Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Ploi și descărcări electrice: meteorologii au emis Cod galben în toată Moldova

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod galben de instabilitate atmosferică. Avertismentul meteo va fi valabil sâmbătă, 30 mai, între orele 11:00 – 17:00.

Potrivit SHS, în intervalul de timp menționat, se prevăd ploi de scurtă durată însoțite de descărcări electrice, izolat averse puternice (15–25 l/m²) cu grindină și vijelie în rafale de până la 15–20 m/s.

Telegram/Meteo.SHS

golosarmenii.am

Moscova, nemulțumită de apropierea Armeniei de UE, își recheamă ambasadorul de la Erevan pentru „consultări”

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

TV8

Un consilier PAS din Chișinău, exclus din partid: i se cere depunerea mandatului

Sergiu Crețu, consilier al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în Consiliul Municipal Chișinău, a fost exclus din formațiune. Anunțul a fost făcut pe 29 mai de Organizația Municipală PAS Chișinău, care i-a solicitat să-și depună mandatul de ales local.

Biroul Permanent al Organizației Municipale PAS Chișinău l-a exclus pe Sergiu Crețu din membrii de partid și i-a retras sprijinul politic pentru comportament incompatibil cu valorile Partidului Acțiune și Solidaritate. Totodată, Biroul Permanent al Organizației Municipale PAS Chișinău i-a solicitat depunerea mandatului de Consilier Municipal în Consiliul Municipal Chișinău”, a scris filiala municipală a formațiunii pe Facebook.

Sergiu Crețu nu a comentat deocamdată decizia formațiunii.

G4Media

NM Espresso: Despre sărăcia din Moldova, «miracolul găgăuz» și explozia unei drone pe acoperișul unei case din România

Sărăcia în Moldova

Peste o treime din populația Moldovei trăiește în sărăcie și mizerie. Cel mai ridicat nivel al sărăciei se înregistrează în sate, iar cel mai scăzut — în Chișinău. Acestea sunt datele statisticii oficiale. Despre noua metodologie de calcul al sărăciei în Moldova și situația din Uniunea Europeană, citiți în materialul «O treime din populația Moldovei trăiește sub pragul sărăciei. Majoritatea sunt vârstnici, copii și locuitori ai satelor».

Alegeri locale

În Moldova, pe 31 mai, va avea loc turul doi al alegerilor locale — locuitorii din Orhei, Taraclia și Ruseștii Noi își vor alege primarii. CEC a anunțat că pentru scrutin au fost tipărite aproape 42 de mii de buletine de vot și a reamintit că astăzi agitația electorală este interzisă.

Dronă în România

În orașul românesc Galați, o dronă a căzut pe acoperișul unui bloc de locuit și a explodat. O femeie și un copil au fost răniți și spitalizați cu arsuri. Ministerul Apărării al României a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, este vorba despre o dronă rusească de tip «Gherani-2».

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În urma acesteia, s-a decis declararea consulului Rusiei la Constanța persona non grata și închiderea Consulatului General din acest oraș. Ministerul rus de Externe a reacționat afirmând că măsurile de răspuns «nu se vor lăsa așteptate».

Președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu au condamnat Rusia după incident. Munteanu a subliniat că riscul agresiunii rusești este «periculos de aproape de noi».

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, comentând incidentul, a declarat că originea dronei poate fi stabilită doar în urma unei expertize. El a adăugat că «în trecut, drone ucrainene au ajuns în Finlanda, statele baltice și Polonia».

NM a urmărit cronologia evenimentelor legate de incident în transmisiunea text «Ce cunoaștem la această oră».

Bolojan la Chișinău

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a venit la Chișinău pentru a participa la evenimentul «Primării puternice — localități dezvoltate», însă și-a întrerupt vizita din cauza incidentului de la Galați și a plecat la București.

Bolojan a anunțat, de asemenea, că România a solicitat aliaților sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru protejarea flancului estic al NATO.

Găgăuzia: #рилток, Constantinov

Găgăuziei i s-a promis că va deveni un «ținut de vis» și va avea soarta Monaco-ului. Însă, în locul «miracolului găgăuz», autonomia s-a ales cu scăderea veniturilor și confruntări cu Chișinăul. De ce statutul special nu salvează regiunea de sărăcie — în noua ediție #рилток «Cum s-a transformat Găgăuzia dintr-un „ținut de vis“ într-un ținut al sărăciei?».

Între timp, Curtea de Apel (CA) a anulat decizia privind darea în urmărire a fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov. Instanța a menționat că o asemenea decizie nu putea fi luată, deoarece sentința împotriva lui Constantinov nu a intrat încă în vigoare. Acesta este acuzat de abuz de putere și delapidare a averii străine.

Contrabanda cu arme

În dosarul privind contrabanda cu arme, cinci inculpați vor fi judecați în noiembrie 2035. Este vorba despre camionul cu armament oprit de grănicerii români la punctul de trecere a frontierei Leușeni — Albița. Armamentul confiscat rămâne sub controlul autorităților române. Printre armele confiscate se numără: un sistem portabil de rachete antiaeriene, opt lansatoare portabile de grenade antitanc RPG, 18 sisteme antitanc cu ghidare laser și altele.

Pe scurt

Consiliul municipal Chișinău a numit-o pe Svetlana Dogotaru în funcția de viceprimar responsabil de urbanism și arhitectură. Înainte de vot, fracțiunea PAS a părăsit sala și a calificat procedura drept ilegală.

Consiliera Președintei pentru relația cu cetățenii, Larisa Miculeț, și-a prezentat demisia după un an de activitate. Ea va reveni la Dublin, unde va exercita funcția de șefă a misiunii diplomatice a Moldovei în Irlanda.

În Moldova, șoferii cu vârsta de peste 70 de ani vor primi permise de conducere valabile doar cinci ani. La Agenția Servicii Publice au precizat că această normă corespunde cerințelor legislației europene.

Ministrul Educației, Dan Perciun, s-a adresat elevilor cu ocazia încheierii anului de studii. Perciun i-a îndemnat să «acumuleze experiențe noi», să «călătorească» și să nu uite să «citească cărți» în timpul vacanței.

La Grădina Zoologică din Chișinău a fost inaugurat un nou țarc pentru lei, cu pereți din sticlă, de aproape cinci ori mai mare decât cel precedent. Construcția acestuia a durat aproximativ un an.

(VIDEO) România răspunde Rusiei după dronă/95% „deputați” din Tiraspol, cu acte MD/30% cetățeni, în sărăcie

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Circa 25% dintre așa-zișii deputați de la Tiraspol au acte moldovenești
— Constantinov nu mai figurează în căutare națională
— Cinci suspecți, trimiși în judecată în dosarul camionului cu armament
— Consulatul Rusiei din Constanța închis, după ce o dronă a lovit un bloc în Galați
— Confort pentru toți sau conflict între vecini? Povestea unei „curți europene”
— Guvernul, mesaj de susținere pentru elevii din stânga Nistrului
— Peste 30% dintre moldoveni trăiesc în sărăcie
— Bolojean își întrerupe vizita în Moldova. A chemat de urgență un avion militar
— O dronă de război a lovit un bloc de locuit din România
— Moldova condamnă atacul cu dronă din România
— Tiraspolul a decis cum vor fi cheltuiți banii din fondul „Împreună”
— Reforma APL: Bolojean își întrerupe vizita în Moldova. A chemat de urgență un avion militar
— Valabilitate redusă a permiselor de conducere după 70 de ani
— Carburanții se ieftinesc în următoarele zile
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: