Antreprenoriatul social în Republica Moldova – un domeniu prioritar la Comisia Europeană care beneficiază de sprijin și la nivel național

Antreprenoriatul social este noul curent care schimbă felul în care ne raportam la business. Este un domeniu în care noua generație de lideri ai schimbării se poate afirma prin crearea de soluții durabile pentru dezvoltarea socio-economică a țării noastre.

Afacerile viitorului sunt prietenoase cu omul, mediul și comunitatea, iar antreprenoriatul social este deja un trend global. Aflat la intersecția între obiective economice și obiective sociale, între profit și impact social, antreprenoriatul social are scopul scopul de dezvolta o activitate economică care pune în centru oamenii, mediul și comunitatea.  Ca și în cazul unei afaceri clasice, profitul este important. Diferența este că acest profit este un instrument de rezolvare a unor probleme sociale. Iar obiectivul unui antreprenor social este maximizarea impactului social.

Iată câteva statistici la care probabil nu te-ai fi gândit

  • 000 de întreprinderi sociale din Marea Britanie, care contribuie cu 60 de miliarde de lire sterline la economia țării și angajează 2 milioane de oameni (sursa);
  • 10 % din business-urile din UE sunt întreprinderi sociale – în total, peste 2,8 milioane entitatăți și aproate 14 milioane de angajați;
  • 20% din numărul de angajați din Spania lucrează în întreprinderi sociale;
  • 10 % din PIB-ul Franței este realizat de către întreprinderile sociale
  • în Germania, economia socială este un sector comparabil cu industria auto
  • în Italia, economia socială reprezintă 15% din PIB-ul național și 10% din forța de muncă totală

Antreprenoriatul social în Moldova

Deși în Republica Moldova antreprenoriatul social este un domeniu emergent, autoritățile publice recunosc rolul acestui sector în soluționarea unor probleme sociale și creșterea gradului de ocupare a persoanelor din grupuri vulnerabile.

Două instrumente strategice urmează să fie adoptate în anul 2022 – Programul Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului Social și Programul de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderi Sociale, care va fi gestionat de ODIMM.

Constantin Țurcanu, Șef Direcție finanțare pentru creștere și internaționalizare în cadrul ODIMM, va prezenta principalele oportunități din cadrul Programului de finanțare și Mentorat pentru Întrepinderi Sociale în cadrul conferinței Enterprising for Tomorrow: Social Entrepreneurship & Youth Engagement, din 13 mai. La această conferință, organizată de Fundația ADV România, vor participa speakeri de la cele mai importante instituții europene – OECD, Comisia Europeană, European Investment Fund.

Participarea online la conferință este gratuită. Pentru detalii vizitați pagina conferinței de antreprenoriat social.

Numărul de întreprinderi sociale în Moldova este mic, însă trendul este crescător

În prezent în Republica Moldova sunt autorizare 11 întreprinderi sociale. Șapte întreprinderi sociale au fost autorizate în aprilie 2022, iar două dintre acestea sunt înființate de două tinere care au câștigat competiția Accelerator of Social Enterprises, derulată de ADV România, prin proiectul EU4U4Youth – Social Innovation Impact – a strategic partnership!

În practică, există zeci de întreprinderi care nu dețin atestat de întreprindere socială, însă potrivit valorilor după care se ghidează în business, acestea pot fi numite întreprinderi sociale.

Harta întreprinderilor sociale

În calitate de promotor al economiei sociale, ADV România a dezvoltat prima hartă interactivă transnațională a întreprinderilor sociale din România – Rep.Moldova – Ucraina. Această platformă virtuală își propune să fie un instrument de conectare la piață a întreprinderilor de impact social. În Harta Întreprinderilor Sociale din Moldova, persoanele fizice și persoane juridice din Moldova pot descoperi oferta acestor întreprinderi și pot identifica produse și servicii de care au nevoie și care în același timp susțin o misiunea socială. Antreprenorii sociali care doresc să se înscrie în această hartă o pot face gratuit și beneficiază de conectarea la rețelele internaționale din care face parte ADV România (link înregistrare hartă).

Află mai multe despre antreprenoriat social la Conferința Enterprising for Tomorrow

Pe 13 mai 2022, luna economiei sociale în România și Republica Moldova, Fundația ADV România organizează, pentru al doilea an consecutiv, o nouă ediție a Conferinței Europene de Antreprenoriat Social – Enterprising for Tomorrow.

Conferința va aduce în atenție un domeniu cheie aflat pe agenda publică a Comisiei Europene și va reuni importanți lideri europeni din domeniul economiei sociale, reprezentanți ai autorităților naționale și europene, precum și antreprenori care transformă comunitățile prin inovare socială.

Printre invitații din Moldova se numără Constantin Țurcanu, Șef Direcție finanțare pentru creștere și internaționalizare în cadrul ODIMM, Sergiu Gurău, fondator Floare de Cireș, Romanița Alexeev și Ecaterina Țăruș – două antreprenoare tinere care au câștigat competiția “Accelerator of Social Enterprises”, prin care au obținut un grant pentru înființarea unei întreprinderi sociale.

Aproximativ 60 de participanți din Moldova vor participa fizic la conferință – tineri, antreprenori sociali, reprezentanți APL și organizații nonprofit se vor reuni la Congress Hall Palas Iași, pe 13 mai!

Participarea online este gratuită. Înscrierile se fac aici.

***

Acest material a fost realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Conținutul acestui articol este  responsabilitatea liderului proiectului EU4Youth – Social Innovation Impact – a strategic partnership – Fundația „Alături de Voi” România și nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a explicat de ce a restabilit cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu abia cum

Președinta Maia Sandu a restabilit abia acum cetățenia moldovenească a ex-președintelui României, Traian Băsescu, care i-a fost retrasă în 2017 de Igor Dodon, pentru că a primit o cerere din partea acestuia doar recent. Șefa statului a explicat că cetățenia nu poate fi acordată în lipsa unei solicitări oficiale. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”.

Maia Sandu a spus că a fost „o onoare” să îi acorde cetățenia lui Traian Băsescu și să-și exprima recunoștința pentru sprijinul pe care l-a acordat Republicii Moldova de-a lungul timpului.

Am putut acorda această cetățenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul președinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetățenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcut de domnul președinte Băsescu. În momentul în care această cerere a fost făcută, am mers pe procedurile legale și, iată, în aceste zile am putut să semnez decretul”, a declarat ea.

Amintim că, pe 26 mai, Maia Sandu a semnat un decret prin care a acordat cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu. În reacție, fostul președinte i-a mulțumit liderei de la Chișinău și și-a reiterat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar și pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Inițial, fostul președinte al României a primit cetățenia Republicii Moldova în 2016 printr-un decret emis de Nicolae Timofti. În 2017, la scurt timp după ce a preluat funcția de șef al statului, Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Băsescu.

***

Traian Băsescu s-a născut pe 4 noiembrie, la Murfatlar, România. A deținut funcția de președinte al României pentru două mandate consecutive: în perioada anilor 2004 – 2014.

În calitate de președinte, a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni.

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri spune că Fondul „Împreună”, lansat de Tiraspol, este o inițiativă „propagandistică”: Încă n-am început colectarea de TVA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că Fondul social „Împreună” – creat de administrația nerecunoscută de la Tiraspol, pe fondul crizei economice din regiunea transnistreană – este o inițiativă cu caracter „propagandistic”. El a declarat că aceasta nu va contribui la creșterea nivelului de trai din stânga Nistrului. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Nu văd cum acest fond ar putea salva situația. Este o situație temporară și una propagandistică, pentru a demonstra că, din cauza acțiunilor întreprinse de Chișinău, cetățenii din stânga Nistrului au de suferit. (…) Noi încă nici nu am început colectarea de TVA și impozite. Și chiar dacă vom începe de la 1 iulie sau puțin mai târziu, vor fi pentru bunuri absolut neesențiale pentru bunăstarea cetățenilor”, a declarat Valeriu Chiveri.

Totodată, vicepremierul a admis că Chișinăul trebuie să depună mai multe eforturi pentru a fi auzit pe malul stâng al Nistrului.

Comunicarea este în continuare o problemă mai mică sau mai mare pentru noi. (…) Recunoaștem acest lucru, este scăparea noastră. Lucrăm în această direcție. Vom continua să pregătim anumite programe sau o strategie de comunicare îndreptată spre locuitorii din stânga Nistrului. Trebuie într-adevăr să informăm mai mult despre beneficiile fondului de convergență, fiind că s-a creat impresia că noi am adus situația în care sunt cetățenii”, a spus el.

Autoritățile de facto de la Tiraspol au lansat Fondul „Împreună” în mai, îndemnând companiile și locuitorii regiunii transnistrene să contribuie financiar la acesta. Administrația nerecunoscută susține că resursele acumulate vor fi folosite pentru achitarea salariilor, pensiilor, indemnizațiilor și a altor prestații sociale.

Șeful executivului local, Alexandr Rozenberg, a declarat că economia regiunii se află într-o „situație critică”, invocând drept cauze „restricțiile externe”, dificultățile logistice și efectele întreruperii livrărilor de gaze rusești de la începutul anului 2025.

Holdingul Sheriff, care este condus de omul de afaceri Victor Gușan și controlează de facto regiunea transnistreană, a transferat 100 de milioane de așa-zise „ruble transnistrene” (circa 6 milioane de dolari) în Fondul „Împreună”.

Pe 13 mai, Valeriu Chiveri a declarat că lansarea Fondului „Împreună” este rezultatul „unei administrări defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii”. Oficialul a catalogat inițiativa drept o „acțiune politică” temporară și nesustenabilă și a reiterat că oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii rămâne valabilă.

***

Amintim că Chișinăul a anulat facilitățile fiscale pentru regiunea transnistreană și a creat Fondul de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate în regiune. Banii vor fi utilizați pentru implementarea unor proiecte menite să îmbunătățească nivelul de trai din regiune. În replică, Tiraspol a declarat că această măsură reprezintă o tentativă a Chișinăului de a impune „taxe abuzive” asupra malului stâng al Nistrului și că există riscul prăbușirii economiei regiunii.

NM a analizat modul în care introducerea acestor taxe ar putea afecta economia și populația regiunii transnistrene și dacă situația este într-adevăr atât de gravă (detalii – AICI).

The Times

Canada: Un fost bucătar-șef și-a recunoscut vina pentru vânzarea unor substanțe chimice folosite în sinucideri

Kenneth Law, fost bucătar-șef din Canada, și-a recunoscut vina pentru vânzarea online a unor substanțe chimice folosite în sinucideri. Acesta a făcut declarația în cadrul procesului desfășurat la un tribunal din Newmarket, provincia Ontario, relatează CBS News.

Inițial, Law a fost acuzat de uciderea a 14 adolescenți care și-au pierdut viața după ce au ingerat substanțele comercializate de el. După ce a pledat vinovat pentru instigare și facilitare a sinuciderii, acuzațiile de omor au fost retrase. Sentința urmează să fie pronunțată în luna septembrie.

Conform anchetei, Law promova și vindea pe internet o substanță chimică utilizată în industria alimentară pentru conservarea cărnii. Consumată în cantități mari, aceasta poate provoca decesul.

Anchetatorii suspectează că bărbatul ar putea avea legătură cu moartea a peste 100 de persoane din diferite țări, care au cumpărat de la el astfel de produse chimice. Kenneth Law se află în arest din mai 2023.

Printre clienții săi s-ar fi numărat și persoane din Marea Britanie. Autoritățile britanice au anunțat că nu vor formula acuzații separate, mizând pe desfășurarea procesului și pe decizia justiției canadiene.

Potrivit legislației canadiene, instigarea sau facilitarea sinuciderii se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare. Dacă ar fi fost condamnat pentru omor, Law ar fi riscat o pedeapsă de până la 25 de ani de detenție fără posibilitatea eliberării condiționate.

Din 2016, cetățenii Canadei au dreptul de a solicita asistență medicală pentru moarte voluntară. Procedura este reglementată prin legislația federală și este disponibilă doar persoanelor majore care suferă de boli grave și incurabile sau de dizabilități severe, care le provoacă suferințe fizice ori psihologice considerate insuportabile.

În schimb, instigarea la sinucidere sau facilitarea acesteia constituie infracțiuni prevăzute de legea penală canadiană. Aceste fapte sunt tratate cu atât mai grav atunci când vizează minori, notează Meduza.

NewsMaker

Plahotniuc a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată la Chișinău

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, care a fost condamnat de prima instanță în dosarul „Frauda bancară” și este deținut în Penitenciarul nr. 13, a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată în această săptămână. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Olga Baciu, pentru NewsMaker.

Mama fostului lider PDM a fost înmormântată miercuri, 27 mai, la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău.

Potrivit purtătoare de cuvânt ANP, Vladimir Plahotniuc a fost lăsat să participe la ceremonia funerară. Acesta a lipsit din închisoare circa o oră, fiind escortat și supravegheat pe durata deplasării.

Conform articolului 217 din Codul de Executare, condamnații pot beneficia, în anumite condiții, de deplasări de scurtă durată în afara penitenciarului, inclusiv în caz de deces al unei rude apropiate, cu aprobarea administrației penitenciare. În astfel de situații, legea prevede posibilitatea unei deplasări de până la 7 zile.

Amintim că, pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, în cadrul dosarului „Frauda bancară”. Ex-politicianul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat sentința. Acuzatorii consideră pedeapsa „prea blândă” și cer ca fostul lider democrat să fie condamnat la 25 de ani de detenție, așa cum au solicitat inițial în instanță.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, acesta rămâne în arest preventiv.

mfa.gov.md

Popșoi, despre o potențială aderare la NATO: „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat subiectul”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, consideră că, în prezent, scenariul unei potențiale aderări a Republicii Moldova la NATO este nerealist, deoarece majoritatea cetățenilor nu susțin această idee, în pofida riscurilor de securitate din regiune. El a declarat că, de-a lungul timpului, politicienii au evitat abordarea subiectului și că acesta ar trebui discutat mai des în public și detabuizat. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii „Eurosecuritate” de la Vocea Basarabiei.

Ministrul de Externe a fost întrebat dacă crede că Republica Moldova ar trebui să se apropie de NATO sau chiar să adere la blocul militar, în contextul situației fragile de securitate din regiune, create de Federația Rusă.

Integrarea în NATO, ca și în orice altă structură internațională, ține de voința cetățenilor noștri. Atunci când va exista un sprijin majoritar, semnificativ, pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, aceasta va putea fi examinată ca o opțiune firească și poate apărea pe agenda decizională a unui stat sau altul. În cazul nostru, cunoașteți bine istoric, din motive diverse nu a existat această majoritate semnificativă”, a declarat Mihai Popșoi.

Diplomatul a mai spus că guvernarea, societatea civilă și mass-media ar trebui să introducă în dezbaterea publică subiectul unei potențiale aderării la NATO, astfel încât acesta să fie detabuizat. „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat acest subiect”, a menționat el.

În același timp, Ministrul de Externe a spus că, personal, este un susținător al NATO.

Eu mereu am fost cât se poate de deschis. Or, pentru mine, Alianța Nord-Atlantică este și o experiență personală: primul meu job, după absolvirea FRIȘPA, a fost Centrul de informare și documentare NATO de la Chișinău. Și eu sunt un mare adept a tot ce înseamnă securitate euroatlantică. Nu trebuie să ai studii de doctorat în securitate să-ți dai seama că adevărata garanție de securitate o poate oferi doar Alianța-Nord Atlantică”, a spus el.

Precizăm că un sondaj iData, realizat în luna mai, a arătat că 54,5% dintre cetățenii Republicii Moldova nu sprijină ideea unei eventuale aderări la NATO. În același timp, 33,6% pledează pentru integrarea în blocul militar, iar 11,9% nu știu sau nu au răspuns.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: