Atitudine față de refugiați: 51% dintre locuitorii Moldovei îi încurajează să se întoarcă în regiunile sigure din Ucraina

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, Moldova a primit peste 674 de mii de refugiați din Ucraina, iar dintre aceștia peste 102 mii au se află și în prezent pe teritoriul țării noastre. Într-o mobilizare socială fără precedent, mulți cetățeni ai Republicii Moldova s-au grăbit să ajute refugiații cu hrană, adăpost, donații de bunuri și bani, transportare și alte necesități în primele luni de război. La aproape un an de la război, National Democratic Institute a efectuat un sondaj pentru a evalua atitudinile populației generale față de persoanele refugiate din Ucraina și să afle percepțiile asupra acțiunilor autorităților în gestionarea fluxului de persoane refugiate.

7% au o atitudine negativă față de refugiații ucraineni

Majoritatea moldovenilor – 65% din populația adultă – au o atitudine pozitivă față de persoanele refugiate din Ucraina și doar 7% manifestă o atitudine negativă.

Conform studiului, mai predispuși să aibă atitudini pozitive sunt persoanele cu vârsta de peste 55 de ani și minoritățile etnice (ruși, ucraineni, găgăuzi etc).

Întoarcerea refugiaților în Ucraina este încurajată

Studiul arată că opinia pedominantă (51%) este că persoanele refugiate trebuie încurajate să se întoarcă în regiunile sigure ale Ucrainei cât mai curând posibil. Circa 30% din populație consideră că acestea trebuie încurajate să plece mai departe în țările UE sau să rămână în Moldova. O mare parte dintre cei care doresc ca persoanele refugiate să se întoarcă în Ucraina la fel ar accepta ca ei/ele să rămână în Moldova și viceversa.

Doar 20% din cetățeni sunt categorici că persoanele refugiate trebuie să se întoarcă în Ucraina și sunt împotrivă ca acestea să rămână în Moldova.

Care este părerea dvs. generală față de persoanele din Ucraina din diferite
grupuri?

Datele studiului arată că etnia persoanelor refugiate influențează într-o mică măsură atitudinea față de ele.

Astfel, atitudinea pozitivă față de refugiații de etnie moldovenească și ucraineană este ușor mai pronunțată (66% și 62%) comparativ cu persoanele refugiate de etnie rusă și, mai ales, de etnie romă (57% și, respectiv, 52%).

Ce adjective vă vin în minte când vă gândiți la persoanele refugiate din Ucraina în Moldova?

Majoritatea respondenților – 67% – utilizează asociații neutre atunci când descriu persoanele refugiate din Ucraina. Cuvintele pe care le folosesc cel mai des se referă la „milă”.

Mai predispuse spre compasiune sunt femeile, cei/cele care au oferit ajutor persoanelor refugiate.

Din câte știți, există refugiați ucraineni care locuiesc în localitatea Dvs?

Datele sondajului arată că două treimi dintre moldoveni știu despre persoanele refugiate din localitatea lor. Mai exact, 66% dintre moldoveni au spus că știu despre existența persoanelor refugiate în localitatea lor. Majoritatea din ei locuiesc în zone urbane.

În același timp, 24% din respondenți au spus nu știu despre refugiații din localitatea în care locuiesc, iar 10% – nu știu sau nu au răspuns.

Ați avut interacțiuni directe cu persoane refugiate din Ucraina de la începutul războiului?

44% din populație a interacționat direct cu persoane refugiate din Ucraina. Majoritatea din ei/ele (70%) au oferit diverse forme de ajutor. Tinerii, locuitorii din Chișinău și raioanele de sud, locuitori din mediu urban și cei cu nivel înalt de studii au interacționat cel mai mult cu persoanele refugiate.

Cum ați descrie interacțiunile pe care le-ați avut cu persoanele refugiate din Ucraina?

Majoritatea celor care au interacționat direct cu persoane refugiate (79%) susțin că au avut o experiență pozitivă. Doar 9% au descris interacțiunea în mod negativ. Femeile și persoanele de peste 35 de ani sunt mai predispuse să descrie interacțiunea cu persoanele refugiate ca una pozitivă.

V-ați implicat în acordarea de ajutor persoanelor refugiate din Ucraina în Moldova?

46% din populație susține că s-au implicat în acordarea ajutorului persoanelor refugiate. Printre aceștia, predomină tinerii, persoanele cu nivel înalt de studii, locuitorii din mediul urban, persoanele cu venituri mari și locuitorii Chișinăului.

În același timp, 53% din respondenți au declarat că nu au ajutat persoanele refugiate, iar 1% nu au răspuns.

Cum v-ați implicat în acordarea de ajuto refugiaților din Ucraina în Moldova?

Dintre cei care au oferit ajutor persoanelor refugiate, cei mai mulți au donat bunuri (69%), bani (29%) sau au găzduit persoane refugiate în casele lor (23%).

Prin extrapolare, putem spune că fiecare al zecelea cetățean a adăpostit persoane refugiate acasă (23% din aproape jumătate care au oferit vreun ajutor).

Femeile, persoanele din mediul rural și cei cu venituri mici au fost mai predispuși să doneze bunuri. Tinerii, locuitorii din Chișinău și cei cu venituri mari au preferat să doneze bani. Persoanele de peste 55 de ani și cei din mediul urban au fost mai predispuși să ofere adăpost.

Credeți că autoritățile ar trebui să facă mai mult sau mai puțin pentru a ajuta persoanele refugiate din Ucraina să se integreze în Moldova?

53% dintre moldoveni consideră că autoritățile fac suficient pentru integrarea persoanelor refugiate în Moldova, în timp ce 22% consideră că e nevoie de făcut mai mult.

Bărbații, persoanele cu nivel înalt de studii și cele cu venituri mari sunt mai predispuse să spună că e nevoie de un efort mai mare al autorităților.

Menționăm că sondajul a fost realizat în perioada 12-30 ianuarie, pe un eșantion de 1004 persoane. Marja de eroare este plus/minus 3%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Senatorul columbian Miguel Uribe a fost împușcat de mai multe ori, inclusiv în cap, în timpul unui miting electoral din capitala Columbiei, Bogota. Politicianul a fost transportat la spital în stare critică.

Miguel Uribe, care anterior a anunțat că intenționează să candideze la alegerile pentru funcția de președinte al Columbiei din 2026, făcea agitație electorală. Potrivit The Bogota Post, în timp ce ținea un discurs, două persoane pe o motocicletă s-au apropiat de mulțimea prezent, iar una dintre acestea a coborât și a tras mai multe focuri de armă în direcția senatorului, nimerindu-l.

A avut loc un schimb de focuri cu bodyguarzilor lui Uribe. În urma incidentului a fost reținută persoana care a împușcat senatorul – un adolescent de 15 ani (potrivit altor surse, persoana reținută are 14 ani). Judecând după imagini video de la fața locului, acesta a fost și el rănit în timpul reținerii. El Mundo scrie că adolescentul a promis că va oferi informații despre atac „pentru a-și salva viața”. Ministrul Apărării al țării, Pedro Sanchez, a declarat că autoritățile oferă o recompensă de până la trei miliarde de pesos (aproximativ 730 000 de dolari) pentru orice informație despre atac.

Uribe a fost transportat cu elicopterul la clinica Santa Fe. Medicii au comunicat că politicianul are o rană la genunchi și două la cap. Soția lui Uribe, Maria Claudia Tarazona, a scris pe platforma X că soțul ei „luptă pentru viață”. Mai târziu, femeia a anunțat că senatorul a fost operat, însă rămâne în stare critică, potrivit Meduza.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a condamnat atacul asupra lui Miguel Uribe și și-a anulat vizita diplomatică planificată în Franța. Atentatul a fost condamnat și de secretarul de stat american, Marco Rubio. „Este o amenințare directă la adresa democrației și un rezultat al retoricii agresive de stânga venite din cele mai înalte eșaloane ale guvernului columbian”, a scris Rubio.

Miguel Uribe, în vârstă de 39 de ani, este membru al partidului conservator de opoziție „Centrul Democratic” (Centro Democratico), fondat de fostul președinte al Columbiei, Alvaro Uribe (cei doi bărbați nu sunt rude). De asemenea, Uribe este nepotul lui Julio Cesar Turbay, care a fost președintele Columbiei între 1978 și 1982, iar mama senatorului, Diana Turbay, a fost o jurnalistă cunoscută, răpită de cartelul din Medellin condus de Pablo Escobar și ucisă în timpul unei încercări de eliberare în anul 1991.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: