Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: Desfășurarea orelor la distanță este justificată

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a venit cu o reacție la măsurile de restricție adoptate în sistemul de învățământ, din cauza pandemiei de coronavirus. Aceasta consideră că organizarea orelor la distanță este justificată, însă a atras atenția că măștile de protecție trebuie purtate de către copii în anumite condiții.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că organizarea la distanță a procesului educațional în cadrul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial, liceal, extrașcolar, profesional tehnic și superior, în instituțiile publice și private, care este justificată printr-un scop legitim și aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor sociale ale populației, reprezintă o măsură de protecție rezonabilă din partea statului în situația excepțională.

Maia Bănărescu a abordat repetat în raport cu autoritățile probleme vizând respectarea drepturilor copilului în condițiile crizei sanitare. Aceasta a solicitat includerea în bugetul național 2021 a resurselor financiare pentru susținerea familiilor cu copii afectate de COVID-19, asigurarea condițiilor privind sanitația în școli și salarizarea specialistului pentru drepturile copilului din cadrul APL.

Cât privește deciziile autorităților statului privind purtarea măștilor în contextul pandemiei, în special pentru copii, Ombudsmanul Copilului reafirmă că acestea trebuie să ia în considerație un șir de factori, inclusiv nevoile psihosociale ale copiilor și etapele de dezvoltare. OMS și UNICEF au evidențiat că nu este necesară purtarea măștii de către copiii cu vârsta de până la 5 ani, iar purtarea lor de către copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani trebuie să depindă de intensitatea transmiterii virusului.

Alte condiții care trebuie luate în considerare la impunerea purtării măștilor de către minori sunt capacitatea copilului de a se conforma utilizării adecvate a măștilor; disponibilitatea supravegherii din partea adulților; accesul la măști, precum și spălarea și înlocuirea măștilor în anumite locuri, cum sunt școlile și serviciile de îngrijire a copiilor;  mediul social și cultural local. Utilizarea măștilor la copii și adolescenți cu vârsta de la 12 ani în sus trebuie să urmeze aceleași principii ca și la adulți, în special atunci când ei nu pot să asigure minim 1m distanță unii de la alții și există o transmitere intensă a virusului în aria aflării lor.

În baza recomandărilor OMS și UNICEF, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului opinează că masca de protecție este indicată în cazul în care sunt respectate condițiile de purtare a acesteia, cu excepția prezenței unor contraindicații medicale.

Totuși, Ombudsmanul Copilului rămâne sceptic în privința argumentelor potrivit cărora purtarea permanentă a măștilor nu are consecințe negative asupra stării psiho-emoționale ale copiilor, deoarece acestea nu sunt bazate pe  concluziile unor studii privind impactul purtării măștilor de către copii, în special a celor cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani.

***

Potrivit datelor prezentate pe 18 martie de către ministrul Educației, Culturii și Cercetării Lilia Pogolșa, circa 4 300 de elevi nu pot participa plenar la procesul educațional online, cauzele fiind lipsa tehnicii de calcul și conexiunea la internet.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: