Corpul neînsuflețit al opozantului rus Alexei Navalnîi, găsit mort într-o închisoare din Siberia în care își ispășea pedeapsa, a fost predat mamei sale, Ludmila Navalnaia. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a politicianului, Kira Iarmîsh, scrie The Moscow Times.
Camarazii lui Navalnîi spun că, deocamdată, nu știu dacă autoritățile Federației Ruse îi vor permite familiei lui Navalnîi să îl înmormânteze public sau dacă vor cere, în continuare, ca funeraliile să aibă loc în secret.
„Mulțumim foarte mult tuturor celor care n au cerut acest lucru împreună cu noi. Deocamdată, Ludmila Navalnaia se află în Salehard. Înmormântarea încă urmează. Nu știm dacă autoritățile vor încerca să intervină, pentru a nu o organiza așa cum își dorește familia și așa cum merită Alexei. Vă vom informa atunci când vom cunoaște”, a scris Kira Iarmîsh.
Decesul liderului opoziției ruse
Precizăm că Alexei Navalnîi, principalul critic al președintelui rus Vladimir Putin, a fost declarat mort pe 16 februarie. Acesta s-a stins din viață în închisoarea IK-3 din Siberia, unde era deținut din motive politice. Potrivit versiunii preliminare invocată de autorităților ruse, politicianul s-ar fi simțit rău, imediat după ce s-a întors în celulă după o plimbare afară.
Ludmila Navalnaia a văzut trupul neînsuflețit al fiului său pentru prima dată pe 22 februarie, la o săptămână după decesul acestuia, timp în care s-ar fi efectuat autopsia. Într-un mesaj video publicat în aceiași zi, mama regretatului opozant a declarat că anchetatorii îi cer să-și dea acordul pentru o înmormântare în taină or, în caz contrar, amenință să facă ceva cu trupul neînsuflețit.
Pe 23 februarie, purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmîsh, a anunțat pe rețelele de socializare că mamei politicianului i s-a pus ultimatum – fie își dă acordul pentru o ceremonie funerară secretă, fie trupul neînsuflețit va fi înmormântat pe teritoriul coloniei IK-3, unde Navalnîi a murit. Detalii – AICI.
Într-o adresare publicată pe 24 februarie, la 9 zile de la decesul lui Alexei Navalnîi, soția acestuia, Iulia Navalnaia, i-a cerut, din nou, liderului rus Vladimir Putin să elibereze trupul neînsuflețit al politicianului familiei. Ea susținea că cadavrul opozantului a fost luat ostatic la ordinul președintelui rus pentru a o forța pe mama lui Navalnîi să accepte o înmormântare în secret. Între timp, echipa politicianului a anunțat că este gata să ofere o recompensă de 100 de mii de euro, celui care va oferi informații despre moartea lui Alexei Navalnîi. Detalii – AICI.
***
Precizăm că echipa lui Alexei Navalnîi, lideri politici din întreaga lume, inclusiv de la Chișinău, și oameni de rând îl acuză pe președintele rus Vladimir Putin că l-a omorât pe disident. Iar Iulia Navalnaia a anunțat că va continua lupta soțului să și a promis să-l tragă la răspundere pe Putin și anturajul său pentru asasinatul politicianului.
Alexei Navalnîi avea doar 47 de ani. Vezi cine era Alexei Navalnîi și de ce a fost declarat principalul opozant rus AICI.
Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic.Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”
În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”
Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.
La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.
Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:
„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.
În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.
Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie
Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.
Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.
În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.
În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.
Amenințări și ingerințe rusești:
Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.
Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.
Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.
***
Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.
Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.
Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
