Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicanor Ciochină rămâne deocamdată primar de Boldurești? Precizările CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că a luat act de hotărârea Judecătoriei Ungheni privind anularea rezultatelor turului doi al alegerilor locale noi din comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și invalidarea mandatului de primar al lui Nicanor Ciochină. Totuși, instituția subliniază că decizia instanței poate fi pusă în aplicare doar după ce va fi emisă o hotărâre definitivă.

„CEC a luat act de dispozitivul hotărârii instanței de judecată. Atragem atenția că aceasta poate fi pusă în executare doar după emiterea unei hotărâri definitive”, precizează instituția.

Amintim că Judecătoria Ungheni a anulat rezultatele turului doi al alegerilor locale noi din comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și validarea mandatului de primar al lui Nicanor Ciochină, învinuit de moartea unui copil.

Decizia poate fi atacată cu apel în termen de trei zile la Curtea de Apel Nord.

Dumitru Buliga, avocatul lui Nicanor Ciochină, a declarat că decizia Judecătoriei Ungheni cu privire la anularea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești privind confirmarea turului doi de scrutin din 1 iunie și validarea mandatului de primar obținut de clientul său este una „neîntemeiată”. Avocatul a spus pentru TVR Moldova că va contesta hotărârea la Curtea de Apel Nord.

***

Nicanor Ciochină, învinuit că ar fi accidentat mortal un copil și a fugit de la locul accidentului, a obținut cele mai multe voturi în turul al doilea al alegerilor locale din comuna Boldurești, raionul Nisporeni. Acesta a fost reales primar cu o diferență de 13 voturi – a obținut 615 voturi, iar contracandidatul său, 602.

Pe 1 iunie a avut loc turul doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar în comuna Boldurești din raionul Nisporeni, satul Tabani din raionul Briceni, comuna Chiperceni din raionul Orhei și satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă. În turul doi de scrutin, se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.










Sergiu Prodan

Când va fi reconstruită Filarmonica? Ministrul Culturii: „nu e doar despre pereți, ci despre artiști”

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la ședința Parlamentului pentru a prezenta proiectul privind crearea unui fond pentru cinematografie, a răspuns la întrebarea opoziției legată de banii colectați pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale și ce s-a făcut cu aceștia. Răspunzând la întrebarea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, Prodan a declarat că actuala guvernare dezvoltă cultura „pentru oameni, de dragul oamenilor, iar Filarmonica nu înseamnă doar pereți, ci artiști”. El a menționat, de asemenea, că în perioada sovietică au fost construite multe centre culturale care au ajuns să fie abandonate.

„În perioada Uniunii Sovietice, s-au construit foarte multe săli, Case de cultură enorme care au fost părăsite de viață și de activitate culturală chiar pe timpul sovietic. Acea degradare în care s-au adus o sumedenie de case de cultură… Avem case de cultură cu peste o mie de locuri în localități cu 70 de case. Noi construim și dezvoltăm cultura pentru oameni, de dragul oamenilor și Filarmonica nu înseamnă doar pereții. Filarmonica înseamnă artiștii”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a precizat că imediat după incendiul din 2019, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. „Aceste fonduri sunt destinate exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Prodan, a fost organizat un concurs internațional de idei pentru reconstrucția Filarmonicii, iar în urma acestuia au fost selectate trei proiecte câștigătoare – două din Germania și unul din Republica Moldova. Costurile estimate pentru reconstrucție variază între 35 și 75 de milioane de euro – „în condiția unei filarmonici modeste”.

„Noi ne dorim o filarmonică acustică, care să trezească dorința marilor artiști mondiali să vină, să evolueze aici, pe scena noastră”, a subliniat ministrul.

El a adăugat că reconstrucția va începe în momentul în care bugetul va permite o investiție majoră, dar între timp Filarmonica își continuă activitatea prin artiștii săi.

„Reconstituirea sălii care a ars în 2019 – este un obiectiv la care vom trece imediat când bugetul ne va permite, după satisfacerea tuturor necesităților oamenilor de cultură, în primul rând, ne va permite să investim în proiecte de infrastructură pentru activitatea acestor oameni. Vom investi exact în momentul în care această investiție va fi una posibilă și de amploare, până atunci filarmonica Națională activează”, a subliniat Prodan.

Amintim că incendiul de la Filarmonica Națională care a avut loc pe 24 septembrie 2020 a afectat clădirea în proporție de circa 80 la sută. Au ars ambele săli de concerte, cele două scene, arhiva cu partituri, dar şi zeci de instrumente muzicale, printre care şi trei piane. Ulterior, Ministerul Culturii a anunțat un concurs de proiectare pentru o nouă clădire a Filarmonicii.

marathonepr.ro

O nouă finanțare pentru gestionarea deșeurilor: Parlamentul a ratificat grantul de €600.000

Republica Moldova va beneficia de o finanțare nerambursabilă suplimentară de 600.000 de euro pentru realizarea Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”. Parlamentul a ratificat un amendament la Acordul de grant încheiat între Ministerul Mediului și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit unui comunicat emis de legislativ.

Valoarea totală a grantului urcă astfel la 1,6 milioane de euro. Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru finanțarea unui contract de consultanță care prevede servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectului.

Anterior, BERD a oferit un împrumut de 25 de milioane de euro pentru același proiect, care vizează dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în conformitate cu standardele europene. Proiectul prevede achiziționarea de echipamente pentru transport, sortare, reciclare și compostare, închiderea depozitelor de deșeuri neautorizate și construcția unor depozite regionale conforme cu cerințele UE.

VIDEO Ceban „pozează ipocrit” lângă drapelul Rusiei/ Ungaria, în calea Moldovei spre UE/ Două coduri galbene

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Recean, întâmpinat cu mături și huiduieli la Orhei: „Afară!”
— Spînu recunoaște că a discutat cu Dragalin: „Dosarele stagnau”
— Spînu avertizează PAS: ce se întâmplă dacă vor fi 35 de mandate?
— „O să-l întreb” — răspunsul lui Grosu la întrebarea dacă pleacă din fruntea PAS
— Republica Moldova, victima blocajului Ungariei în cadrul UE
— Administrația Națională a Penitenciarelor are un nou șef
— Biroul Parlamentului European la Chișinău ar putea fi deschis în septembrie
— Parlamentul a votat: Șova și Roșca rămân la Curtea Constituțională
— Oficial UE: Moldova ar putea începe negocierile de aderare până la finalul anului
— BAC 2025: mai mulți elevi cu 10 pe linie și o rată de promovare mai mare
— Primele percheziții într-un dosar de corupere a alegătorilor înainte de parlamentare
— Două avertizări: de caniculă și risc sporit de incendii

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova, afectată de blocajul Ungariei privind aderarea Ucrainei? Oficial UE: „Este iresponsabil”

Parlamentul European exercită presiuni asupra Ungariei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. Aflat în vizită la Chișinău, vicepreședintele legislativului european, Nicolae Ștefănuță, a declarat că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

„Nu poți să le ții mereu cuplate. Pentru că una este o țară de talia Ucrainei, cu problemele pe care le are, și alta este Moldova și nu ar fi corect nici față de una, nici față de alta. În acest moment acest lucru este blocat, noi Parlamentul European, punem presiune pe Ungaria să lase din acest blocat pentru că este un blocaj care este geopolitic periculos și este iresponsabil”, a spus Ștefănuță.

Anterior, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că rezistența Ungariei față de începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE afectează și Moldova. Potrivit acesteia, Chișinăul nu poate deschide primul capitol de negocieri, deoarece procesul urma să aibă loc în paralel.

Amintim că, în luna mai, în timpul unei vizite la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că este esențială inițierea primului cluster în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.

Ea a menționat că se așteaptă doar o decizie din partea Consiliului UE, întrucât „ambele țări și-au îndeplinit sarcinile”. În acest context, Consiliul trebuie să identifice modalitățile prin care procesul poate continua.

În paralel, ministrul ungar pentru Afaceri Europene, Janusz Boka, a reafirmat că Budapesta va continua să se opună aderării Ucrainei la UE.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Țara noastră a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina, pe 23 iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Pe 14 iunie 2024 vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie. Detalii AICI. Pe 21 iunie 2024, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care sunt inițiate negocierile de aderare la Uniunea Europeană și este desemnată Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: