Mnisterul Sănătății

„Cadavre împachetate așteptau cuminți transferul”. Ala Nemerenco a descris situația de la Centrul COVID-19 din capitală

Ministrul Sănătății Ala Nemerenco a efectuat o vizită inopinată la Centrul COVID-19 din capitală, amplasat pe teritoriului Centrului expozițional „Moldexpo”. Prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul a descris situația din cadrul centrului și a menționat că situația este foarte dificilă din cauza numărului mare de pacienți și oboseala cadrelor medicale.

„Astăzi am schimbat costumul sobru de ministru pe blugi ca să pot ușor îmbrăca alt costum, cel de „scafandru” de protecție și am vizitat cu doi colegi clinicieni Centrul COVID de la Moldexpo. Am intrat în zona roșie contaminată, am luat cunoștință cu activitatea Centrului, acolo, în teren, am vizitat ambele secții de terapie intensivă, am discutat cu medicii și asistenții, cu pacienții, am văzut condițiile în care sunt tratați pacienții dar și cele de lucru ale personalului, am simțit pe pielea mea cum e în acel echipament, am pus întrebări”, a anunțat ministrul Sănătății.

Ala Nemerenco a mai scris că Centrul COVID înseamnă multă durere: „Pe care chiar și în ochelarii de protecție transpirați nu poți să nu o vezi. Iar dacă nu o vezi, o simți. Acolo totul doare. De la cadavrele împachetate care așteptau deja cuminți transferul până la ochii mari a asistentei de pe ambulanța care a adus un pacient. De la gemetele stinse a cuiva la rugămintea și mâinile întinse ale unei bunicuțe care dorea să se ridice. Orice încercare a mea de a o liniști era sortită eșecului, și a cedat puțin doar când m-am lipit de ea, mângâind-o”.

Ministrul Sănătății a subliniat că este sigură că Centrul respectiv a fost creat doar din intenții bune, iar când ultimul val din primăvară a lovit dur, el a fost transformat, presat de condiții, într-un veritabil spital de campanie.

„Un spital cu tocmai 400 paturi (aproape juma cât întreg spitalul republican). Și cu tocmai 30 paturi de reanimare la capul fiecăruia cu câte o butelie mare de oxigen. Mai multe decât în orice alt spital de aceeași avengură. Ce voi spune astăzi e că mă închin în fața colegilor care muncesc în așa condiții. Pentru că au rezistat un an juma. Și mai sunt acolo. În rest – așa ceva nu trebuie să existe într-un sistem de sănătate. Nici chiar în condiții de campanie. Nici chiar în pandemie. Nici chiar într-o țară ca a noastră, mică și săracă”, a mai scris Nemerenco.

Potrivit Ministerului Sănătății, pe 29 septembrie au fost înregistrate aproape 1600 de noi infectări cu coronavirus și 21 de decese. În prezent, sunt 689 de persoane spitalizate în stare gravă, inclusiv 154 la terapie intensivă și 12 la respirație asistată.

„Câți trebuie să mai moară, câtă durere încă, pentru ca ceilalți, teferi și sănătoși să simtă și să înțeleagă?”, s-a întrebat retoric ministrul Sănătății.

Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: