​​„Visa folosește inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani”. Vicepreședinta Visa despre noile tehnologii și obiectivele strategice ale companiei în Moldova. Interviu NM

Inteligența artificială (IA) a devenit principala tendință a ultimilor ani. Vicepreședinta senior, manager regional Visa pentru Europa de Sud-Est, țările Caucazului, Ucraina, Moldova, Asia Centrală și Azerbaidjan, Cristina Doroș, a povestit într-un interviu acordat NM cum IA schimbă tehnologiile financiare, cum băncile moldovenești utilizează instrumentele IA, de ce au încredere în soluțiile gata dezvoltate ale sistemelor de plată, precum și cum va arăta comerțul online în următorii câțiva ani.

„Visa folosește peste 300 de modele de IA”

Despre inteligența artificială se vorbește foarte mult în ultimii ani. În prezent, fiecare afacere încearcă să menționeze în campania sa de marketing că folosește și ea IA, adică se află în tendințe și așa mai departe. Cum este folosită în general inteligența artificială în domeniul bancar și în tehnologiile financiare (fintech)?

Există un fapt interesant la care puțini se gândesc. Compania Visa există de 60 de ani și, de fapt, anume ea a fost prima din lume care a reunit finanțele și tehnologiile, ceea ce astăzi se numește fintech.

Cum arătau inițial cardurile bancare? — un cartonaș pe care se nota datoria clientului. Anume Visa a reușit să digitalizeze înregistrările de pe carduri. Cardul din plastic cu bandă magnetică a fost o descoperire revoluționară. Compania continuă să dezvolte activ tehnologiile și în prezent, înțelegând că inteligența artificială este principala tendință a ultimului an și jumătate – doi ani.

Visa folosește în activitatea sa inteligența artificială deja de aproximativ 30 de ani. Punctul de pornire l-au constituit tehnologiile de învățare automată.

Iar astăzi folosim deja peste 300 de modele de IA, care în regim de timp real permit analiza unor volume uriașe de date, identificarea tiparelor, a tentativelor de fraudă, contracararea acestora și așa mai departe. Desigur, securitatea nu este singura sarcină a inteligenței artificiale. Datorită posibilităților moderne ale IA, folosim modelele sale, de exemplu, pentru elaborarea celor mai eficiente campanii de marketing.

Toate acestea sunt posibile datorită capacităților analitice ale IA, capacității de a urmări tiparele profilurilor utilizatorilor. Desigur, pe mine sau pe dumneavoastră, ca persoane, Visa nu ne cunoaște. Sistemul de plată nu păstrează și nu procesează date cu caracter personal. Însă putem observa, în baza tranzacțiilor, că acest utilizator, să spunem, preferă vacanțele iarna la munte și vara la mare, precum și alte preferințe. Pe baza acestor date, banca poate propune oferte relevante fiecărui client concret.

Rezultă că analiza tranzacțiilor nu mai este realizată de o persoană, ci de inteligența artificială?

Desigur, toate acestea sunt analizate de inteligența artificială. Aceasta este a doua mare sferă de aplicare a IA, după securitatea plăților. Haideți să încerc să explic prin exemple aplicate. Atunci când o persoană cumpără ceva, noi analizăm în timp real datele legate de numărul cardului său pentru a înțelege în ce măsură această tranzacție se încadrează în modelul de comportament al acelei persoane.

Când tranzacția ajunge la bancă, aceasta trebuie fie să o accepte, fie să o respingă. Fiecare tranzacție are propria scară, așa-numitul „scoring de risc”, de la 1 la 100. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât tranzacția este mai suspectă.

Dacă acest scoring este scăzut, banca permite tranzacția fără probleme, fără să simtă nevoia să-și consume resursele pentru o analiză suplimentară. Dacă scoringul este ridicat, banca poate dori să efectueze o verificare suplimentară. Și acest lucru permite gestionarea foarte eficientă a tentativelor de fraudă.

Vă mai povestesc despre un alt exemplu de utilizare a unui model de inteligență artificială în timp real. Există situații în care banca nu are posibilitatea tehnică de a procesa operațiunile: se întâmplă ceva din punct de vedere tehnologic sau se desfășoară lucrări planificate. Pentru ca deținătorii cardurilor băncii să nu observe dificultăți și să poată continua să folosească produsele sale de plată, Visa preia funcția de procesare și aprobare sau respingere a plăților cu ajutorul modelelor de IA, reproducând cu mare precizie nivelul de aprobare a tranzacțiilor de către bancă.

„În doar câteva secunde se desfășoară o muncă imensă”

Cum funcționează, în general, sistemul de plată atunci când plătim cu cardul? Să zicem că am un card emis de o bancă, iar în magazin este un terminal al altei bănci. Ce se întâmplă în acest caz?

Dacă simplificăm, terminalul din magazin citește datele cardului și adaugă datele tranzacției – suma și ora – apoi transmite o cerere de autorizare. Datele sunt trimise către Visa, unde are loc scorarea, verificarea pentru fraudă și așa mai departe, după care cererea ajunge la banca ce a emis cardul. Banca compară datele, verifică dacă are un client cu acel card și dacă acesta are suficiente fonduri în cont.

Apoi banca trimite un răspuns către Visa, iar compania noastră direcționează datele către banca responsabilă de terminalul din magazin, iar casierul vede că tranzacția a fost aprobată. Este important de menționat că toate acestea se întâmplă înainte ca banii să se miște efectiv. Este doar un schimb de informații dus-întors, care durează doar 1,5–2 secunde.

Lucrez de mulți ani în domeniul plăților și încă sunt fascinată de faptul că, folosind un card Visa emis de orice bancă moldovenească, poți plăti în orice colț al lumii în două secunde. De exemplu, recent am făcut o plată în Cape Town.

În doar câteva clipe se desfășoară o muncă imensă, realizată de modelele de inteligență artificială. În opinia mea, este ceva fantastic.

Este impresionant, dar nu va duce asta la reducerea numărului de angajați în sectorul bancar?

În prezent se discută mult despre riscurile potențiale ale utilizării inteligenței artificiale, mai ales în contextul impactului asupra domeniului profesional. După părerea mea, nu e vorba că inteligența artificială va înlocui omul, ci că alți oameni, care știu să o folosească, vor putea aplica aceste posibilități mai eficient. Ca orice altă tehnologie, IA va duce, cel mai probabil, la o transformare a pieței muncii. Da, unele profesii vor putea fi înlocuite cu succes de inteligența artificială, dar în același timp vor apărea profesii noi, legate de utilizarea IA. De exemplu, deja sunt foarte căutați specialiști care știu să scrie prompturi corecte – cereri adresate IA, formulate astfel încât să obții răspunsul dorit. Aceasta este deja o profesie în sine.

Spre exemplu, cu ajutorul IA, o companie își poate administra mai eficient call center-ul. Cred că în viitor va fi posibil să generezi voci pentru call centere cu ajutorul IA, fără a avea birouri fizice care să preia apelurile. Și acesta este un domeniu nou, în care vor apărea noi profesii. Mi se pare că este un proces evolutiv.

„Facem acest lucru calitativ, rapid și sigur de 60 de ani”

În ce alte moduri mai folosiți inteligența artificială în activitatea Visa?

În prezent, dezvoltăm și oferim băncilor diverse soluții bazate pe inteligență artificială. În același timp, acordăm multă atenție dezvoltării IA în interiorul companiei, pentru a crește eficiența angajaților noștri.

De exemplu, acum, dacă trebuie să redactez un rezumat al unui document, încarc documentul în ChatGPT, care îmi oferă imediat un rezultat și îmi economisește timp. E adevărat că, deoarece lucrăm cu informații confidențiale, folosim versiuni închise ale ChatGPT pentru a evita scurgerile de date.

Serviciul intern de suport pentru angajații Visa funcționează, de asemenea, pe baza inteligenței artificiale.

De ce oferiți soluții IA băncilor? Nu ar trebui ele să se ocupe singure de propriile soluții IA, având în vedere că băncile concurează între ele și fiecare trebuie să-și câștige clienții?

Fiecare companie are propria expertiză – domeniul principal de activitate în care investește și pe care îl dezvoltă activ. Pentru Visa, desigur, activitatea principală este dezvoltarea tehnologiilor de transfer al banilor din punctul A în punctul B. Iar noi facem acest lucru foarte calitativ, rapid, sigur și eficient de 60 de ani.

Investim foarte mult în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a crea oferte personalizate pentru bănci, pentru care aceasta nu este o activitate de bază. Pentru bancă, activitatea principală este crearea unui sistem care să vândă eficient produse bancare. Dacă o bancă ar trebui să dezvolte astfel de soluții de la zero, ar necesita investiții uriașe, care nu sunt rentabile din punct de vedere economic.

Visa dezvoltă și oferă propriile soluții partenerilor dispuși să le utilizeze în activitatea lor. Și acum nu mai vorbim doar despre bănci – compania noastră a trecut printr-o evoluție semnificativă. Parteneriatele noastre au depășit de mult cadrul cooperării tradiționale cu instituțiile financiare. În prezent, lucrăm activ cu companii fintech, organizații non-bancare și comercianți sau furnizori de servicii.

În Moldova colaborăm activ și cu autoritatea de reglementare, adică cu Banca Națională. În regiunea noastră, care include Europa de Sud-Est, Asia Centrală și Caucazul, construim parteneriate cu instituții publice, integrând soluțiile noastre de plată în sistemele de guvernare electronică. O astfel de abordare ne permite să susținem digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice. Pentru partenerii noștri este mult mai avantajos să utilizeze soluțiile bazate pe IA dezvoltate de Visa, în care am investit resurse semnificative, decât să încerce să creeze propriile sisteme de la zero.

Și oferiți aceste soluții pe bază comercială?

Da, pentru Visa aceasta este o activitate de business. Unele dintre aceste soluții sunt oferite pe bază comercială, altele — în alte condiții de utilizare. Este un model de afaceri destul de complex, dar eficient, pentru că aceste soluții sunt cu adevărat printre cele mai bune din domeniu în ceea ce privește securitatea și comoditatea pentru utilizatori.

„Aceste tehnologii deja există”

Cum ați evalua nivelul de aplicare a inteligenței artificiale în sectorul bancar din Moldova?

Vedem că aceste tehnologii își găsesc deja o aplicare activă în sectorul bancar din Moldova. Multe bănci studiază posibilitățile de utilizare a IA și urmăresc experiența altor organizații. Una dintre cele mai frecvente modalități de utilizare a inteligenței artificiale este evaluarea riscurilor de credit. De exemplu, atunci când un client, fie persoană juridică, fie fizică, depune o cerere de credit, banca face o analiză pentru a evalua probabilitatea rambursării banilor. În multe bănci, această analiză este realizată cu ajutorul unor modele de inteligență artificială.

Este, din nou, acel domeniu despre care am vorbit mai devreme — personalizarea abordării de marketing. Datorită acestor tehnologii, oferta bancară poate decide ce produs sau serviciu să vă arate, de exemplu, dumneavoastră sau mie, ținând cont că dumneavoastră, să zicem, sunteți pasionată de sport, iar eu cumpăr frecvent cărți.

Acum băncile lucrează activ la construirea unei strategii de aplicare a inteligenței artificiale. Dar aceste procese sunt foarte complexe și interdependente. Nu poți folosi eficient IA dacă nu ai o infrastructură bine pusă la punct pentru colectarea, procesarea și stocarea unor volume mari de date. De aceea, băncile lucrează în paralel și la strategia de creare a întregii infrastructuri.

Cum va evolua în continuare utilizarea IA?

Cred că următoarea etapă va fi dezvoltarea comerțului prin IA — ca o etapă următoare a comerțului online.

Cum va funcționa acest lucru?

Imaginați-vă că aveți un asistent digital personal, care vă cunoaște obiceiurile și preferințele. De exemplu, observă că mâine e vineri, iar vinerea obișnuiți să faceți cumpărături la un magazin de tip rețea. Asistentul vă întreabă: „Mâine e vineri, mergem conform planului?” Răspundeți: „Da”, și el vă pregătește lista de cumpărături și chiar vă ajută să plasați comanda.

Magazinul în rețea are și el propriul asistent bazat pe IA. Asistentul dumneavoastră interacționează cu cel al magazinului, coordonează detaliile comenzii, și în scurt timp primiți livrarea direct la ușă.

Tehnologiile care permit acest lucru deja există. Desigur, mai sunt multe întrebări deschise, de exemplu, cum se vor efectua plățile, dar la asta se lucrează deja. Una dintre soluții este legarea cardului bancar la agentul bazat pe IA. Ajustarea acestor aspecte este, cel mai probabil, o chestiune de un an sau doi.

„Visa are trei obiective strategice în Moldova”

Credeți că inteligența artificială poate influența creșterea economică a Moldovei? Ar putea deveni un instrument pentru relansarea economiei?

Inteligența artificială este o tendință globală și un instrument puternic care, în opinia mea, poate schimba economia nu doar a unor țări individuale, ci a întregii lumi. Impactul său va depinde de cât de pregătite sunt țările să integreze aceste tehnologii în procesele lor economice. Sunt convinsă că Moldova va putea folosi IA pentru a-și accelera dezvoltarea, deoarece implementarea acestor tehnologii deschide noi oportunități pentru creșterea eficienței, inovării și competitivității.

La Visa sunteți responsabilă de Europa de Est și de Sud-Est, de țările din Asia Centrală și din Caucaz. Cum evaluați nivelul de penetrare a plăților fără numerar în Moldova comparativ cu alte țări din regiune?

Desigur, analizăm întotdeauna indicatorii unei țări în raport cu altele. În Moldova, digitalizarea avansează rapid, inclusiv în domeniul financiar. Acest lucru se reflectă în creșterea accelerată a popularității plăților fără numerar. Astfel, la sfârșitul anului 2024, în Moldova au fost emise peste 1,6 milioane de carduri bancare Visa, cu care au fost efectuate peste 30,3 milioane de operațiuni financiare.

În ultimii ani, Visa a lansat în țară o serie de soluții inovatoare. În 2021, am introdus tehnologia Visa Tap to Phone, care permite micilor afaceri și microîntreprinderilor să înceapă să accepte plăți digitale. Această soluție inovatoare transformă telefoanele inteligente cu Android în terminale de plată complete, scutind comercianții de necesitatea de a achiziționa și întreține echipamente voluminoase de casă de marcat. Anul trecut, utilizarea Visa Tap to Phone în Moldova a crescut de peste două ori.

În 2022, cu sprijinul Visa, în țară au devenit disponibile Google și Apple Pay. Un an mai târziu, împreună cu FinComBank, am implementat un serviciu de transferuri interne și internaționale pe baza numărului de telefon – fără a mai fi necesară introducerea numărului cardului. Iar chiar anul acesta am prezentat pieței o nouă platformă pentru comerț electronic, Cybersource, care va ajuta companiile să gestioneze eficient plățile, să combată fraudele și le va oferi alte beneficii. O altă soluție Visa, care a devenit recent disponibilă în Moldova, este Tap to Add Card. Cu ajutorul ei, un card bancar poate fi adăugat în portofelul digital pur și simplu prin apropierea lui de telefonul mobil.

Visa are obiective strategice în Moldova pentru următorii ani?

Strategia noastră nu se schimbă, ci doar o adaptăm ușor la noile realități. Vom continua să implementăm în Moldova noi soluții și tehnologii inovatoare de plată și să colaborăm cu băncile, companiile fintech, Banca Națională, marile întreprinderi din domeniul comerțului și serviciilor, extinzând lista partenerilor noștri din Moldova. Strategia Visa în țară presupune dezvoltarea a trei direcții principale. Prima — plățile de consum. Este ceea ce facem cu succes de 60 de ani. A doua direcție strategică — dezvoltarea a ceea ce numim „value-added services” (servicii cu valoare adăugată). Acestea sunt serviciile de plată care permit perfecționarea tranzacțiilor, făcându-le și mai eficiente, sigure etc. Și a treia direcție strategică — dezvoltarea „money movement” (mișcării banilor). Este vorba despre soluții precum platforma Visa Direct, care permite transferul de fonduri către persoane fizice și juridice, în țară sau peste hotare, pe baza unui număr de telefon. Acestea sunt prioritățile noastre în Moldova.

Material realizat în parteneriat

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Accident fatal în Ungheni: o tânără, care nu deținea permis de conducere, s-a tamponat cu mașina într-un copac

Un automobil s-a tamponat într-un copac în raionul Ungheni, pe 22 noiembrie. Șoferița vehiculului, care nu deținea permis de conducere, a decedat pe loc, iar pasagerul din interior a fost spitalizat. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, poliția din Ungheni a fost sesizată, pe 22 noiembrie, în jurul orei 15:20, despre producerea unui accident rutier pe traseul național R-16 Ungheni–Sculeni, între localitățile Blîndești și Sculeni.

Ajunși la fața locului, oamenii legii au stabilit că o tânără de 21 de ani, locuitoare a satului Săghieni, care nu deținea permis de conducere, se deplasa la volanul unui Volkswagen în direcția municipiului Ungheni.

Aceasta a pierdut controlul asupra mașinii, a derapat și a fost proiectată pe sensul opus, tamponându-se într-un copac de pe marginea carosabilului.

În urma impactului, tânăra a decedat înainte de sosirea echipajului medical, iar pasagerul din mașină, un bărbat de 31 de ani, a fost transportat la Spitalul din Bălți, prezentând multiple traumatisme.

Pe caz a fost inițiat un proces penal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Rusia: O fostă însoțitoare de bord a fost condamnată la 7 ani de închisoare, din cauza unui mesaj despre invazia din Ucraina

Varvara Volkova, o fostă însoțitoare de bord din Rusia, a fost condamnată la 7 ani de închisoare din cauza unei postări despre invazia din Ucraina. Sentința a fost pronunțată de tribunalul orășenesc Vidnoe din regiunea Moscova, relatează Mediazona.

Volkova a fost găsită vinovată de răspândirea „fake-urilor” despre armată din motive de ură. Aceasta a fost condamnată la 7 ani de închisoare și i s-a impus și o interdicție de trei ani de a administra resurse online.

Potrivit versiunii anchetei, tânăra a publicat într-un chat de Telegram pentru locuitorii satului Sapronovo din regiunea Moscovei un mesaj care conținea „informații false” despre crimele armatei ruse. „Ea a afirmat că Forțele Armate ale Federației Ruse ar comite, chipurile, acțiuni violente îndreptate spre exterminarea populației civile din Ucraina și a obiectivelor civile”, se arată în comunicatul privind sentința.

La începutul anului, postările Volkovei au atras atenția canalelor de Telegram proguvernamentale și pro-război. În special, despre mesajele ei a scris denunțătorul din Crimeea, Alexandr Talipov — acesta a cerut tragerea femeii la răspundere și demiterea ei din cadrul companiei aeriene „Ural Airlines”, pentru care lucra în calitate de însoțitoare de bord.

La scurt timp după aceea, pe numele Varvarei Volkova au fost deschise două dosare administrative. Un tribunal din Tatarstan, de unde aceasta este originară, a amendat-o în februarie cu 31 000 de ruble în baza proceselor-verbale pentru „discreditarea” armatei și pentru afișarea de simbolistică interzisă.

Primul dosar este legat de un mesaj în care Volkova a povestit despre moartea unor cunoscuți ucraineni din cauza armatei ruse. Al doilea proces-verbal a fost întocmit din cauza sloganului „Slavă Ucrainei!”, pe care tânăra l-a lăsat într-unul dintre chat-uri.

Presa a relatat că, pe lângă publicarea de mesaje anti-război, Volkova l-a sunat pe tanchistul rus Ruslan Grigoriev și l-a insultat pentru participarea lui la război. Bărbatul a murit pe front în martie. Câteva luni mai târziu, „Ural Airlines” nu a mai prelungit contractul de muncă cu Volkova, iar la scurt timp după aceasta, ea a fost trasă la răspundere penală.

La mijlocul verii, tribunalul orășenesc Vidnoe a trimis-o pe tânără în arest preventiv în cadrul dosarului privind „fake-urile” despre armată. Pe 6 august, măsura preventivă a fost confirmată de instanța de apel. Judecând după publicațiile lui Talipov, Volkova ar fi spus în chat că, dacă militarii ucraineni vor ajunge în regiunea Moscova, „îi va servi cu ceai la ea acasă”.

Articolul privind „fake-uri” despre acțiunile armatei din Codul Penal al Federației Ruse, care prevede pedepse de până 15 ani de închisoare, au intrat în vigoare pe 5 martie 2022 – la scurt timp după începerea invaziei la scară largă în Ucraina.

În baza articolului privind „fake-urile” despre armată, zeci de persoane au fost condamnate în Rusia la pedepse reale cu închisoarea, iar și mai multe au primit pedepse cu suspendare sau amenzi. Ancheta și instanțele pot considera drept „fake” orice informație critică la adresa militarilor ruși care contrazice poziția oficială a Ministerului Apărării. De regulă, dosarele penale sunt deschise pentru postări despre presupuse crime comise de militarii ruși. Pentru critici referitor la invazia din Ucraina, persoanele sunt judecate în baza unui articol mai blând privind „discreditarea” armatei, notează Radio Svoboda.

Cristian Jardan

Jardan, despre oferta de a deveni ministru: Am fost sunat de o persoană apropiată de dl. Munteanu

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că propunerea de a fi parte a Guvernului Munteanu a fost una „neașteptată”. El a relatat că a fost contactat de „o persoană apropiată” de Alexandru Munteanu, care l-a invitat la o discuție cu viitorul premier. Jardan a menționat că, ulterior, s-a întâlnit cu Munteanu, care i-a înaintat propunerea de a fi ministru al Culturii, și, după ce s-a consultat cu familia, a acceptat oferta. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru redacția Cu Sens, publicat pe 22 noiembrie.

Neașteptat, recunosc. Am fost sunat să ne vedem… De către o persoană apropiată de domnul Munteanu, care m-a chemat la o discuție cu domnul Munteanu. Am venit, am discutat. Am rămas surprins. (…) Deodată i-am spus, hai să spun așa, scheletele din dulapul meu, ca să știe cu cine vorbește și despre ce vorbește. Nu ne cunoșteam înainte de asta. Atunci am făcut cunoștință. Imediat i-am spus ce și cum, i-am zis că e o propunere care nu-ți vine în fiecare zi, dar bineînțeles că am nevoie să mă consult. Am cerut două zile de consultare. Nu m-am consultat atât de mult, decât cu familia. Dar am avut nevoie de aceste zile ca să înțeleg mai bine despre ce este vorba. Și într-un final am acceptat”, a declarat Cristian Jardan.

Amintim că Cristian Jardan a preluat mandatul de ministrul al Culturii pe 1 noiembrie, odată cu învestirea în funcție a Cabinetului condus de premierul Alexandru Munteanu.

Cristian Jardan s-a născut pe 18 mai 1983 în orașul Cornești, raionul Ungheni.

A absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, fiind licențiat în Sociologie. Ulterior, a urmat cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. A activat la ProTV Chișinău, unde a deținut mai multe funcții, precum și la General Media Grup. În 2015 a devenit director al portalului de știri „Unimedia.info”. În perioada 2020-2021 a fost angajat la „Ziarul de Gardă”. Între anii 2021 și 2023 a fost redactor-șef al portalului „Replica Media”.

În martie 2023, Cristian Jardan a fost numit consilier politic în Cabinetul prim-ministrului de la acea vreme, Dorin Recean.

Soția sa, Aurica Jardan, este consilier al președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

screenshot

Când ar putea începe reconstrucția clădirii Filarmonicii Naționale? Răspunsul ministrului Culturii

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că autoritățile intenționează să realizeze un studiu de fezabilitate asupra clădirii Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” înainte de începerea reconstrucției. El a menționat că lucrările de reabilitare vor demara cel mai târziu în anul 2027. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Cu Sens, publicat pe 22 noiembrie.

Ce ține de Filarmonică, e o chestiune mai complicată. Această clădire a ars, sunt niște ruine, de fapt, acolo. Au mai rămas coloanele, au mai rămas câteva elemente. E un proiect complex, costisitor. Dar ceea ce facem acum, imediat, este să avem un studiu de fezabilitate, pentru a cunoaște tot ce a rămas. Înțeleg că mai sunt anumite probleme legate de niște proprietăți acolo. Deci sunt lucruri care trebuie de identificat și de clarificat înainte de a începe un șantier. Inclusiv oricine ar veni cu bani, de exemplu, ar veni mâine „Hai, noi finanțăm”… Noi, din păcate, la acest moment nu avem un studiu de fezabilitate, ca să-i spunem începem de aici până acolo”, a declarat Cristian Jardan.

El a menționat că concursul de soluții arhitecturale pentru reabilitarea clădirii Filarmonicii, organizat anterior de Ministerul Culturii, a fost „doar de idei”. „Unul foarte bun, benefic, s-au văzut multe idei bune. Dar noi trebuie să începem de la un studiu de fezabilitate și asta o să facem în continuare”, a adăugat ministrul.

Totodată, Cristian Jardan a spus că lucrările de reparație a clădirii vor începe cel târziu în 2027. „M-am întâlnit și cu colectivul Filarmonicii, i-am avertizat din start. Sunt proiecte de infrastructură care durează, din păcate. Sunt și proceduri. Și bani mulți trebuie pentru a-i identifica”, a menționat el.

Amintim că, pe 20 septembrie 2020, la Filarmonica Națională a avut loc un incendiu, care a distrus practic în totalitate interiorul clădirii.

Câteva zile mai târziu, Guvernul a deschis un cont special pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucției Filarmonicii. În iunie 2025, ministrul Culturii de la acea vreme, Sergiu Prodan, a declarat în plenul Parlamentului că, imediat după incediu, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. Oficialul declara atunci că fondurile sunt destinate „exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”.

Pe 5 noiembrie, Cristian Jardan a declarat că reconstrucția Filarmonicii Naționale este una din prioritățile mandatului său și că va depune eforturi pentru a avansa proiectul. Ministrul Culturii a spus că asistența financiară de 1,9 miliarde de euro, acordată de UE, include resurse pentru reparația edificiului, însă suma prevăzută, nu va acoperi toate cheltuielile.

***

Filarmonica Națională, inaugurată în 1940, era una dintre cele mai importante instituții de cultură din Republica Moldova, găzduind concerte ale Orchestrei Simfonice Naționale, capelei corale „Doina” și altor colective de prestigiu. Sala mare, cu o capacitate de 1 000 de locuri, era considerat un reper al vieții muzicale din țară.

jurnaluldearges.ro

România: Un microbuz cu 18 pasageri din Republica Moldova a luat foc în mers

Un microbuz care transporta 18 persoane din Republica Moldova a fost cuprins de flăcări în timp ce se deplasa pe drumul național 11A, în județul Bacău. Informațiile au fost confirmate de Centrul Infotrafic al Poliției Române, potrivit Jurnalul de Argeș.

Potrivit sursei citate, incidentul s-a produs pe porțiunea dintre localitățile Huruiești și Homocea.

Vehiculul a luat foc în mers, însă șoferul a reușit să oprească rapid, iar pasagerii au evacuat microbuzul înainte ca incendiul să se extindă. Nimeni nu a fost rănit, oamenii reușind să se îndepărteze în siguranță.

La fața locului au intervenit echipaje de pompieri pentru stingerea completă a focului și pentru îndepărtarea riscului de reaprindere. Pe durata intervenției, circulația rutieră către Bârlad a fost restricționată, traficul desfășurându-se alternativ pe sensul opus.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: