The Stand

Avocatul copilului: modificările legislative propuse pentru protecția cadrelor didactice sunt inoportune

Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, consideră inoportună modificarea legislației penale și contravenționale pentru „asigurarea protecției cadrelor didactice împotriva amenințărilor și acțiunilor de violență îndreptate împotriva acestora”.

În opinia sa, modificările propuse „nu vor contribui la reducerea violenței și la crearea unui mediu școlar sigur și respectuos pentru fiecare copil”. Totodată „este inadmisibilă profilarea statutului de copil-agresor în raport cu cadrul didactic”, se arată într-o notă de opinie a avocatului copilului.

Potrivit Maiei Bănărescu, copilul abuzator reprezintă el însuși o victimă a unui act de violență ori a circumstanțelor de dezvoltare și astfel necesită măsuri de remediere pentru a depăși situația de risc. Modificările propuse nu vor aduce o protecție suplimentară cadrului didactic, având în vedere că legea penală și contravențională prevede tragerea la răspundere pentru faptele de agresiune comise asupra tuturor persoanelor, indiferent care este statutul acestora. Legiuitorul a prevăzut și vârsta tragerii la răspundere a copilului.

Ombudsmanul pledează pentru comasarea proiectului cu altul, propus de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care se referă la violența și hărțuirea sexuală în instituțiile de învățământ. În opinia Maiei Bănărescu, completarea articolului 7 din Codul Educației cu principiul non-violenței în procesul de educație va determina elaborarea reglementărilor specifice cu privire la interzicerea oricăror forme de violență și pentru toți subiecții din spațiul școlar: elevi, părinți, pedagogi, psihologi și alte persoane angajate cu meserii nepedagogice.

Amintim că proiectul de lege care propune completarea legislației penale și contravenționale cu reglementări care ar asigura protecția cadrelor didactice împotriva amenințărilor și acțiunilor de violență îndreptate împotriva acestora este propus de deputații democrați Monica Babuc, Igor Vremea și Pavel Filip.

Acesta prevede că acțiunile de violență asupra cadrelor didactice vor fi calificate ca și acțiuni de huliganism și vor fi pedepsite cu amenzi de până la 68 000 sau cu închisoare de până la 5 ani.

Totodată, acțiunile de huliganism nu prea grave, adică acostarea jignitoare în locuri publice a personalului didactic, vor fi sancționate cu amenzi de până la 3 000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 60 de ore.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: