Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Plahotniuc e „șeful șefilor”?/Mașină închiriată și vândută/Biserica din Dereneu, împărțită la toți?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— „Capo di tutti capi” și „nașul”: Plahotniuc a apărut în fața instanței
— Guvernul mizează pe exporturi: 60 de milioane pentru strategii de promovare
— Economii de €5mln de la aderarea Moldovei la SEPA
— Procurorul din Glodeni care ar fi fost prins beat la volan, eliberat din funcție
— Trei străini reținuți când încercau să vândă o mașină închiriată
— Gherman și Stamate, replici acide despre grațierea lui Șepeli
— Președinția explică grațierea lui Șepeli în 2022
— Oana Țoiu: trupele ruse din stânga nistrului trebuie să se retragă
— Moldova ar putea deveni „un hub” în procesul de reconstrucție a Ucrainei
— Krasnoselski a propus pază nelimitată pentru foștii lideri ai Transnistriei
— Campania „Mai mult UE în Moldova” a început cu elevi din Chișinău
— Fonduri pentru infrastructură folosite fraudulos? Cinci persoane reținute
— Ministerul Culturii cheamă la discuții mitropoliile în cazul bisericii din Dereneu
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Bolea, după ce 5 persoane au fost reținute pentru fraudare în construcția de drumuri: „Corupția se traduce direct în risc de moarte”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a avertizat că corupția din sectorul construcțiilor pune direct în pericol siguranța oamenilor și a salutat acțiunile de amploare ale CNA, care au dus la reținerea a cinci persoane pentru deturnarea fondurilor publice destinate infrastructurii. Oficialul a anunțat că ministerul va continua să închidă „portițele prin care s-au pierdut bani ani la rând”, va aplica reguli stricte, controale transparente și sancțiuni acolo unde este nevoie. Totodată, programele publice vor funcționa doar în condiții de integritate și respect pentru lege.

Detest corupția, salut acțiunile de azi ale CNA. Din perspectiva mea, programele de infrastructură sunt mai mult decât linii de buget, sunt contracte morale cu oamenii. Este un angajament ferm că statul nu își bate joc de siguranța lor, iar corupția care lovește aceste programe nu este „șmecherie”, ci este furt direct din banii publici”, a comentat oficialul.

Bolea a vorbit direct despre consecințele corupției din domeniul drumurilor, care prezintă adevărate riscuri pentru siguranța oamenilor.

„Corupția în infrastructură și construcții se traduce direct în risc de moarte. Când se fură din asfalt, beton și alte materiale, se fură din siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri, din viața celor ce traversează poduri, din viitorul copiilor noștri. Am văzut ce înseamnă asta atât în Moldova, cât și peste granițe. Să ne amintim de cutremurul din Turcia. Corupția ucide. Iar când autoritățile publice consideră furtul din fonduri publice drept o „afacere șmecheră”, trăim un eșec moral profund”, a continuat oficialul.

Oficialul a adăugat că ministerul a început să implementeze măsuri pentru a elimina toate „portițele” prin care fonduri publice erau deturnate de ani de zile.

„Am început să închid sistematic portițele prin care, ani la rând, s-au scurs fonduri din programele de infrastructură. În această iarnă am schimbat regulile jocului la achiziția materialului antiderapant: am eliminat mecanismele dispersate, am concentrat responsabilitatea la Administrația Națională a Drumurilor și am mutat procedurile într-un cadru public, transparent, verificabil. Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a mai explicate.

Bolea a precizat că orice suspiciune de corupție va fi urmată de măsuri concrete și că ministerul nu urmărește spectacol politic, ci aplicarea consecventă a regulilor. „Am zero toleranță la corupție, iar orice suspiciune va fi urmată de acțiune. Am transmis acest mesaj primarilor, constructorilor, diriginților de șantiere și conducerilor instituțiilor din subordine: programele statului nu sunt teren de exploatare pentru interese private”, a menționat ministrul.

El a adăugat că refacerea infrastructurii va fi un proces de durată, care necesită disciplină, contracte corecte, controale eficiente și sancțiuni aplicate acolo unde este cazul. Bolea a subliniat că acest proces va dura probabil zeci de ani, deoarece, timp de decenii, drumurile au fost tratate mai mult ca instrument politic decât ca element strategic pentru siguranța și dezvoltarea țării.

Cinci persoane reținute în urma anchetei CNA pentru fraude în proiecte de infrastructură

Centrul Național Anticorupție (CNA), împreună cu Procuratura municipiului Bălți, a desfășurat în dimineața zilei de 23 februarie, peste 40 de percheziții în primării din opt raioane și la sediul unui operator economic, în cadrul unei cauze penale care vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor publice naționale și europene destinate proiectelor de infrastructură. În urma anchetei, cinci persoane au fost reținute și plasate pentru 72 de ore în izolatorul instituției.

Potrivit CNA, ancheta a scos la iveală mai multe nereguli grave în execuția lucrărilor publice. În unele cazuri, pentru reabilitarea drumurilor, în loc de 170 de tone de asfalt, s-ar fi utilizat doar 84 de tone, iar stratul de asfalt aplicat avea doar 6–8 cm în loc de grosimea proiectată de 10 cm. De asemenea, au fost identificate situații în care lucrări care nu au fost efectuate au fost trecute în documentele oficiale ca fiind realizate.

Operatorul economic vizat de anchetă a executat lucrări în mai multe localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În timpul recepției lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție – inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari – pentru a nu consemna neconformitățile și pentru a semna actele de recepție, deși erau multiple abateri neînlăturate.

Ancheta a mai scos la iveală că în unele cazuri documente false au fost prezentate spre achitare către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, pentru lucrări care, de fapt, nu au fost efectuate. Într-un alt caz, administratorul operatorului economic a transmis 3.500 de euro unei persoane din subordine care pretindea că poate influența angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție și ai procuraturii teritoriale, pentru a împiedica inițierea urmăririi penale într-un incident legat de încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu o afecțiune oculară a unui angajat.

Potrivit CNA, operatorul economic a fost desemnat câștigător în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
captură de ecran

„Alternativa” vrea comisie în Parlament care să ancheteze grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri. Inițiativă legislativă

Blocul „Alternativa” propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. Un grup de deputați „Alternativa”, în frunte cu Gaik Vartanean, a anunțat astăzi, 23 februarie, într-o conferință de presă, că fracțiunea a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă. Vartanean a îndemnat toate forțele politice din legislativ să sprijine inițiativa Blocului „Alternativa”, care nu are suficiente mandate de deputat pentru a adopta de unul singur proiectul de hotărâre.

Reprezentanții Blocului „Alternativa” au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, instituită de președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri.

Grațierea cetățeanului Șepeli este doar un episod dintr-un șir lung de grațieri ale persoanelor condamnate pentru infracțiunea de trafic de droguri. (…) Astăzi am văzut unele reacții oficiale, dar întârziate, pe marginea subiectului abordat, din care rezultă că autoritățile nu vor să vadă o problemă în grațierea sistematică a traficanților de droguri. Autoritățile se comportă de parcă există un singur episod, și nu un șir lung al persoanelor grațiate pentru traficul de droguri. Autoritățile se comportă de parcă nu ar exista serioase suspiciuni de legătură între unii membri ai comisiei de grațiere și persoanele condamnate pentru traficul de droguri”, a declarat că Alexei Paniș, juristul Mișcării Alternativa Naționale, care se regăsește în Blocul „Alternativa”.

Astfel, reprezentanții „Alternativa” au anunțat că înaintează un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea grațierilor acordate persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor.

Conform inițiativei, comisia de anchetă va avea rolul de a stabili cum a activat Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate și cum au fost gestionate procesele.

În special, societatea trebuie să cunoască cine sunt persoanele care au participat la pregătirea, analiza și examinarea dosarelor de grațiere a persoanelor condamnate pentru traficul de droguri, care a fost aportul fiecărui membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să cunoaștem și modul în care a fost selectate și prioritizate dosarele pentru grațierea traficanților de droguri pentru a înțelege dacă este o metodologie sau este vorba despre simpatie față de simpatizanții de droguri. (…) Vrem să vedem cum a votat fiecare membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să vedem raportul cererilor de grațiere admise în dependență de categoria infracțiunilor pentru care au fost condamnați solicitanții. Dar cel mai important: comisia de anchetă trebuie să analizeze materialele care au stat la baza actelor de grațieri”, a spus Paniș.

La rândul său, Gaik Vartanean a făcut un apel la toate forțele politice din Parlament să susțină inițiativa Blocului „Alternativa”.

Lupta împotriva drogurilor nu este o temă de opoziție sau de putere, este o responsabilitate față de cetățenii acestei țări, față de copiii noștri. Dacă statul grațiază traficanți pe ușa din față, în timp ce vorbește despre toleranță zero pe ușa din spate, credibilitatea întregului sistem este compromisă. Vă invităm pe toți, toate fracțiunile parlamentare, să vă alăturați acestei inițiative – nu pentru a ataca o instituție, ci pentru a apăra transparența, echitatea și securitatea publică”, a spus deputatul.

Inițiativa „Alternativa” vine în contextul cazului lui Nicolai Șepeli, care a fost anterior grațiat, iar acum este principalul suspect în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina.

Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.

Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Precizăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. Acesta nu a fost prezent la prezentarea inițiativei privind instituirea comisiei parlamentare de anchetă.

NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.

Anul trecut, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, l-a acuzat pe Stoianoglo că, în 2021, a cerut ilegal grațierea unui grup de persoane condamnate în Rusia pentru transportarea drogurilor. Acum, Carp a confirmat pentru TVR Moldova că Șepeli face parte din grupul de persoane la care s-a referit.

La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Persoanele au fost condamnate în Federația Rusă, iar ulterior Procuratura Generală a Republicii Moldova a stabilit că faptele tinerilor nu ar fi fost probate obiectiv. Stoianoglo a spus că i-a cerut procurorului general al Rusiei să revizuiască sentințele, însă a primit refuz, iar ulterior a propus președintelui Republicii Moldova grațierea persoanelor condamnate.

Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar: datele CEC

Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.

Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.

Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.

În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.

Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

Participarea femeilor la alegeri

La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.

Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.

„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
politeka.net

„Nu am un copil de rezervă”: De ce unii părinți din Moldova se tem de vaccinuri și care sunt riscurile? ANALIZĂ

În ultimele decenii, vaccinarea a redus semnificativ îmbolnăvirile în rândul copiilor la nivel global. Cu toate acestea, rata de vaccinare în Republica Moldova rămâne în continuare neuniformă: o parte dintre părinți continuă să refuze imunizarea sau să o amâne. NewsMaker a analizat ce vaccinuri sunt incluse în calendarul național, care sunt indicatorii reali ai vaccinării în țară, cu ce îndoieli se confruntă părinții și ce riscuri pentru copii și societate văd medicii.

Vaccinurile din calendarul național: ce boli previn și care este rezultatul

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, imunizarea de rutină salvează anual între 2 și 3 milioane de oameni în întreaga lume, prevenind mortalitatea cauzată de boli precum rujeola, tusea convulsivă, tetanosul și difteria. Un rol-cheie îl joacă formarea imunității colective: la o acoperire vaccinală de peste 95%, numărul îmbolnăvirilor scade brusc, iar dacă indicatorul coboară sub 90%, crește semnificativ riscul de focare și epidemii.

Conform Programului Național de Imunizare pentru anii 2023–2027, în calendar sunt incluse vaccinuri împotriva a 13 boli infecțioase: tuberculozei, poliomielitei, hepatitei B, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, infecției Hib, infecției cu rotavirus, infecției pneumococice, rujeolei, oreionului, rubeolei și virusului papiloma uman.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) publică anual datele privind vaccinarea copiilor. În 2024, la nivel național, cel mai înalt indicator al imunizării primare se menține pentru tuberculoză (96,8%), iar cel mai scăzut — pentru rotavirus (70,3%). În același timp, diferența dintre malul Stâng și malul Drept este deosebit de vizibilă la două vaccinuri: rata de acoperire a vaccinării împotriva rotavirusului pe malul Stâng a constituit 2,8%, pe malul Drept — 77,6%, iar împotriva infecției pneumococice — 26,9% pe malul Stâng și 83,8% pe malul Drept. În general, după trei ani de creștere, indicatorul mediu al vaccinării primare a scăzut ușor — de la 85,1% în 2023 la 84,7% în 2024.

În același timp, cresc indicatorii revaccinării. Nivelul mediu al revaccinării în 2024 a constituit 93,7% față de 92,7% cu un an mai devreme.

Separat, agenția monitorizează vaccinarea împotriva virusului papiloma uman, inclusă în calendar în 2019. În 2024, cursul complet a fost parcurs de 43,8% dintre fetele născute în 2013 și 34,9% dintre fetele născute în 2014.

Vaccinarea – drept sau obligație?

Deși vaccinarea în cadrul Programului Național de Imunizare este considerată obligatorie, părinții au dreptul să refuze vaccinurile. Totuși, acest lucru poate influența admiterea copilului la grădiniță sau la școală: legea privind supravegherea de stat a sănătății publice prevede că frecventarea colectivităților de copii, a instituțiilor de învățământ și a instituțiilor de odihnă este posibilă în prezența vaccinurilor prevăzute de calendar.

ANSP adeclarat pentru NM că nu există statistici centralizate privind numărul copiilor complet și parțial nevaccinați sau privind cazurile de refuz la înmatriculare. Instituția a explicat că astfel de date sunt disponibile la nivelul instituțiilor de asistență medicală primară.

Într-o discuție cu NM, pediatra Valeria Roibu a numit această restricție justificată. „Este o măsură eficientă, deoarece vaccinul nu poate garanta în proporție de 100% că un copil nu se va îmbolnăvi. Copiii vaccinați se pot îmbolnăvi, dar mai des într-o formă ușoară. Copiii nevaccinați sunt mai vulnerabili și pot răspândi infecția. Dacă un copil se îmbolnăvește și vine la grădiniță, va aduce boala și chiar și copiii vaccinați se pot infecta. De aceea este important ca toți să fie vaccinați — acest lucru reduce riscurile pentru fiecare”, a explicat ea.

Ce cred părinții despre vaccinare

Pentru a înțelege de ce unii părinți se tem să-și vaccineze copiii și ce anume stă la baza deciziilor lor, NewsMaker i-a întrebat pe cititori dacă își vaccinează copiii, iar dacă nu — din ce motive.

„Am vaccinat, pentru că nu am un copil de rezervă”

Părinții care susțin vaccinarea își explică cel mai des alegerea prin eficiența ei dovedită.

„Anume datorită vaccinării împotriva unor boli ele nu se mai manifestă în lume, deși sunt posibile excepții. Vaccinul este studiat și testat minuțios înainte de a deveni disponibil pentru utilizare în masă. Nu există date științifice care să confirme că vaccinurile sunt dăunătoare. Dimpotrivă, există cercetări care demonstrează eficiența lor”.

Alți susținători ai vaccinării își explică alegerea prin faptul că „este dovedit științific că vaccinurile sunt benefice”, precum și prin faptul că „vaccinurile pot proteja copiii de boli mortale sau cel puțin să le ofere imunitate”. Unii părinți fac trimitere la experiența personală sau la educație: de exemplu, o mamă în copilărie a suferit de boala Botkin, când vaccinul încă nu exista, iar acum și-a vaccinat copiii nu doar conform calendarului, ci și cu vaccinuri suplimentare.

„Îmi vaccinez copiii și mă vaccinez și eu. Am o educație care mă ajută să gândesc critic și să privesc la dovezi, fapte și statistici, nu să mă scufund în teorii infantile ale conspirației. Vreau ca fiica mea să fie sănătoasă și în viață”.

„Ne vaccinăm copiii și recomandăm asta tuturor. Doar încăpățânații, needucații și egoiștii pun sănătatea copiilor în pericol din cauza teoriilor conspiraționiste. Deja este anul 2026 – un număr uriaș de surse (cărți, cercetări științifice, AI, statistici) confirmă că vaccinarea este eficientă și sigură pentru copiii fără contraindicații, în special pentru grupul de copii cu sistem imunitar compromis”.

„Facem obligatoriu toate vaccinurile. Nu există nimic mai stupid și mai înfricoșător decât să pierzi un copil sau să-l faci invalid din cauza unei boli împotriva căreia vaccinul există deja de 50–100 de ani, a salvat mii de vieți și este disponibil gratuit. (…) Aberațiile anti-vaccin au fost demult infirmate prin cercetări științifice. Dar mișcarea anti-vaccin este susținută din plin de boți ruși, iar influencerii sunt susținuți financiar, inclusiv în Occident — ca parte a războiului împotriva lumii occidentale. Dacă nivelul de vaccinare al mediului scade, atunci în grupul de risc ajung absolut toți — atât vaccinații, cât și nevaccinații. De aceea îi condamnăm pe cei anti-vaccin, deoarece ei pun în pericol viețile altora literalmente din senin”.

„Nu vreau ca vaccinul să provoace autism”

În același timp, o parte dintre părinți își exprimă îndoielile și refuză total sau parțial vaccinarea. Cei care și-au împărtășit opinia cu NM explică acest lucru prin temeri legate de calitatea vaccinurilor și de producătorii lor, precum și de posibilele „reacții adverse”. De exemplu, unul dintre părinți a decis să nu-i facă copilului vaccinuri din cauza temerii că acestea ar putea „provoca autism”.

Unul dintre cititori a povestit că i-a făcut copilului doar vaccinurile împotriva hepatitei B și tuberculozei, iar pe celelalte le-a refuzat din cauza îndoielilor privind țara producătoare — India. „Nu vreau ca vaccinul să provoace autism”, — a explicat el. El a mai menționat că la înscrierea la o grădiniță de stat au apărut dificultăți, în timp ce în instituțiile private nu au cerut certificate.

Un alt părinte a refuzat complet să-și vaccineze copilul din cauza compoziției vaccinurilor.

„Consider că este imposibil să știi din timp cum va acționa o anumită substanță asupra organismului unui nou-născut. Niciun medic nu va semna un document prin care să-și asume responsabilitatea pentru eventualele complicații. Cunosc două cazuri în care un copil, la trei ani, după DTP (n. red: împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive), a încetat să vorbească. A fost nevoie de câțiva ani de lucru cu el într-un centru de reabilitare pentru a-i restabili sănătatea și a înlătura diagnosticul de posibil autism. În același timp, cunosc aproximativ zece familii în care copiilor nu li s-au făcut vaccinuri, iar copiii se dezvoltă excelent. Dacă se îmbolnăvesc, suportă bolile mult mai ușor, au imunitatea mai puternică, sistemul nervos mai bine dezvoltat. Consider că vaccinarea trebuie să fie complet voluntară, nu impusă de stat. Și încă ceva: cei care aveți acum 40–50 de ani, uitați-vă câte vaccinuri vi s-au făcut în copilărie și câte li se fac astăzi copiilor! Este pentru cazul când medicii spun: „Nouă ni s-au făcut și nu s-a întâmplat nimic””.

Un alt cititor, care are mai mulți copii, spune că nu le-a făcut niciun vaccin. El a povestit că rudelor sale, care lucrează în sistemul de sănătate, li s-a recomandat direct sau indirect „mai bine să nu facă vaccinuri” sau „nu pe toate”.

„Copiii noștri, dintre toate bolile infecțioase, au avut doar varicelă, iar fiul și tuse convulsivă. Varicela a luat-o la școală: mai întâi s-a îmbolnăvit colegul lui de clasă, care, apropo, era vaccinat. În același timp, în timpul epidemiei de rujeolă, copiii vecinilor au făcut rujeolă, iar vecinul — un tânăr de 19 ani — a suportat boala extrem de greu, deși și el era vaccinat. În mod surprinzător, copiii mei, comunicând cu ei, nu s-au îmbolnăvit de rujeolă”, — a spus el, adăugând că la școli copiii aproape nu s-au confruntat cu probleme. El a precizat că familia sa nu promovează refuzul vaccinurilor, iar decizia se bazează pe propria cercetare a subiectului.

Medic: „Totul este legat de internet”

Pediatra Valeria Roibu consideră că multe dintre temerile părinților sunt legate de răspândirea informațiilor neveridice pe internet. „Ei citesc despre anumite reacții adverse, legate de autism și alte probleme, care nu au fundament științific. Dovezi nu există, dar astfel de informații sunt larg răspândite în rețea, iar părinții pur și simplu se tem. Totul este legat de internet — acolo este foarte multă informație neveridică, neverificată, de aceea ei se tem să facă vaccinuri”, — consideră ea.

Medicul recunoaște că reacțiile adverse sunt posibile. „Cea mai gravă reacție la vaccinare este șocul anafilactic. Dar este un fenomen extrem de rar — un caz la un milion. În Moldova astfel de cazuri nu au fost înregistrate în ultimii 30–40 de ani, iar în prezent ele practic nu apar după vaccinuri. Mai des organismul reacționează prin creșterea temperaturii — copilul poate fi puțin capricios câteva zile, aceasta este cea mai frecventă reacție”, — a explicat Valeria Roibu.

Comentând temerile legate de țara producătoare, medicul a menționat că în instituțiile de stat sunt disponibile vaccinuri de la diferiți producători — indieni, belgieni, americani, iar în cele private sunt oferite mai des europene. „Nu putem spune că vaccinurile indiene sunt rele. Ele sunt eficiente, doar că pot fi tolerate puțin mai greu — de exemplu, temperatura poate dura mai mult. Dar acest lucru este individual”, — a adăugat ea.

Pediatrul a amintit, de asemenea, despre cazurile de îmbolnăviri în Moldova împotriva cărora există vaccinuri. „În ultimii ani, cazurile de rujeolă se întâlnesc destul de des — înainte erau mult mai puține. În România chiar a fost o epidemie. Destul de frecvent se înregistrează tusea convulsivă, ceea ce, din păcate, este grav și copiii se îmbolnăvesc pentru mult timp. Rotavirusul la sugari de asemenea se întâlnește frecvent, dar vaccinul împotriva lui nu se face întotdeauna. Infecția pneumococică este, de asemenea, destul de răspândită: apar diferite pneumonii, dar anume bacteria pneumococică provoacă cel mai des pneumonie la copiii sub cinci ani, și împotriva ei există vaccin. Tetanosul uneori se întâlnește — de obicei unul-două cazuri pe an”, — a adăugat medicul.

Acțiunile autorităților, (in)suficiente?

Valeria Roibu susține că pentru formarea imunității colective este necesar ca să fie vaccinați cel puțin 90% din populație. „Acum nivelul este insuficient, dar noi lucrăm la asta. Părinții trebuie motivați, deoarece bolile împotriva cărora sunt vaccinați copiii sunt foarte grave. Consecințele bolii sunt mult mai înfricoșătoare decât reacția la vaccin”, — a subliniat ea.

Printre posibilele măsuri la nivel național, Roibu a numit extinderea activității informaționale cu părinții și posibila includere în calendar a unor vaccinuri noi — de exemplu, împotriva varicelei și a infecției meningococice. În opinia sa, autoritățile fac „ceea ce pot, iar restul depinde puțin de stat”.

„Probabil, părinții vor ca producătorul vaccinurilor să fie european. Mulți nu vor să administreze vaccinuri indiene, de aceea autoritățile ar putea procura vaccinuri europene. Este necesar să se informeze mai mult părinții — ca medicul de familie să vorbească cu ei, să le povestească nu doar despre vaccinuri, dar și despre boli. Mulți părinți nici măcar nu știu împotriva căror boli se fac vaccinurile și refuză din cauza necunoașterii. Ei nu știu cât de grave sunt bolile și ce consecințe pot exista. Vaccinuri avem pentru toate vârstele și ele sunt întotdeauna disponibile. Aceasta în ceea ce privește statul. În același timp, nu se poate spune că vaccinurile indiene sunt rele — doar că sunt puțin mai greu tolerate, pentru că au altă compoziție, dar eficiența lor nu este mai mică”, — a explicat Valeria Roibu.

În încheiere, ea i-a îndemnat pe părinți să-și vaccineze copiii. „Vaccinați-vă copiii, deoarece bolile împotriva cărora se fac vaccinuri sunt foarte periculoase, iar consecințele lor pot fi grave — până la deces. O vaccinare omisă nu merită să expuneți copilul unui astfel de risc. Nu văd sensul de a evita vaccinurile, de aceea copiii trebuie vaccinați obligatoriu”, — a concluzionat ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: