Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ziar.md

Deflagrație într-un bloc din Chișinău: o persoană a fost dusă la spital

O deflagrație, care a fost urmată de un incendiu, s-a produs astăzi, 14 martie, într-un bloc de locuit din Chișinău. În urma incidentului, o persoană a suferit răni, fiind transportată la spital.

Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu, a comunicat pentru Moldpres că deflagrația și incendiul s-au produs într-un apartament de la etajul 4 al blocului locativ.

La fața locului au intervenit patru echipaje de pompieri, care au reușit să localizeze incendiul la ora 14:38.

Pompierii continuă lucrările pentru lichidarea completă a focului, iar cauza deflagrației și circumstanțele incidentului urmează să fie stabilite de specialiști.

O persoană a suferit răni, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Autoritățile recomandă locatarilor blocului să fie precauți și să evite apropierea de zona afectată până la finalizarea intervenției.

Facebook/Alexandru Munteanu

Marșul Păcii la Coșnița. Munteanu: „Aici s-a decis viitorul Republicii Moldova”

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a participat astăzi, 14 martie, la Marșul Păcii – eveniment de comemorare a persoanelor care și-au pierdut viața în platoul de la Coșnița, apărând independența și integritatea țării noastre în războiul de pe Nistru din 1992. Șeful Guvernului a menționat că localitatea Coșnița este un loc al sacrificiului în numele libertății.

Marșul Păcii, care are loc anual, a reunit zeci de persoane, printre care prim-ministrul Alexandru Munteanu, alături de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, militari, veterani și simpli cetățeni.

Platoul Coșnița este un loc al memoriei și al sacrificiului. Aici s-a decis viitorul Republicii Moldova. Oameni simpli – agricultori, profesori, muncitori – au devenit apărători ai acestei țări. A fost o încercare pentru statul nostru tânăr, dar Moldova nu a cedat. Moldova a rămas în picioare și a ales un drum clar: drumul libertății, drumul democrației, drumul european”, a declarat premierul în timpul evenimentului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Facebook/Alexandru Munteanu

Șeful Executivului a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața pentru libertatea Republicii Moldova și a exprimat recunoștință veteranilor războiului de pe Nistru, menționând că sacrificiul acestora rămâne o lecție de responsabilitate și solidaritate pentru generația tânără și întreaga societate. Totodată, oficialul a mai subliniat că războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucraina amintește cât de fragilă este pacea și cât de mare este prețul libertății.

Amintim că, în urmă cu 34 de ani, în noaptea de 13 spre 14 martie 1992, satul Coșnița, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Chișinău, a fost atacat de forțele separatiste, susținute de Rusia, în cadrul războiului de pe Nistru. Peste 40 de persoane și-au pierdut viața pe platoul de la Coșnița.

Războiul de pe Nistru a izbucnit pe 2 martie 1992. Peste 30 000 de cetățeni au apărat atunci independența Republicii Moldova. Potrivit datelor oficiale, 321 de conaționali au murit, iar aproximativ 1 000 de persoane au fost rănite.

Exfactor/imagine simbol

Moldovenii ar putea vinde locuința ipotecată înainte de achitarea creditului. Proiect de lege

Cetățenii moldoveni vor putea să vândă locuințele procurate în credit înainte de stingerea împrumutului. Măsura face parte dintr-un proiect de lege elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care introduce reguli noi pentru contractele de credit ipotecar și protecția consumatorilor.

Conform documentului, pentru creditele atașate la o valută străină, sunt prevăzute mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv dreptul consumatorului de a solicita conversia creditului în altă monedă și obligația creditorului de a avertiza clientul în cazul creșterii semnificative a ratelor de plată.

Proiectul introduce garanții suplimentare pentru consumatorii care întâmpină dificultăți de plată. Astfel, creditorul va trebui să informeze consumatorul încă din prima zi de restanță și periodic despre sumele restante și consecințele neexecutării, iar penalitățile vor fi plafonate prin lege, în funcție de perioada de executare a contractului și de situația consumatorului. De asemenea, proiectul instituie o perioadă minimă între declararea scadenței anticipate și pornirea executării silite, limitează suplimentar penalitățile după scadența anticipată. Totodată, consumatorul va putea solicita vânzarea directă a bunului ipotecat înainte de executare, potrivit unei proceduri reglementate expres. Dacă suma obținută din valorificarea bunului nu acoperă integral datoria, creditorul va trebui să permită rambursarea diferenței în rate adaptate situației consumatorului.

Un alt element important al proiectului îl constituie instituirea cerințelor referitoare la conduita creditorilor și intermediarilor de credite, precum și cele referitoare la abilitățile și cerințele privind remunerarea personalului implicat în acordarea creditelor.

Proiectul reglementează, de asemenea, activitatea intermediarilor de credite, a reprezentanților desemnați și a creditorilor non-financiari, prin instituirea unui regim clar de acces pe piață, de organizare și de supraveghere. Astfel, desfășurarea acestor activități va fi condiționată de înregistrarea în registre publice gestionate de CNPF, de respectarea unor cerințe privind integritatea, competența profesională și capacitatea de a presta servicii în mod responsabil, precum și de obligația de a menține permanent aceste condiții.

Proiectul de lege privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale va fi promovat de Ministerul Finanțelor, urmând a fi supus procedurilor de avizare și consultare publică.

colaj NM

Poliția a mers acasă la Marina Cârnaț, după ce influencera a recunoscut că își bate copiii: „Au reacționat rapid”

Poliția și angajați ai instituțiilor pentru protecția drepturilor copiilor a fost pe 13 martie acasă la familia Cârnaț, după ce influencera Marina Cârnaț a declarat public că își lovește copiii. Într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, femeia a transmis, alături de soțul său, Teodor Cârnaț, că autoritățile s-au comportat „responsabil” în timpul vizitei, însă momentul a fost stresant pentru copiii lor.

Marina Cârnaț a comunicat că poliția, împreună cu șase angajați ai instituțiilor pentru protecția drepturilor copiilor, au venit la domiciliul său.

Nu pentru că exista o plângere reală sau o situație de abuz, ci pentru că pe internet s-a viralizat o interpretare a unor cuvinte dintr-un podcast. (…) Problema este că anumite organizații și pagini nu au citat cuvintele mele exact, ci au sustras din context și au interpretat, făcând amplificare maximă în public”, a adăugat ea.

Influencera a mai menționat că reprezentanții instituțiilor statului s-au comportat „corect” și „responsabil”, însă a subliniat că momentul a fost stresant pentru copiii săi.

Faptul că autoritățile au reacționat rapid, eu foarte, foarte mult mă bucur. Dar eu m-aș bucura dacă autoritățile ar reacționa la toate cazurile în care în realitate copiii sunt abuzați, dar nu la cele cazuri care sunt foarte virale în societate, mai ales când se spune „Marina Cârnaț””, a declarat, la rândul său, Teodor Cârnaț.

Cei doi au adăugat că condamnă orice formă de violență, „în special violența în familie”.

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 4 martie, Marina Cârnaț a recunoscut că își lovește copiii, argumentând că aceștia nu pot înțelege ce este greșit și ce este corect decât „prin durere”.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” a solicitat Poliției, Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului și Avocatului Poporului să se autosesizeze în legătură cu declarațiile influenceriței. Organziația a catalogat aceste afirmații drept îngrijorătoare și avertizează despre „normalizarea violenței” ca metodă de educare.

Pe 13 martie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că s-a autosesizat cu privire la afirmațiile influencerei și a sesizat autoritatea tutelară din municipiul Chișinău pentru examinarea acestuia și întreprinderea măsurilor necesare.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Încălcare gravă a suveranității țării noastre”. Chișinăul, după ce o dronă Shahed a survolat neautorizat Moldova

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă survolarea neautorizată spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă Shahed, care s-a produs astăzi, 14 martie. Instituția a declarat că incidentul este o „încălcare gravă” a suveranității țării noastre.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed. (…) Asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a transmis instituția.

De asemenea, MAE a denunțat războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, menționând că acesta aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, „punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova”.

În acest context, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a consolida pacea și securitatea națională și va continua toate demersurile necesare, în cooperare cu instituțiile naționale competente și partenerii internaționali, pentru protejarea teritoriului său și a populației sale”, a adăugat ministerul.

Amintim că, în noaptea de 14 martie, o dronă Shahed, model folosit de armata rusă pentru atacuri asupra Ucrainei, ar fi survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în regiunea de est a țării, pe direcția Aleksandrovka (Ucraina) – Ucrainca (Republica Moldova). Informația fost transmisă Poliției de Frontieră de partea ucraineană, care a precizat că drona ar fi dispărut de pe radare în raionul Cimișlia, în apropierea localității Troițcoe.

De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai multe drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele s-au prăbușit sau au explodat pe teritoriul țării.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: