Armata rusă a anunțat că planifică să iasă spre Transnistria, unde s-ar „încălca drepturile vorbitorilor de rusă”

Armata rusă a anunțat că intenționează să ocupe regiunile din sudul Ucrainei și să iasă spre Transnistria. Declarația a fost făcută de către comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, Rustam Minnekaev, citat de TASS. 

În cadrul celei de-a doua etape a „operațiunii speciale” desfășurate în Ucraina, armata rusă trebuie să obțină controlul deplin al regiunii Donbas și asupra regiunilor de sud ale Ucrainei. Acest lucru va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea, dar și ieșire către Transnistria, unde „de asemenea sunt afectate drepturile populației vorbitoare de rusă”. Declarația a fost făcută de către general-maiorul Rustam Minnekaev, comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală.

„Se pare că noi acum luptăm cu întreaga lume, așa cum a fost pe timpul Marelui Război de Apărare a Patriei. Toată Europa, toată lumea era împotriva noastră. Și acum e la fel, ei nu au iubit Rusia niciodată”, a spus militarul rus.

Amintim că, pe 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat începutul unei „operațiuni speciale militare pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Decizia a atras sancțiuni față de Rusia din partea UE, SUA, dar și altor țări.

NM a solicitat un comentariu din partea Biroului politici de reintegrare, al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și al oficialilor de la Tiraspol. Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom primi răspunsurile solicitate.

UPDATE (12:21) Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarația lui Minnekaev. „În continuare refuzăm să comentăm subiectele care au legătură cu operațiunea specială”.

***

În luna martie, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a semnalat „creșterea numărului de cazuri de discriminare a cetățenilor ruși, precum și a celor vorbitori de rusă”. Potrivit misiunii diplomatice, s-au produs și cazuri de agresiune față de aceștia. Unde anume s-au produs cazurile, reprezentanții ambasadei nu au precizat, însă au îndemnat cetățenii să semnaleze astfel de incidente. Declarații similare au publicat și alte reprezentanțe diplomatice ale Rusiei, inclusiv cea din România.

Ulterior,  președinta Maia Sandu a comentat mesajul Ambasadei Rusiei. Șefa statului a dat asigurări că toți cetățenii Republicii Moldova sunt în siguranță, indiferent de limba pe care o vorbesc. Iar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a precizat că nu a fost înregistrată nicio plângere pe motiv de discriminare, mai ales pe criterii de apartenență etnică

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: