AUDIO „Ilancik, ai câteva minute? 481 000 a adus Vitea”. O nouă interceptare în dosarul finanțării ilegale a Partidului „ȘOR”

Centrul Național Anticorupție (CNA) a publicat o interceptare în dosarul finanțării ilegale a Partidului „ȘOR”. În înregistrare se aude un bărbat, care se adresează către un interlocutor pe care îl numește „Ilancik” și cu care discută despre anume sume de bani aduse de un oarecare „Vitea”. Contactați de NM, reprezentanții CNA nu au vrut să precizeze cine sunt bărbații vizați.

Bărbatul care apare în interceptarea publicată de CNA vorbește în rusă.

Ilancik, ai câteva minute? Deschide atunci Telegramul, ai căști? Hai să notăm ce a adus ieri Vitea. Nu, nu, nu. Ieri a adus ceea ce a închis. Scriu acum pe foaie. M-a rugat să notez ce mi-a adus ieri. Vreau să parcurgem aceste acțiuni. Deci ieri – Vena: 220 002, 15 645 usdt 103 și Monaco 78 080 și s-a închis ceva din datorie. Deci – datoria noastră comună este de 134 789 minus… cât spui? 64 353… Acum calculăm toate aceste cifre… Excat 481 080 – Vitea ieri a adus, corect?”, spune acesta.

În altă secvență, bărbatul povestește unui interlocutor necunoscut: „Se creditează gratis de la ăsta. Aceste 100 le aduci la Chișinău? Adică el are nevoie de 100 la Chișinău? Ce va fi? 100 la Chișinău? Acțiune, eveniment? Ce va pune la cale?”.

Amintim că în dimineața de 21 iulie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a fost inițiat un dosar penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului „ȘOR”. Potrivit procurorilor, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.

Potrivit CNA, au fost documentate mai multe episoade în care, în primul semestru al anului curent, de către partid ar fi fost efectuate plăți în sumă de 600 000 de euro, pe când cheltuielile raportate erau de puțin peste 228 000 de lei.

Din aceleași surse de proveniență infracțională, ar fi fost achitate salarii lunare membrilor partidului în sumă de 100 000 de euro, iar peste 3,5 milioane de lei ar fi fost folosite pentru transportarea participanților la protestele din Piața Marii Adunări Naționale.

Conform sursei citate, banii grupului criminal ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.

„În prezent, pentru fortificarea probatoriului, se efectuează și alte acțiuni de asigurare a investigării complete, obiective și sub toate aspectele a faptelor cercetate. Acestea sunt desfășurate în limitele legale, cu asigurarea respectării principiului prezumției de nevinovăție a persoanelor vizate și respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale”, anunță CNA.

În prima jumătate de an, partidul a indicat că a fost finanțat cu 1,7 milioane de lei.

De menționat că despre salariile mari pe care liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor le-ar achita angajaților săi a devenit cunoscut după ce ex-purtătoarea de cuvânt a lui Șor, jurnalista Natalia Cheptene, a declarat într-un interviu pentru Dorin Galben că, grație salariului pe care l-a primit de la Șor în cei 1,5 ani cât i-a fost șef, a reușit să își construiască „casa viselor”. Cheptene nu a specificat atunci cât anume primea pentru serviciile prestate, dar a precizat că avea un salariu mai mare de 50 de mii de lei lunar.

Precizăm că oamenii legii au inițiat în dimineața de 21 iulie percheziții într-un dosar penal pornit pe faptul finanțării ilegale a Partidului „ȘOR”. Informația a fost confirmată pentru NM de către Mariana Cherpec, reprezentanta Procuraturii Anticorupție, care a precizat că sunt vizate mai multe locații. Partidul „ȘOR” susține că dosarul penal inițiat de Procuratura Anticorupție pe faptul „finanțării ilegale” a formațiunii ar fi pornit la indicația partidului de guvernare și al Președinției. Reprezentanții formațiunii au calificat perchezițiile inițiate pe 21 iulie de SIS, CNA și procurori drept „răfuială politică”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Rețelele sociale, principala sursă de știri în Moldova

În Republica Moldova se conturează un nou peisaj mediatic: rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, neîncrederea în presă a devenit o normă, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune este privită drept cea mai importantă abilitate. Despre acest fenomen vorbește studiul „Evaluarea nivelului de alfabetizare mediatică în Moldova”, realizat la comanda Consiliului Europei. Documentul descrie obiceiurile de consum media ale locuitorilor și atitudinea lor față de mass-media.

Știrile se consumă tot mai mult direct de pe telefon

Rețelele sociale au înlocuit definitiv canalele tradiționale. Potrivit studiului, 64% dintre locuitori își iau zilnic știrile din rețelele sociale, în timp ce televiziunea este folosită în acest scop de doar 41%. În cazul tinerilor (18–35 de ani), diferența este și mai pronunțată: 86% urmăresc zilnic fluxul online și doar 15% mai deschid televizorul. Chiar și în rândul părinților de elevi rețelele sociale domină, 80% dintre aceștia informându-se online.

Participanții la grupurile de discuție explică fenomenul foarte simplu: știrile pot fi citite oricând, fără a aștepta ediția programată. „De ce să stai în fața televizorului, dacă în cinci minute poți derula feedul?”, au spus mulți dintre ei. Facebook, Telegram și Instagram sunt privite ca agregatoare care economisesc atât timp, cât și efort.

Dar cu încrederea lucrurile stau altfel. În pofida utilizării zilnice a rețelelor sociale, cea mai mare încredere o inspiră, deocamdată, televiziunea (28%). Rețelele sociale nu sunt mult în urmă — 24%. În rândul părinților tabloul este inversat: 33% consideră rețelele sociale cea mai de încredere sursă, și doar 21% — televiziunea.

Criză de încredere în mass-media

Concluzia principală a studiului — aproape lipsă totală a încrederii în presă. 55% dintre locuitori au declarat că nu au încredere deplină în nicio sursă de informație. 61% sunt convinși că mass-media din Moldova depind de interese politice.

„Părerea mea este că mass-media la noi sunt foarte colorate, după culorile partidelor”, spune un bărbat de 35 de ani din sudul țării. Majoritatea sunt siguri: presa lucrează sub influența partidelor sau a sponsorilor. Deosebit de sceptici sunt vorbitorii de limbă rusă (doar 17% dintre ei consideră presa independentă) și persoanele cu venituri reduse (25%).

Autorii studiului spun că această convingere privind partizanatul lovește direct în calitatea jurnalismului. Drept rezultat — senzaționalism, accent pe negativ și o percepție stresantă a realității. „Se transmit numai știri negative, adică oamenii sunt în permanență stresați”, povestește o locuitoare de 35 de ani din Găgăuzia, care a renunțat la televizor acum opt ani.

Fake-urile — boala rețelelor sociale

96% dintre respondenți cred că abilitatea de a distinge fake-urile de informațiile reale este esențială. Totuși, în timp ce 59% sunt convinși că pot recunoaște singuri minciuna, 70% consideră că pentru ceilalți acest lucru este mult mai dificil.

Principala sursă de dezinformare, în opinia a 70% dintre cetățeni, rămân rețelele sociale. Acestea sunt criticate pentru volumul uriaș de conținut, pentru ușurința manipulărilor și pentru algoritmii care generează „bule informaționale”. 73% dintre participanții la sondaj afirmă că întâlnesc fake-uri cel puțin o dată pe săptămână. Paradoxul este că, deși oamenii conștientizează gravitatea fenomenului, continuă să aleagă rețelele sociale ca sursă principală de informare.

Cel mai des, utilizatorii moldoveni verifică informația comparând surse diferite (27%), discutând cu apropiații (19%) sau raportând la propria experiență (19%). Însă 36% au recunoscut că, de fapt, nu verifică deloc știrile.

Alfabetizarea mediatică: adulții sunt indiferenți, părinții așteaptă reforme în școli

Experiența de participare la cursuri de alfabetizare mediatică este minimă: doar 4% dintre locuitori au frecventat vreodată asemenea instruiri sau cunosc persoane care au participat. Interesul personal pentru instruire este, de asemenea, scăzut — doar 35% dintre adulți și-ar dori să urmeze un curs.

Cu totul altfel sunt părinții: 72% dintre cetățeni susțin introducerea unui curs opțional de alfabetizare mediatică în școli, iar printre părinți — 65%. Mulți sunt convinși că elevii nu doar ar învăța să gândească critic, ci ar putea și să îi ajute pe cei mai în vârstă.

Există însă și temeri: lipsa specialiștilor, supraîncărcarea programei și riscul ca lecțiile să se transforme într-un instrument de propagandă.

În cele din urmă, studiul conturează un portret contradictoriu al consumatorului moldovean de media. Acesta migrează spre online, nu are încredere în mass-media tradițională, înțelege pericolul dezinformării — dar rămâne adesea pasiv.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: