Colaj NM

„Atacați un rival căruia i s-a făcut o nedreptate”. Lungu, reacție la cererea lui Vovc de a scoate Șansă din cursa electorală

Liviu Vovc, candidatul Platformei Demnitate și Adevăr la șefia orașului Ialoveni, a solicitat Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca Partidul „Șansă”, afiliat politicianului fugar Ilan Șor, să fie scos din cursa electorală. Vovc a menționat că pliantele partidului sunt însoțite de mențiunea „Tipărit la echipament propriu. Partidul Șansă”. Potrivit acestuia, „o astfel de opțiune este permisă doar pentru candidații independenți care nu și-au deschis cont electoral” și „partidele sunt obligate să facă toate materialele de agitație electorală doar din fondul electoral”. Într-o reacție, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu l-a acuzat pe Vovc că ar „lansa fake news-uri în spațiul public”, întrucât ar ști că „Partidului Șansă i s-a refuzat, pe o anumită perioadă, deschiderea contului bancar” și asta ar însemna că partidul „din start este vădit dezavantajat în această bătălie” și „i s-a făcut o nedreptate”. 

Ce a spus Vovc 

Șor nu se lasă de șmecherii. Am solicitat CEC-ului ca Șansa lui Șor să fie scoasă din cursă. (…) Cei de la „ȘANSĂ” împart pliante printate pe care se menționează „TIPĂRIT LA ECHIPAMENT TEHNIC PROPRIU. PARTIDUL ȘANSĂ”. O astfel de opțiune de tipărire a pliantelor este permisă DOAR pentru candidații independenți care nu și-au deschis cont electoral. Partidele politice sunt OBLIGATE să facă toate materialele de agitație electorală doar din fondul electoral”, a scris Vovc, pe rețelele de socializare.

Potrivit candidatului Platformei Demnitate și Adevăr la șefia orașului Ialoveni, Partidul „Șansă” „eludând legea, își finanțează ilegal campania electorală, fără a face achitările de pe contul „fond electoral””.

După ce am sesizat ilegalitatea, împreună cu juriștii am scris contestație la Comisia Electorală Centrală cu solicitarea de a sancționa concurentul electoral. Pentru astfel de ilegalitate a fost scoasă Tauber din cursa electorală. Dar văd că nu le-a fost de învățătură și continuă în aceeași manieră”, a menționat Vovc.

Facebook/Liviu Vovc

Reacția lui Alexei Lungu

Sunt nevoit să ies cu o reacție în condițiile în care spațiul public este deranjat de o inerție juridică lansată de către secretarul general al Platformei Demnitate și Adevăr Liviu Vovc care este și candidat la funcția de primar al orașului Ialoveni, care a solicitat CEC excluderea Partidului ȘANSĂ din cursa electorală”, a comunicat liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu.

El l-a acuzat pe Vovc că ar „spune și lansa fake news-uri în spațiul public”.

Înainte de a spune și lansa fake news-uri în spațiul public să citească regulamentul CEC și să nu inducă în eroare populația și alegătorii. (…) Domnul Vovc este o persoană bine informată și știe că Partidului Șansă i s-a refuzat, pe o anumită perioadă, deschiderea contului bancar ceea ce nu s-a întâmplat în cazul partidului Demnitate și Adevăr. Domnule Vovc asta înseamnă că noi din start suntem vădit dezavantajați în această bătălie, cum spuneți dumneavoastră, democratică și electorală. (…) Este mișelește ceea ce faceți dumneavoastră în condițiile în care atacați un concurent, un rival, căruia i s-a făcut o nedreptate”, a adăugat Lungu.

***

Cum a apărut Partidul „Șansă”

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: