Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: Desfășurarea orelor la distanță este justificată

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a venit cu o reacție la măsurile de restricție adoptate în sistemul de învățământ, din cauza pandemiei de coronavirus. Aceasta consideră că organizarea orelor la distanță este justificată, însă a atras atenția că măștile de protecție trebuie purtate de către copii în anumite condiții.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că organizarea la distanță a procesului educațional în cadrul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial, liceal, extrașcolar, profesional tehnic și superior, în instituțiile publice și private, care este justificată printr-un scop legitim și aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor sociale ale populației, reprezintă o măsură de protecție rezonabilă din partea statului în situația excepțională.

Maia Bănărescu a abordat repetat în raport cu autoritățile probleme vizând respectarea drepturilor copilului în condițiile crizei sanitare. Aceasta a solicitat includerea în bugetul național 2021 a resurselor financiare pentru susținerea familiilor cu copii afectate de COVID-19, asigurarea condițiilor privind sanitația în școli și salarizarea specialistului pentru drepturile copilului din cadrul APL.

Cât privește deciziile autorităților statului privind purtarea măștilor în contextul pandemiei, în special pentru copii, Ombudsmanul Copilului reafirmă că acestea trebuie să ia în considerație un șir de factori, inclusiv nevoile psihosociale ale copiilor și etapele de dezvoltare. OMS și UNICEF au evidențiat că nu este necesară purtarea măștii de către copiii cu vârsta de până la 5 ani, iar purtarea lor de către copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani trebuie să depindă de intensitatea transmiterii virusului.

Alte condiții care trebuie luate în considerare la impunerea purtării măștilor de către minori sunt capacitatea copilului de a se conforma utilizării adecvate a măștilor; disponibilitatea supravegherii din partea adulților; accesul la măști, precum și spălarea și înlocuirea măștilor în anumite locuri, cum sunt școlile și serviciile de îngrijire a copiilor;  mediul social și cultural local. Utilizarea măștilor la copii și adolescenți cu vârsta de la 12 ani în sus trebuie să urmeze aceleași principii ca și la adulți, în special atunci când ei nu pot să asigure minim 1m distanță unii de la alții și există o transmitere intensă a virusului în aria aflării lor.

În baza recomandărilor OMS și UNICEF, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului opinează că masca de protecție este indicată în cazul în care sunt respectate condițiile de purtare a acesteia, cu excepția prezenței unor contraindicații medicale.

Totuși, Ombudsmanul Copilului rămâne sceptic în privința argumentelor potrivit cărora purtarea permanentă a măștilor nu are consecințe negative asupra stării psiho-emoționale ale copiilor, deoarece acestea nu sunt bazate pe  concluziile unor studii privind impactul purtării măștilor de către copii, în special a celor cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani.

***

Potrivit datelor prezentate pe 18 martie de către ministrul Educației, Culturii și Cercetării Lilia Pogolșa, circa 4 300 de elevi nu pot participa plenar la procesul educațional online, cauzele fiind lipsa tehnicii de calcul și conexiunea la internet.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ONG-urile de media cer scuze publice de la directorul TRM, Vladimir Țurcanu, pentru atacul la adresa investigației „Cu Sens”

Mai multe organizații de media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat într-un interviu,o investigație jurnalistică a proiectului „Cu Sens” drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că afirmațiile fără fundament factual pot denigra reputația unei instituții media independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.

„Presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului. Critica jurnalistică realizată cu bună-credință și în interes public beneficiază de protecție legală, inclusiv prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în reacția ONG-urilor.

Organizațiile subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să manifeste toleranță față de presa critică și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile. Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile semnatare și-au exprimat solidaritatea cu echipa „Cu Sens” și au făcut apel la autorități să adopte un discurs responsabil și respectuos față de mass-media.

***

În ultimii patru ani, de când Vladimir Țurcanu conduce Compania „Teleradio-Moldova”, au fost semnalate mai multe nereguli: cheltuielile de protocol depășeau frecvent bugetul inițial, iar foști sau actuali angajați au reclamat intimidări, neplata la timp a salariilor și concedieri neîntemeiate. Țurcanu și adjuncții săi susțin însă că nu s-au încălcat legile și că activitatea companiei este conformă cu reglementările.

Aceste probleme au fost confirmate și de un audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2024, care a evidențiat deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare. Auditul a constatat un statut juridic dual neclar, proceduri netransparente de investiții și achiziții, precum și administrarea precară a bunurilor imobile și a patrimoniului audiovizual.

La 3 decembrie 2025, Parlamentul a organizat audieri publice privind modul în care TRM gestionează fondurile publice. În cadrul ședinței, s-a discutat despre rezultatele auditului Curții de Conturi, care a constatat cheltuieli de peste 21 de milioane de lei peste limitele aprobate, posibile conflicte de interese între conducerea executivă și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), precum și nereguli în achiziții și investiții. TRM a beneficiat în 2023–2024 de transferuri bugetare de 148,9 și 185,7 milioane de lei, reprezentând aproape 90% din veniturile totale ale companiei, iar patrimoniul instituției era evaluat la circa 460,5 milioane de lei, incluzând clădiri, terenuri, echipamente și fonduri culturale naționale precum „Fondul de Aur al Televiziunii” și „Tezaurul sonor al Radiodifuziunii”.

În replică, Vladimir Țurcanu a declarat pe pagina sa de Facebook că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. El a precizat că a prezentat un plan detaliat de implementare a recomandărilor Curții de Conturi și a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.

Audierile parlamentare au fost urmate de promisiunea Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de a monitoriza aplicarea recomandărilor Curții de Conturi și de a analiza cadrul legal pentru îmbunătățirea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: