Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: Desfășurarea orelor la distanță este justificată

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a venit cu o reacție la măsurile de restricție adoptate în sistemul de învățământ, din cauza pandemiei de coronavirus. Aceasta consideră că organizarea orelor la distanță este justificată, însă a atras atenția că măștile de protecție trebuie purtate de către copii în anumite condiții.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că organizarea la distanță a procesului educațional în cadrul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial, liceal, extrașcolar, profesional tehnic și superior, în instituțiile publice și private, care este justificată printr-un scop legitim și aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor sociale ale populației, reprezintă o măsură de protecție rezonabilă din partea statului în situația excepțională.

Maia Bănărescu a abordat repetat în raport cu autoritățile probleme vizând respectarea drepturilor copilului în condițiile crizei sanitare. Aceasta a solicitat includerea în bugetul național 2021 a resurselor financiare pentru susținerea familiilor cu copii afectate de COVID-19, asigurarea condițiilor privind sanitația în școli și salarizarea specialistului pentru drepturile copilului din cadrul APL.

Cât privește deciziile autorităților statului privind purtarea măștilor în contextul pandemiei, în special pentru copii, Ombudsmanul Copilului reafirmă că acestea trebuie să ia în considerație un șir de factori, inclusiv nevoile psihosociale ale copiilor și etapele de dezvoltare. OMS și UNICEF au evidențiat că nu este necesară purtarea măștii de către copiii cu vârsta de până la 5 ani, iar purtarea lor de către copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani trebuie să depindă de intensitatea transmiterii virusului.

Alte condiții care trebuie luate în considerare la impunerea purtării măștilor de către minori sunt capacitatea copilului de a se conforma utilizării adecvate a măștilor; disponibilitatea supravegherii din partea adulților; accesul la măști, precum și spălarea și înlocuirea măștilor în anumite locuri, cum sunt școlile și serviciile de îngrijire a copiilor;  mediul social și cultural local. Utilizarea măștilor la copii și adolescenți cu vârsta de la 12 ani în sus trebuie să urmeze aceleași principii ca și la adulți, în special atunci când ei nu pot să asigure minim 1m distanță unii de la alții și există o transmitere intensă a virusului în aria aflării lor.

În baza recomandărilor OMS și UNICEF, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului opinează că masca de protecție este indicată în cazul în care sunt respectate condițiile de purtare a acesteia, cu excepția prezenței unor contraindicații medicale.

Totuși, Ombudsmanul Copilului rămâne sceptic în privința argumentelor potrivit cărora purtarea permanentă a măștilor nu are consecințe negative asupra stării psiho-emoționale ale copiilor, deoarece acestea nu sunt bazate pe  concluziile unor studii privind impactul purtării măștilor de către copii, în special a celor cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani.

***

Potrivit datelor prezentate pe 18 martie de către ministrul Educației, Culturii și Cercetării Lilia Pogolșa, circa 4 300 de elevi nu pot participa plenar la procesul educațional online, cauzele fiind lipsa tehnicii de calcul și conexiunea la internet.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Produsele autohtone din magazinele din Moldova vor fi marcate cu logo-uri. Proiect de lege votat în prima lectură

Lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare vor fi reglementate prin lege. În cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 20 martie, deputații au votat în prima lectură proiectul actului normativ care prevede acest lucru.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, în colaborare cu experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei.

Proiectul stabilește cadrul juridic pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare în Republica Moldova.

Inițiativa stabilește că un lanț scurt de aprovizionare este cel în care există un singur intermediar între producătorul primar și consumatorul final. Consumatorii vor putea identifica mai ușor lanțurile scurte de aprovizionare, deoarece punctele de vânzare și unitățile publice vor aplica logouri oficiale care vor indica acest lucru. Totodată, Guvernul va institui un Registru național al lanțurilor scurte de aprovizionare.

Documentul conține și un capitol care se referă la integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare în achizițiile publice. Astfel, la aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, autoritatea contractantă va putea acorda punctaj suplimentar ofertelor care fac parte dintr-un lanț scurt de aprovizionare.

Autorii menționează că această inițiativă legislativă creează baza legală pentru implementarea ulterioară a unor programe de granturi și finanțare destinate producătorilor din lanțurile scurte. Este vorba despre finanțare pentru creșterea capacității de producție, investiții în depozite și logistică comună, precum și acordarea de suport tehnic și consultanță pentru modernizarea producției.

Tot astăzi, deputații au examinat proiectul de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse agroalimentare, elaborat de membrii fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc, Ana Țurcan-Oboroc și Sergiu Stefanco.

La propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în procesul de pregătire pentru examinarea în lectura a două, aceste proiecte vor fi comasate, de bază fiind proiectul nr. 21/2026 privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: