coe.int

APCE începe sesiunea de iarnă. Cine face parte din delegația Republicii Moldova

Delegația Parlamentului Republicii Moldova va participa la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Potrivit unui comunicat publicat, vineri, 24 ianuarie, de către reprezentanții legislativului, aceasta se va desfășura pe 27-31 ianuarie curent. Totodată, urmează a fi ales un nou președinte al APCE.

Din delegația legislativului Republicii Moldova fac parte vicepreședinții parlamentului: Vlad Batrîncea, președintele delegației, și Mihail Popșoi, membru al delegației, precum și Liviu Vovc – secretarul Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Gaik Vartanean – membrul Comisiei politică externă și integrare europeană, Andrian Candu – membrul Comisiei juridice, numiri și imunități.

Totodată, la lucrările actualei sesiuni a APCE va participa și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care va ține un discurs.

Potrivit comunicatului oficial al APCE, dezbaterile de pe ordinea de zi includ ”o procedură comună între Comitetul Miniștrilor și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ca răspuns la o încălcare gravă de către un stat membru a obligațiilor sale statutare, funcționarea instituțiilor democratice din Polonia, precum și raportarea cazurilor de deținuți politici din Azerbaidjan”. Totodată, a fost înaintată o solicitare de dezbatere a subiectului ”evoluțiile recente în Libia și în Orientul Mijlocii – care sunt consecințele pentru Europa?”.

Deputații vor discuta, de asemenea, despre amenințările la adresa libertății mass-media și a securității jurnaliștilor, un raport cu titlul “Democracy hacked? How to respond?” („Democrația piratată? Cum răspundem?”) și protecția libertății religioase la locul de muncă.

Adunarea va organiza două dezbateri comune – una privind traficul de migranți și copiii refugiați și migranți dispăruți, și alta despre traficul cu transplant de organe și de țesuturi și celule umane.

Pe ordinea de zi mai este inclus și un raport privind standardele minime pentru sistemele electorale și altul privind observarea alegerilor din Republica Belarus.

Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei la 13 iulie 1995.

Precizăm că socialistul Vlad Batrîncea a fost ales în calitate de șef al delegației parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în data de 20 ianuarie. Deputatul neafiliat, Octavian Țîcu, a calificat inițiativa drept „o palmă dată României”. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: