Corpul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi a fost predat mamei sale

Corpul neînsuflețit al opozantului rus Alexei Navalnîi, găsit mort într-o închisoare din Siberia în care își ispășea pedeapsa, a fost predat mamei sale, Ludmila Navalnaia. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a politicianului, Kira Iarmîsh, scrie The Moscow Times.

Camarazii lui Navalnîi spun că, deocamdată, nu știu dacă autoritățile Federației Ruse îi vor permite familiei lui Navalnîi să îl înmormânteze public sau dacă vor cere, în continuare, ca funeraliile să aibă loc în secret.

„Mulțumim foarte mult tuturor celor care n au cerut acest lucru împreună cu noi. Deocamdată, Ludmila Navalnaia se află în Salehard. Înmormântarea încă urmează. Nu știm dacă autoritățile vor încerca să intervină, pentru a nu o organiza așa cum își dorește familia și așa cum merită Alexei. Vă vom informa atunci când vom cunoaște”, a scris Kira Iarmîsh.

Decesul liderului opoziției ruse

Precizăm că Alexei Navalnîi, principalul critic al președintelui rus Vladimir Putin, a fost declarat mort pe 16 februarie. Acesta s-a stins din viață în închisoarea IK-3 din Siberia, unde era deținut din motive politice. Potrivit versiunii preliminare invocată de autorităților ruse, politicianul s-ar fi simțit rău, imediat după ce s-a întors în celulă după o plimbare afară.

Ludmila Navalnaia a văzut trupul neînsuflețit al fiului său pentru prima dată pe 22 februarie, la o săptămână după decesul acestuia, timp în care s-ar fi efectuat autopsia. Într-un mesaj video publicat în aceiași zi, mama regretatului opozant a declarat că anchetatorii îi cer să-și dea acordul pentru o înmormântare în taină or, în caz contrar, amenință să facă ceva cu trupul neînsuflețit.

Pe 23 februarie, purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmîsh, a anunțat pe rețelele de socializare că mamei politicianului i s-a pus ultimatum – fie își dă acordul pentru o ceremonie funerară secretă, fie trupul neînsuflețit va fi înmormântat pe teritoriul coloniei IK-3, unde Navalnîi a murit. Detalii – AICI.

Într-o adresare publicată pe 24 februarie, la 9 zile de la decesul lui Alexei Navalnîi, soția acestuia, Iulia Navalnaia, i-a cerut, din nou, liderului rus Vladimir Putin să elibereze trupul neînsuflețit al politicianului familiei. Ea susținea că cadavrul opozantului a fost luat ostatic la ordinul președintelui rus pentru a o forța pe mama lui Navalnîi să accepte o înmormântare în secret. Între timp, echipa politicianului a anunțat că este gata să ofere o recompensă de 100 de mii de euro, celui care va oferi informații despre moartea lui Alexei Navalnîi. Detalii – AICI.

***

Precizăm că echipa lui Alexei Navalnîi, lideri politici din întreaga lume, inclusiv de la Chișinău, și oameni de rând îl acuză pe președintele rus Vladimir Putin că l-a omorât pe disident. Iar Iulia Navalnaia a anunțat că va continua lupta soțului să și a promis să-l tragă la răspundere pe Putin și anturajul său pentru asasinatul politicianului.

Alexei Navalnîi avea doar 47 de ani. Vezi cine era Alexei Navalnîi și de ce a fost declarat principalul opozant rus AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: