Андрей Мардарь / NewsMaker

Autoritățile raportează 11 noi decese provocate de Covid și alte 965 cazuri de infectare

Alte 965 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, dintre care 461 în regiunea transnistreană. Datele sunt raportate pentru ziua de ieri, 19 februarie. 

Din numărul total de cazuri 6 sunt asociate cu contact în afara țării: 5-Romania, 1-Germania.

Numărul total de teste efectuate – 5605, dintre care 3005 de teste rapide. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 495 184. Din numărul total de cazuri, 28 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (7-medici, 15-asistenți medicali, 6-personal auxiliar).

În total, în instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 1383 de persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 94 în stare extrem de gravă și 9 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 3915 persoane au fost vindecate. În total, 466 083 de persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 11 918 de persoane, iar 13 783 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate alte 11 de decese provocate de COVID-19, dintre care 2 în regiunea transnistreană.

Deces 11.093 din 11.02.2022: Femeie de 85 de ani din mun. Chisinau, internată în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cancer, cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 11.094 din 18.02.2022: Bărbat de 65 de ani din s. Basarabeasca, internat la IMSP IMU.

Deces 11.095 din 17.02.2022: Bărbat de 71 de ani din mun. Chișinău, internat la IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, encefalopatie, angina pectorală.

Deces 11.096 din 18.02.2022: Bărbat de 86 de ani din mun. Chișinău, internat la IMSP SCM „Gheorghe Paladi”. Comorbidități: cardiopatie, tromboembolism pulmonar.

Deces 11.097 din 17.02.2022: Bărbat de 72 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, angina pectorală, hipertensiune arterială.

Deces 11.098 din 17.02.2022: Bărbat de 83 de ani din mun. Orhei, internat în IMSP SR Orhei. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 11.099 din 17.02.2022: Femeie de 67 de ani din or. Hîncești, internată în IMSP IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 11.100 din 17.02.2022: Bărbat de 69 de ani din or. Călărași, internat în IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, angina pectorală, encefalopatie.

Deces 11.101 din 17.02.2022: Femeie de 70 de ani din mun Chișinău, internată în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, angină pectorală, encefalopatie, obezitate.

Deces 11.102 din 16.02.2022: Bărbat de 89 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie ischemică, cardiomiopatie, casexie.

Deces 11.103 din 17.02.2022: Bărbat de 81 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, encefalopatie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Încă o țară europeană va interzice accesul minorilor la rețelele sociale

Olanda se alătură statelor care vor să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. Cele trei partide care formează noul guvern minoritar de la Haga – D66 (centrist), CDA (creștin-democrat) și VVD (liberal) – au propus ridicarea vârstei minime pentru utilizarea platformelor de socializare la 15 ani, la nivel european, trasnmite G4media.ro.

Potrivit planului de guvernare dezvăluit de Politico, partidele susțin introducerea unei „vârste minime europene aplicabile de 15 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, cu verificarea vârstei tinerilor în condiții de confidențialitate, atâta timp cât platformele nu sunt suficient de sigure”. În prezent, legislația UE permite accesul la rețelele sociale de la vârsta de 13 ani.

Programul coaliției prevede și măsuri mai dure privind timpul petrecut în fața ecranelor, cu accent pe prevenție și îndrumare în materie de sănătate. De asemenea, sunt avute în vedere reguli mai stricte pentru utilizarea smartphone-urilor în școli, care ar putea obliga elevii să lase telefoanele acasă sau în dulapuri speciale.

Nu este prima dată când Olanda avansează astfel de idei. În iunie anul trecut, guvernul precedent a recomandat părinților să aștepte până la vârsta de 15 ani înainte de a le permite copiilor accesul la rețelele sociale.

Totuși, coaliția nu are majoritate în parlamentul olandez – deține 66 din cele 150 de mandate – și va trebui să obțină sprijin suplimentar pentru ca propunerea să fie adoptată.

Franța, Austria și Australia – exemple deja existente

În Franța, camera inferioară a parlamentului a adoptat recent un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Dacă va fi aprobat și de Senat, actul normativ ar putea intra în vigoare începând cu luna septembrie, Franța urmând să devină prima țară din UE care aplică o astfel de interdicție.

Austria pregătește, la rândul său, o lege care ar urma să interzică utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 14 ani. Potrivit guvernului de la Viena, obiectivul este ca măsura să fie implementată odată cu începerea anului școlar 2026–2027. Autoritățile austriece analizează mai multe variante tehnice pentru verificarea vârstei, inclusiv folosirea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau viitorul eID european.

La nivel global, Australia a deschis calea în decembrie anul trecut, când a interzis accesul minorilor sub 16 ani la mai multe platforme de socializare.

Dezbatere la nivel european

Subiectul este discutat tot mai intens și la nivelul UE. Parlamentul European a adoptat în noiembrie o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la 13 ani doar cu acordul explicit al părinților.

Oficialii europeni au confirmat că statele membre pot adopta astfel de măsuri naționale, însă implementarea și monitorizarea acestora vor fi atent urmărite de Comisia Europeană.

Pe fondul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală a copiilor, dezinformare și impactul rețelelor sociale asupra democrației, tot mai multe guverne europene susțin că nu este vorba despre pedepsirea minorilor, ci despre protejarea lor într-un spațiu digital tot mai dificil de controlat.

Ce limite impune Republica Moldova

Subiectul impactului mediului digital asupra copiilor și adolescenților este discutat și în Republica Moldova. La conferința de presă de la început de an, președinta Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor tot mai mari pentru sănătatea mintală a tinerilor în era digitală.

Șefa statului a menționat existența unor studii care arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe platformele online au un risc dublu de a dezvolta simptome de depresie și anxietate, iar acest fenomen este în creștere. Potrivit unui studiu internațional, 43% dintre elevii din statele OECD resimt anxietate atunci când telefonul mobil nu se află în apropiere, iar performanțele lor la testele PISA sunt, în medie, cu nouă puncte mai scăzute.

„Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și cu dezvoltarea capacităților de soluționare și dialog, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică și fără relații autentice. Mesajul meu este simplu: nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc. Adulții modelează mediul. Adulții stabilesc regulile. Este imperativ să punem un accent mai mare pe sănătatea copiilor”, a declarat Maia Sandu.

Președinta susține că Republica Moldova are nevoie de un program național de bunăstare mentală în era digitală și de siguranță online, care să fie coordonat sub egida Președinției, în parteneriat cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă, dar și cu o implicare activă a părinților.

Totodată, președinta a evidențiat necesitatea introducerii igienei digitale în școli, prin sesiuni scurte, practice și repetate, cu protocoale clare pentru gestionarea incidentelor online și o delimitare clară a responsabilităților între școală și familie.

Printre soluțiile aflate în analiză se numără crearea unei linii naționale de asistență, lansarea unui chat anonim pentru adolescenți și dezvoltarea unor mecanisme de comunicare conectate cu instituțiile din domeniile sănătății, educației și protecției sociale. Aceste propuneri urmează să fie discutate și dezvoltate împreună cu actorii interesați, într-un proces amplu de consultare publică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: