modalități de utilizare a inteligenței artificiale este evaluarea riscurilor de credit. De exemplu, atunci când un client, fie persoană juridică, fie fizică, depune o cerere de credit, banca face o analiză pentru a evalua probabilitatea rambursării banilor. În multe bănci, această analiză este realizată cu ajutorul unor modele de inteligență artificială.

Este, din nou, acel domeniu despre care am vorbit mai devreme — personalizarea abordării de marketing. Datorită acestor tehnologii, oferta bancară poate decide ce produs sau serviciu să vă arate, de exemplu, dumneavoastră sau mie, ținând cont că dumneavoastră, să zicem, sunteți pasionată de sport, iar eu cumpăr frecvent cărți.

Acum băncile lucrează activ la construirea unei strategii de aplicare a inteligenței artificiale. Dar aceste procese sunt foarte complexe și interdependente. Nu poți folosi eficient IA dacă nu ai o infrastructură bine pusă la punct pentru colectarea, procesarea și stocarea unor volume mari de date. De aceea, băncile lucrează în paralel și la strategia de creare a întregii infrastructuri.

Cum va evolua în continuare utilizarea IA?

Cred că următoarea etapă va fi dezvoltarea comerțului prin IA — ca o etapă următoare a comerțului online.

Cum va funcționa acest lucru?

Imaginați-vă că aveți un asistent digital personal, care vă cunoaște obiceiurile și preferințele. De exemplu, observă că mâine e vineri, iar vinerea obișnuiți să faceți cumpărături la un magazin de tip rețea. Asistentul vă întreabă: „Mâine e vineri, mergem conform planului?” Răspundeți: „Da”, și el vă pregătește lista de cumpărături și chiar vă ajută să plasați comanda.

Magazinul în rețea are și el propriul asistent bazat pe IA. Asistentul dumneavoastră interacționează cu cel al magazinului, coordonează detaliile comenzii, și în scurt timp primiți livrarea direct la ușă.

Tehnologiile care permit acest lucru deja există. Desigur, mai sunt multe întrebări deschise, de exemplu, cum se vor efectua plățile, dar la asta se lucrează deja. Una dintre soluții este legarea cardului bancar la agentul bazat pe IA. Ajustarea acestor aspecte este, cel mai probabil, o chestiune de un an sau doi.

„Visa are trei obiective strategice în Moldova”

Credeți că inteligența artificială poate influența creșterea economică a Moldovei? Ar putea deveni un instrument pentru relansarea economiei?

Inteligența artificială este o tendință globală și un instrument puternic care, în opinia mea, poate schimba economia nu doar a unor țări individuale, ci a întregii lumi. Impactul său va depinde de cât de pregătite sunt țările să integreze aceste tehnologii în procesele lor economice. Sunt convinsă că Moldova va putea folosi IA pentru a-și accelera dezvoltarea, deoarece implementarea acestor tehnologii deschide noi oportunități pentru creșterea eficienței, inovării și competitivității.

La Visa sunteți responsabilă de Europa de Est și de Sud-Est, de țările din Asia Centrală și din Caucaz. Cum evaluați nivelul de penetrare a plăților fără numerar în Moldova comparativ cu alte țări din regiune?

Desigur, analizăm întotdeauna indicatorii unei țări în raport cu altele. În Moldova, digitalizarea avansează rapid, inclusiv în domeniul financiar. Acest lucru se reflectă în creșterea accelerată a popularității plăților fără numerar. Astfel, la sfârșitul anului 2024, în Moldova au fost emise peste 1,6 milioane de carduri bancare Visa, cu care au fost efectuate peste 30,3 milioane de operațiuni financiare.

În ultimii ani, Visa a lansat în țară o serie de soluții inovatoare. În 2021, am introdus tehnologia Visa Tap to Phone, care permite micilor afaceri și microîntreprinderilor să înceapă să accepte plăți digitale. Această soluție inovatoare transformă telefoanele inteligente cu Android în terminale de plată complete, scutind comercianții de necesitatea de a achiziționa și întreține echipamente voluminoase de casă de marcat. Anul trecut, utilizarea Visa Tap to Phone în Moldova a crescut de peste două ori.

În 2022, cu sprijinul Visa, în țară au devenit disponibile Google și Apple Pay. Un an mai târziu, împreună cu FinComBank, am implementat un serviciu de transferuri interne și internaționale pe baza numărului de telefon – fără a mai fi necesară introducerea numărului cardului. Iar chiar anul acesta am prezentat pieței o nouă platformă pentru comerț electronic, Cybersource, care va ajuta companiile să gestioneze eficient plățile, să combată fraudele și le va oferi alte beneficii. O altă soluție Visa, care a devenit recent disponibilă în Moldova, este Tap to Add Card. Cu ajutorul ei, un card bancar poate fi adăugat în portofelul digital pur și simplu prin apropierea lui de telefonul mobil.

Visa are obiective strategice în Moldova pentru următorii ani?

Strategia noastră nu se schimbă, ci doar o adaptăm ușor la noile realități. Vom continua să implementăm în Moldova noi soluții și tehnologii inovatoare de plată și să colaborăm cu băncile, companiile fintech, Banca Națională, marile întreprinderi din domeniul comerțului și serviciilor, extinzând lista partenerilor noștri din Moldova. Strategia Visa în țară presupune dezvoltarea a trei direcții principale. Prima — plățile de consum. Este ceea ce facem cu succes de 60 de ani. A doua direcție strategică — dezvoltarea a ceea ce numim „value-added services” (servicii cu valoare adăugată). Acestea sunt serviciile de plată care permit perfecționarea tranzacțiilor, făcându-le și mai eficiente, sigure etc. Și a treia direcție strategică — dezvoltarea „money movement” (mișcării banilor). Este vorba despre soluții precum platforma Visa Direct, care permite transferul de fonduri către persoane fizice și juridice, în țară sau peste hotare, pe baza unui număr de telefon. Acestea sunt prioritățile noastre în Moldova.

Material realizat în parteneriat

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Protest la ANRE: „Milionarii din PAS, jos mâna de pe gaz”. Opoziția cere audieri în Parlament, înainte de aprobarea noului tarif (VIDEO)⚡️⚡️⚡️

Mai mulți reprezentanți ai opoziției au protestat, pe 24 iulie, în fața sediului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), față de solicitarea Energocom de majorare a tarifelor la gazele naturale. Manifestanții au cerut autorității să nu aprobe noile prețuri și au scandat lozinci împotriva guvernării PAS.

La acțiune au participat reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, Partidului Comuniștilor, Mișcării Alternativa Națională (MAN), Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Congresului Civic, Democrației Acasă, precum și fosta deputată PAS Olesea Stamate.

Protestatarii au scandat, între altele, „Milionarii din PAS, jos mâna de pe gaz” și „Jos PAS”. Echipați cu bannere pe care au fost imprimate inclusiv imaginile președintei Maia Sandu și ale ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, aceștia au cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

La un moment dat, mai mulți deputați ai opoziției au intrat în sediul ANRE pentru a discuta cu reprezentanții instituției. În fața protestatarilor a ieșit directorul general al ANRE, Alexei Taran, care a purtat discuții cu parlamentarii.

După aceste discuții, deputatul Ion Chicu a anunțat că opoziția a pregătit o rezoluție prin care solicită ca membrii Consiliului de administrație al ANRE să fie audiați în Parlament și să explice motivele majorării tarifelor înainte ca instituția să ia o decizie. Totodată, el i-a îndemnat pe cetățeni să participe marți, la ora 10:00, la un nou protest în fața Parlamentului: „Toți care puteți, veniți la Grosu, la Sandu. Veniți să discutăm, să nu le dăm voie să pună aceste tarife”.

Și fosta deputată PAS Olesea Stamate a îndemnat oamenii să iasă în stradă: „Nu vom plăti atât timp cât nu știm pentru ce plătim. Spunem nu scumpirilor. Doar noi îi putem să îi oprim. Azi suntem câți suntem. Data viitoare trebuie să fim mai mulți, apoi și mai mulți. Atunci îi vom opri. Jos PAS!”.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea PAS și a ANRE. Până la publicarea acestei știri, nu am primit, însă, un răspuns.

Amintim, Energocom a depus pe 15 iulie, la ANRE, o cerere prin care a solicitat majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali cu peste 6,5 lei pentru un metru cub. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții companiei au declarat că majorarea este determinată de creșterea costurilor de achiziție a gazelor și de acumularea unui deficit de peste 106 milioane de lei. Detalii AICI.

Pe 22 iulie, ANRE a publicat a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub față de tariful actual.

Dacă va fi aprobat, cetățenii ar putea achita pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumate 20,30 lei, cu TVA inclus.

În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Investigație Europa Liberă: noul ministru al Culturii împarte o firmă cu un condamnat. Reacția lui Dan Suruceanu

Noul ministru al Culturii, Dan Suruceanu, împarte de 20 de ani o firmă care se ocupă de cai cu un veterinar condamnat. Suruceanu este prieten cu un alt om de afaceri, care a garantat împrumuturi neperformante la fosta Bancă de Economii. Iar la precedentul său loc de muncă – Arena Chișinău – Suruceanu ar fi încasat „nejustificat” 141.000 de lei, susține Curtea de Conturi. Informațiile se regăsesc într-o investigație publicată de Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, Suruceanu a indicat în CV că este proprietar și fondator al Ecvetimpex SRL, fără să menționeze că nu este unicul asociat. Europa Liberă scrie că partenerul său este Nicolae Gangal, fost director al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, condamnat în 2018 la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Suruceanu deține 50% din companie, iar Gangal – restul. Firma, înființată în 2005, are activități declarate în domenii precum comerțul cu animale vii, creșterea cabalinelor sau activitatea farmaceutică veterinară.

Conform jurnaliștilor, Gangal a fost condamnat pentru trucarea documentației unei licitații pentru achiziția vaccinului antirabic, în perioada în care conducea Centrul. Prejudiciul adus bugetului ANSA a fost de 1.465.200 de lei, iar banii proveneau dintr-un program de stat cofinanțat de Uniunea Europeană pentru eradicarea rabiei la vulpi. Acesta și-a recunoscut vina.

Suruceanu a recunoscut că a fondat compania împreună cu Gangal și a spus că firma a avut o singură achiziție – 20 de cabaline livrate Poliției. Ministrul a declarat că ulterior nu a mai avut contact cu Gangal, că firma este inactivă și că a aflat despre antecedentele acestuia de la jurnaliști.

O altă firmă

Înainte de Ecvetimpex, Suruceanu a administrat firma „IAL și CO”, ulterior lichidată, care avea ca obiect de activitate creșterea cabalinelor și activități turistice. Potrivit sursei citate, fondatorul unic al companiei era ÎM „AS Petrol”, una dintre firmele implicate la sfârșitul anilor ’90 în schema de compensare a datoriei Republicii Moldova către „Gazprom”. În urma acelei operațiuni, compania ar fi beneficiat de anularea unei datorii de 19,5 milioane de lei față de stat. Director comercial al „AS Petrol” era omul de afaceri Vladislav Boghii, cu care Suruceanu a mai colaborat ulterior. „Vlad este prietenul meu”, a declarat Suruceanu pentru Europa Liberă.

În 2017, Suruceanu s-a angajat la Vitoil Trading SRL, companie petrolieră din Comrat controlată de Vladislav Boghii. Acesta a declarat că a fost manager de vânzări și că a intermediat vânzări de produse petroliere în valoare de 24 de milioane de lei pentru firmă. Potrivit sursei citate, Boghii a fost vizat și de controverse legate de Banca de Economii. În 2010, el a pus gaj o instalație de rafinare pentru un credit de 25 de milioane de lei acordat unei companii din grupul „Valiexchimp”, vizat în investigații privind creditele neperformante ale BEM. Ulterior, creditul a ajuns într-un portofoliu de datorii de aproximativ 751 de milioane de lei, cesionat către „Roseau Alliance LLP”, companie controlată de Ilan Șor și implicată într-o schemă cu credite neperformante. După ce „Roseau Alliance LLP a fost lichidată, Boghii ar fi scos rafinăria și alte active de sub ipotecă și le-ar fi vândut unor companii controlate de el. Lichidatorul BEM a susținut că astfel banca nu și-a putut recupera datoria, acuzații respinse de Boghii, care a declarat că tranzacțiile au fost legale și realizate în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Suruceanu a spus că nu știe despre cazul creditului de la BEM.

Despre Arena Chișinău

Potrivit sursei citate, un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală că persoana care a ocupat funcția de vice-administrator începând cu 2023 – adică Suruceanu – ar fi primit un salariu peste plafonul prevăzut de lege. Mai exact – cu 11,7 mii de lei mai mult, adică peste 141 de mii de lei, timp de un an. Salariu său, „majorat nejustificat” în opinia Curții de Conturi, ar fi ajuns mai mare decât cel al directului companiei de stat. Potrivit declarației sale de avere, Dan Suruceanu a avut în 2025 venituri salariale totale de 495.917 de lei de la Arena Națională, adică în jur de 41 de mii de lei pe lună.

„Nu este corect. (…) Venitul și salariul sunt două lucruri diferite. Eu am salariul meu – care este mai mic ca cel al administratorului – și primesc niște suplimente la salariu numai datorită faptului că eu lucrez și sâmbăta și duminica. Și am lucrat toți trei ani, practice, în continuu, ca să înțelegeți”, a explicat Suruceanu.

***

Menționăm că Guvernul condus de Vasile Tofan, din care face parte și Dan Suruceanu, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Directorul interimar al Energocom: „Nu trebuie să te uiți la cheltuielile altora, dar la veniturile tale”. Ce avere declară Buzatu

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, care a încasat anul trecut aproape 100.000 de lei pe lună din salariu, sporuri și premii, a comentat scandalul legate de lefurile din sectorul public. Întrebat, în cadrul emisiunii „Sunt întrebări” de la NewsMaker, acesta a declarat că „nu trebuie să te uiți la cheltuielile altora, trebuie să te uiți la veniturile tale”. În ceea ce privește întreprinderea pe care o conduce, Buzatu spune că salariile sunt justificate de responsabilitățile, dar și riscurile din sectorul energetic.

Întrebat de jurnalistul Nicolae Paholnițchi de ce salariile din cadrul Energocom au crescut din 2024 în 2025, Buzatu a răspuns că majorările au fost determinate atât de creșterea indicatorilor companiei, cât și de acordarea unor prime angajaților.

„A fost și o creștere a indicatorilor, au fost și câteva, nu știu, prime pentru colectiv”, a spus directorul interimar.

Solicitat să explice de ce, în opinia sa, salariile din sectorul public au devenit un subiect intens dezbătut în ultima perioadă, Buzatu a declarat că nivelul remunerațiilor „a fost întotdeauna un subiect sensibil”.

„Pe om întotdeauna l-a interesat cât câștigă unul sau altul în comparație cu mine. Nu vreau să intru în dezbateri, dar există o vorbă, știți: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altora, trebuie să te uiți la veniturile tale. Poate că asta sună cumva, nu știu, nu prea popular, dar salariul în industria energiei electrice sau în domeniul gazelor corespunde riscurilor, el corespunde cifrei de afaceri a întreprinderii, el corespunde genului de activitate. (…) Nu este simplu să aduci, să cumperi această energie electrică sau acel gaz: să aduci, să-l cumperi, să-l distribui. Acestea sunt riscuri, este o muncă foarte mare, adică nu se poate compara activitatea în astfel de domenii-cheie (…) cu altă activitate”, a explicat Eugeniu Buzatu.

Solicitat să explice de ce nu este simplu, directorul interimar al întreprinderii stat Energocom a răspuns: „Ei bine, dumneavoastră înșivă vedeți: când să cumperi, de ce anume atunci să cumperi, la cât să cumperi. Și nu este simplu să iei astfel de decizii”.

Averea lui Buzatu: venituri de aproape 100.000 de lei pe lună, apartament, Lexus și datorii

Pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu declară venituri de aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii. Totodată, Energocom i-a achitat anul trecut aproape 36.000 de lei sub formă de diurne și i-a acordat tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei.

Prin comparație, în 2024, primul său an la conducerea Energocom, Buzatu declara un salariu de 714.469 de lei, diurne de puțin peste 40.000 de lei și tichete de masă în valoare de aproape 13.000 de lei.

În declarația pentru 2025, Buzatu indică un apartament cu suprafața de 54,5 metri pătrați, evaluat la peste 300.000 de lei, pe care l-a moștenit în 2024. Imobilul figurează și în declarația de avere depusă în 2024.

Directorul interimar al Energocom declară și un automobil Lexus, dobândit în 2024, cu o valoare de 21.000 de euro.

Față de declarația pentru 2024, în cea pentru 2025, Buzatu indică 14 conturi bancare deschise în Republica Moldova și România, în care păstrează puțin peste 4.000 de euro și peste 220.000 de lei.

Totodată, acesta declară două datorii contractate în 2023 de la două persoane fizice, în valoare de 12.000 de euro și, respectiv, 100.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ТАСС

Moldovean condamnat la 13 ani de închisoare în Rusia. A fost învinuit de spionaj

Un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat în Rusia la 13 ani de închisoare într-un dosar de spionaj. Acesta se află în arest din noiembrie 2024, relatează publicația Mediazona.

Potrivit sursei citate, Evgheni Cijen a fost condamnat la 13 ani de închisoare într-o colonie de regim strict, fiind acuzat de spionaj. Sentința a fost pronunțată de Curtea Municipală din Moscova în februarie 2026, iar acum Curtea de Apel a menținut decizia instanței. Esența acuzațiilor care i-au fost aduse nu este cunoscută. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar Cijen și apărătorii săi nu au comentat decizia completului de apel.

Mediazona scrie că moldoveanul se află în arest din 28 noiembrie 2024.

NewsMaker a solicitat mai multe detalii de la reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministrul Agriculturii, Radu Musteața, și-a dat demisia. Anunțul premierului Tofan

Ministrul Agriculturii, Radu Musteața, și-a prezentat cererea de demisie. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, în dimineața zilei de 24 iulie. Demisia vine la doar două zile de la investirea în funcție și în contextul scandalului privind trecutul său politic.

„Radu Musteața, Ministrul Agriculturii, și-a prezentat azi cererea de demisie, pe care am acceptat-o. A fost o decizie personală, un gest de responsabilitate, luat pentru a proteja încrederea publică în Guvern și în actul de guvernare. Respect această decizie. Activitatea Ministerului Agriculturii va continua fără întreruperi, iar desemnarea unui nou ministru va avea loc în cel mai scurt timp”, a scris Tofan pe o rețea de socializare.

Actualizare: La rândul său, Radu Musteața a declarat că „Guvernul are de asigurat în perioada imediat următoare un șir de reforme importante și complicate necesare pentru asigurarea bunăstării cetățenilor din Republica Moldova, iar pentru a păstra încrederea” a considerat că este un gest de responsabilitate să își depună mandatul. „Profesionalismul și corectitudinea de care dau dovadă nu trebuie să fie știrbite și erodate de informații false și manipulatorii”, a adăugat Musteața.

***

Menționăm că Radu Musteața a fost vizat, în ultimele zile, într-un scandal, după ce, pe 21 iulie, Veaceslav Burlac, președinte interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova” – formațiune creată de foști membri ai PDM – a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe ministru. Burlac a scris că unii dintre cei care făceau „microsectorizarea” în sectorul Ciocana în interesul PDM ajung miniștri în Guvernul Tofan și a întrebat cum a trecut filtrul PAS ministrul Agriculturii. Radu Musteață a calificat informațiile drept „denigrări și falsuri”. Detalii AICI

La emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Radu Musteața a declarat că va demisiona dacă se va demonstra că a fost membru al PDM. Ulterior, moderatorul emisiunii a publicat o fotografie primită de la un telespectator, despre care a spus că ar fi fost realizată la o ședință a organizației PDM Ciocana, în care apar Nae Simion Pleșca și Radu Musteața, moment în care primul i-ar înmâna celui de-al doilea carnetul de partid. Musteața a negat din nou că a fost membru al PDM, precizând că nu a condus vreo organizație teritorială de partid și că l-a cunoscut pe Pleșca în perioada în care acesta era deputat PLDM și responsabil de sectorul Ciocana, participând la întâlniri cu cetățenii și susținătorii. Detalii AICI

Într-o nouă explicație, Musteața a recunoscut că, după trecerea lui Pleșca de la PLDM la PDM, a participat, la solicitarea fostului parlamentar, la câteva întâlniri cu simpatizanții formațiunii, însă a negat că ar fi fost vreodată membru al acesteia.

În schimb, conducerea Partidului Social Democrat European (PSDE) – succesor al fostului PDM – susține contrariul. Secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteață ar fi fost membru al organizației teritoriale Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară de partid.

***

Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). El a activat timp de mai mulți ani în domeniul siguranței alimentelor și a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul instituției. Guvernul din care face parte, condus de Vasile Tofan, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: