socialistii.md

BCS a atacat la Curtea Constituțională instituirea stării de urgență 

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au atacat, în data de 24 ianuarie, la Curtea Constituțională (CC) decizia Parlamentului de a institui starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit deputaților prin instituirea stării de urgență se urmărește „blocarea protestelor, monitorizarea presei și cenzurarea mass-media”.

Autorii sesizării solicită Înaltei Curți exercitarea, în regim de urgență, a controlul constituționalității și declararea drept neconstituțională a Hotărârii Parlamentului din 20 ianuarie 2022 privind instituirea stării de urgență.

În sesizarea depusă, deputații BCS au specificat că scopul principal al instituirii stării a fost necesitatea achitării până la data de 21 ianuarie către „Gazprom” a 50% din plata pentru consumul de gaze din ianuarie curent, precum și acordarea posibilității întreprinderii „Moldovagaz” să amâne termenul de achitare a TVA.

„Dat fiind că, în aceiași zi ”Moldova-Gaz” și-a executat obligația, scopul instituirii stării de urgență a fost atins și epuizat”, comunică deputații BCS.

Potrivit deputaților BCS, prin instituirea stării de urgență se urmărește – „blocarea protestelor, monitorizarea presei de către SIS și cenzurarea mass-media”.

Parlamentarii consideră că termenul de 60 de zile a stării de urgență nu este corect. „Este neargumentat juridic, încalcă drepturile fundamentale ale omului și cetățeanului, contravine Constituției și altor acte normative naționale și internaționale”, au declarat parlamentarii.

***

Amintim că în data de 21 ianuarie, fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a părăsit sala de ședință a Parlamentului și a anunțat că va ataca la CC proiectele de legi incluse suplimentar pe ordinea de zi a ședinței. De asemenea, tot atunci, BCS a anunțat că va ataca la CC și decizia cu privire la declararea stării de urgență.

Parlamentul a instituit stare de urgență în domeniul energetic pentru 60 de zile. La scurt timp, s-a întrunit în ședință Comisia Situații Excepționale și a dispus efectuarea plății în avans către S.A. „Moldovagaz” a compensaţiilor diferenţei de preţ pentru consumul gazelor naturale acordate consumatorilor casnici pentru lunile ianuarie- martie 2022. Suma transferată a fost de 469 021 087,30 lei.

Mai târziu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a anunțat că Moldovagaz a transferat concernului rus Gazprom avansul integral pentru luna ianuarie.

De menționat că, pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Companiei Moldovagaz îi lipsea suma de $25 mln pentru a achita integral avansul către Gazprom, întrucât, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647, în timp ce consumatorii achită facturile la un preț de achiziție de $450.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: