Tudor Mardei | NewsMaker

Andrei Spînu și-a anunțat retragerea din Guvern și din PAS 

Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de 11 noiembrie, pe o rețea de socializare. „Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre”, a comunicat Spînu. 

Prieteni, în ultimii ani, mi-am asumat responsabilități complicate pentru ca țara noastră să reușească. Acum, mai mult ca niciodată, știu că Moldova s-a mișcat în direcția care trebuie. Nu ne mai șantajează nimeni cu resurse energetice, infrastructura (drumuri, poduri, apeducte etc) se construiește mai mult ca niciodată, iar localitățile noastre primesc fonduri necesare pentru dezvoltare prin Programul Național Satul European. În toată această perioadă, am fost supus unei campanii nedrepte de defăimare. Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. Eu, am continuat să-mi fac treaba în interesul țării noastre. Sunt cu inima împăcată. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele.

Începând de azi, mă retrag din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre.

Sunt multe de făcut, dar justiția rămâne prioritatea zero. Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă.

Vă mulțumesc tuturor celor cu care am avut onoarea și bucuria să lucrez și să facem lucruri bune pentru oameni”, a scris Andrei Spînu.

Zilele trecute liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că remanierile guvernamentale anunțate de șefa statului sunt necesare, doar că decizii în acest sens încă nu au fost luate. El a subliniat că remanierile nu sunt legate de acuzații de corupție, „așa cum este învinuit pe nedrept Andrei Spînu”, ci de nevoia de a avea miniștri capabili să răspundă rapid în perioade de criză. Cu referire la Andrei Spînu, Grosu a adăugat că acesta „muncește foarte și foarte mult” și că „a reușit să deranjeze tare mulți șpăgari și oameni care umblau cu scheme în domeniul lui de competență”. Întrebat dacă Andrei Spînu rămâne în echipa guvernamentală sau nu, liderul PAS a comunicat: „Nu avem nicio decizie pe nici un ministru, la moment. Asta vă spun cu toată sinceritatea”. Detalii AICI.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții. Prețurile la gazele naturale au ajuns la sume record în 2022 pe întreg continentul European, urmare a invaziei ruse în Ucraina. Situația s-a reflectat și în prețul gazului pe care moldovenii l-au achitat în perioada rece – circa 30 de lei pentru un metru cub de gaze, comparativ cu puțin peste 4 lei cât achitau până la declanșarea crizei gazelor. Pe lângă aceasta, au crescut considerabil tarifele la energia electrică, după ce rețelele din Ucraina au fost afectate de bombardamentele rusești, iar Transnistria a refuzat o perioadă să livreze curent electric necesar malului drept al Nistrului. La sfârșitul sezonului rece, Spînu a anunțat că Moldova a ieșit învingătoare din iarna care a trecut – independenți din punct de vedere energetic față de Rusia și cu planuri mari – de a-și consolida sectorul energetic – miza fiind resursele regenerabile. Chiar și așa, membri ai societății civile și partide politice au cerut insistent ca Natalia Gavrilița și Andrei Spînu să își dea demisia. Cei doi erau acuzați că ar fi sărăcit moldovenii, urmare a tarifelor mari pe care au fost nevoiți să le achite în sezonul rece.

În februarie 2023, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: