Tudor Mardei | NewsMaker

Andrei Spînu și-a anunțat retragerea din Guvern și din PAS 

Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de 11 noiembrie, pe o rețea de socializare. „Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre”, a comunicat Spînu. 

Prieteni, în ultimii ani, mi-am asumat responsabilități complicate pentru ca țara noastră să reușească. Acum, mai mult ca niciodată, știu că Moldova s-a mișcat în direcția care trebuie. Nu ne mai șantajează nimeni cu resurse energetice, infrastructura (drumuri, poduri, apeducte etc) se construiește mai mult ca niciodată, iar localitățile noastre primesc fonduri necesare pentru dezvoltare prin Programul Național Satul European. În toată această perioadă, am fost supus unei campanii nedrepte de defăimare. Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. Eu, am continuat să-mi fac treaba în interesul țării noastre. Sunt cu inima împăcată. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele.

Începând de azi, mă retrag din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre.

Sunt multe de făcut, dar justiția rămâne prioritatea zero. Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă.

Vă mulțumesc tuturor celor cu care am avut onoarea și bucuria să lucrez și să facem lucruri bune pentru oameni”, a scris Andrei Spînu.

Zilele trecute liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că remanierile guvernamentale anunțate de șefa statului sunt necesare, doar că decizii în acest sens încă nu au fost luate. El a subliniat că remanierile nu sunt legate de acuzații de corupție, „așa cum este învinuit pe nedrept Andrei Spînu”, ci de nevoia de a avea miniștri capabili să răspundă rapid în perioade de criză. Cu referire la Andrei Spînu, Grosu a adăugat că acesta „muncește foarte și foarte mult” și că „a reușit să deranjeze tare mulți șpăgari și oameni care umblau cu scheme în domeniul lui de competență”. Întrebat dacă Andrei Spînu rămâne în echipa guvernamentală sau nu, liderul PAS a comunicat: „Nu avem nicio decizie pe nici un ministru, la moment. Asta vă spun cu toată sinceritatea”. Detalii AICI.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții. Prețurile la gazele naturale au ajuns la sume record în 2022 pe întreg continentul European, urmare a invaziei ruse în Ucraina. Situația s-a reflectat și în prețul gazului pe care moldovenii l-au achitat în perioada rece – circa 30 de lei pentru un metru cub de gaze, comparativ cu puțin peste 4 lei cât achitau până la declanșarea crizei gazelor. Pe lângă aceasta, au crescut considerabil tarifele la energia electrică, după ce rețelele din Ucraina au fost afectate de bombardamentele rusești, iar Transnistria a refuzat o perioadă să livreze curent electric necesar malului drept al Nistrului. La sfârșitul sezonului rece, Spînu a anunțat că Moldova a ieșit învingătoare din iarna care a trecut – independenți din punct de vedere energetic față de Rusia și cu planuri mari – de a-și consolida sectorul energetic – miza fiind resursele regenerabile. Chiar și așa, membri ai societății civile și partide politice au cerut insistent ca Natalia Gavrilița și Andrei Spînu să își dea demisia. Cei doi erau acuzați că ar fi sărăcit moldovenii, urmare a tarifelor mari pe care au fost nevoiți să le achite în sezonul rece.

În februarie 2023, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Vlah le cere lui Trump și Putin să recunoască neutralitatea R. Moldova la nivel internațional

Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, a publicat pe 19 august o adresare către președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Politiciana le-a cerut celor doi șefi de stat să ia în considerare recunoașterea internațională a statutului de neutralitate a Republicii Moldova, în contextul negocierilor privind încheierea invaziei ruse la scară largă din Ucraina.

În adresarea sa, Irina Vlah și-a exprimat aprecierea pentru „eforturile” pe care le depun Donald Trump și Vladimir Putin „pentru identificarea unei soluţii ce ar asigura pacea în Ucraina”. Iar asta în condițiile în care Putin este cel care a ordonat invazia la scară largă asupra statului ucrainean în urmă cu mai bine de 3 ani.

Sunt convinsă că eforturile dvs. vor da rezultate concrete în beneficiul tuturor şi cu cât mai repede se va întâmpla acest lucru, cu atât mai bine va fi pentru toţi. Regiunea din care face parte şi Ucraina, dar şi Republica Moldova are nevoie de stabilitate mai mult ca oricând şi eu sunt sigură că eforturile pe care le depuneţi ţintesc nu doar asigurarea păcii în Ucraina, ci şi stabilitatea la nivelul întregii regiuni”, a spus ea.

Politiciana le-a solicitat lui Putin și Trump să ia în considerare recunoașterea internațională a neutralității țării noastre.

Am decis să vin către dvs. cu demersul să examinaţi, ca parte a pachetului de securitate regională, şi posibilitatea recunoaşterii internaţionale a neutralităţii Republicii Moldova. În prezent, Constituţia Republicii Moldova prevede principiul de neutralitate, însă acesta nu e funcţional, lucru care se explică inclusiv prin faptul că a fost declarat în mod unilateral. Alte ţări neutre s-au asigurat, înainte de proclamarea acestui principiu, că el va fi recunoscut la nivel internaţional – Republica Moldova a mers pe altă cale şi aceasta, din păcate, nu a generat eficienţa pe care s-a mizat din start”, a menționat Vlah.

Lidera PRIM a declarat, între altele, că recunoașterea neutralității Republicii Moldova la nivel internațional ar fi „aspirația pe care o are cea mai mare parte” a cetățenilor țării și că ar contribui la soluționarea „mai rapidă” a conflictului transnistrean.

Amintim că Constituția Republicii Moldova spune clar, la articolul 11, că țara noastră este neutră și nu poate să găzduiască pe teritoriul ei armate străine.

Rusia se opune extinderii NATO spre estul Europei și acuză guvernul de la Chișinău, care are o orientare pro-occidentală, că apropie R. Moldova de Alianța Nord-Atlantică. Moscova spune că aderarea la NATO ar încălca neutralitatea țării. Totuși, Rusia însăși nu respectă această neutralitate, pentru că are trupe în regiunea transnistreană, teritoriu care nu este controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Irina Vlah critică exercițiile militare cu alte țări și investițiile în apărare, acuzând guvernarea că vrea să ducă țara în NATO. În februarie 2024, Vlah a spus că, dacă Moldova ar intra în NATO, Rusia ar putea ataca țara noastră.

În acest an, Irina Vlah a vrut să organizeze un referendum prin care oamenii să fie întrebați dacă vor ca neutralitatea Moldovei să fie recunoscută la nivel internațional. Dar Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze inițiativa, pentru că neutralitatea Moldovei este deja prevăzută în Constituție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: