Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Episcopia de Ungheni și Nisporeni/Facebook

Mitropolia Basarabiei condamnă violențele de la Dereneu și cere intervenția „urgentă” a statului

Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – condamnă, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu, Călărași. Reprezentanții Mitropoliei califică escaladările din seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți subordonați Mitropoliei Moldovei au rupt cordonul poliției și au intrat cu forța în biserică, drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta amintește că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și cere, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Mitropolia Basarabiei solicită intervenția „imediată și fermă a tuturor instituțiilor statului” pentru „identificarea, reținerea și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în actele de violență, instigare și organizare ilegală”, pentru restabilirea „de urgență” a ordinii publice și a controlului legal asupra situației din localitatea Dereneu și pentru asigurarea „accesului deplin și neîngrădit al Mitropoliei Basarabiei la lăcașul de cult care îi aparține în mod legal”.

Totodată, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei solicită intervenția de urgență a instituțiilor statului responsabile de protecția copilului, pentru a asigura securitatea, integritatea fizică și echilibrul emoțional al minorilor afectați. Potrivit comunicatului, copiii ar fi fost expuși, timp de peste două săptămâni, unui conflict „artificial”, transformat în mod deliberat într-un instrument de presiune politică și de destabilizare socială.

„Facem apel la responsabilitate, fermitate și aplicarea strictă a legii. Orice întârziere sau relativizare a gravității acestor fapte riscă să încurajeze escaladarea violenței și să adâncească ruptura socială”, transmite Mitropolia în comunicatul emis.

Reamintim, un grup de enoriași și preoți  au forțat în această seară cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Până la această oră, cel puțin șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului, care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

Mitropolia Moldovei nu a comentat, până la această oră, incidentul din această seară de la Dereneu. Episcopia de Ungheni și Nisporeni a făcut, însă, apel la creștini să se roage pentru Arhiepiscopul Petru, care ar fi rămas blocat în biserică.

În schimb, PSRM – unul dintre cele mai mari partide de opoziție – a condamnat acțiunile poliției de la Dereneu. Socialiștii califică reținerea preoților și a enoriașilor drept „un act de intimidare politică”. Aceștia fac apel, în declarația emisă, la „calm  și reținere din partea tuturor părților implicate”. Liderul formațiunii, deputatul și fostul președinte al țării, Igor Dodon, a propus, inclusiv, organizarea unui referendum la Dereneu.

Precizăm că, pe 9 februarie, când a comentat pentru prima dată scandalul din jurul bisericii de la Dereneu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a acuzat politicienii că ar exploata politic acest scandal, fără a da, însă, nume. Potrivit oficialului, aceste acțiuni doar agrava conflictul. Jardan a a mai precizat, în reacția sa, că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Episcopia de Ungheni și Nisporeni/Facebook

Șase rețineri la Dereneu: primarul și avocatul Mitropoliei Moldovei, acuzați de ultragierea poliției (UPDATE)

Primarul localității Dereneu și avocatul preotului, care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, au fost reținuți în seara zilei de astăzi, 10 februarie, de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI), Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP) și ai Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”. Reținerile au avut loc după ce un grup de enoriași, conduși de episcopul Petru al Mitropoliei Moldovei, au forțat în această seară cordonul poliției și au intrat în biserica aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), acțiunile ar fi fost coordonate de cele două persoane reținute. În timpul incidentului, carabinierii au fost ultragiați, au fost sustrase stații de comunicare ale oamenilor legii, iar în rândul manifestanților ar fi fost implicate intenționat femei pentru a facilita ruperea cordonului de securitate.

Poliția califică cele întâmplate drept o „provocare, cu implicarea persoanelor sensibile (femei și copii) și sfidarea legii, fapt documentat de instituțiile de drept”.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru TVR Moldova că pe caz a fost pornit un dosar de ultraj.

ACTUALIZARE 21: 41: Încă patru persoane au fost reținute de oamenii legii pentru 72 de ore, după ce au fost implicate în incidentul de la biserica din Dereneu, raionul Călărași.

Între timp, Episcopia de Ungheni și Nisporeni face apel la credincioși să se roage pentru Arhiepiscopul Petru, care ar fi rămas închis în biserică. 

În aceste momente, la fața locului se află mascați, carabinieri și mai mulți angajați ai Poliției.

ACTUALIZARE 22:40: Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – condamnă, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu, Călărași. Reprezentanții Mitropoliei califică escaladările din această seară drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta amintește că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și cere, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

„Facem apel la responsabilitate, fermitate și aplicarea strictă a legii. Orice întârziere sau relativizare a gravității acestor fapte riscă să încurajeze escaladarea violenței și să adâncească ruptura socială”, transmite Mitropolia în comunicatul emis.

Mitropolia Moldovei nu a comentat, până la această oră, incidentul din această seară de la Dereneu.

În schimb, PSRM – unul dintre cele mai mari partide de opoziție – a condamnat acțiunile poliției de la Dereneu. Socialiștii califică reținerea preoților și a enoriașilor drept „un act de intimidare politică”. Aceștia fac apel, în declarația emisă, la „calm  și reținere din partea tuturor părților implicate”. Liderul formațiunii, deputatul și fostul președinte al țării, Igor Dodon, a propus, inclusiv, organizarea unui referendum la Dereneu.

***

Amintim că scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie, curent, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Liderul PSRM, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica și a calificat situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, când a comentat pentru prima dată scandalul din jurul bisericii de la Dereneu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a acuzat politicienii că ar exploata politic acest scandal, fără a da, însă, nume. Potrivit oficialului, aceste acțiuni doar agrava conflictul. Jardan a a mai precizat, în reacția sa, că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Alexandru Munteanu/Facebook

Munteanu, după întrevederile cu Zelenski și Sviridenko: „Ne dorim un cer spre care să privești cu speranță, nu frică”. Acordurile semnate la Kiev

Republica Moldova își reafirmă solidaritatea cu Ucraina și își continuă, alături de aceasta, parcursul comun către aderarea la Uniunea Europeană. Mesajul a fost transmis de premierul Alexandru Munteanu –  care a efectuat astăzi, 10 februarie, prima vizită oficială în țara vecină – după întrevederile cu președintele Volodimir Zelenski, prim-ministra Iulia Sviridenko și prim-vicepreședintele Radei Supreme de la Kiev, Oleksandr Korniyenko. Vizita s-a încheiat cu semnarea a trei acorduri bilaterale, ce vizează: repatrierea copiilor neînsoțiți, munca remunerată a familiilor diplomaților și deschiderea, pe viitor, a punctului de trecere a frontierei Cosăuți–Yampil.

Acordurile semnate

Republica Moldova și Ucraina au semnat astăzi, la Kiev, trei acorduri bilaterale, în prezența premierului Alexandru Munteanu și a prim-ministrei Iulia Sviridenko. Documentele reconfirmă angajamentul comun al celor două state de a consolida cooperarea în mai multe domenii de interes reciproc, în beneficiul direct al cetățenilor, precizează Guvernul.

Acordul privind cooperarea în procesul de repatriere a copiilor neînsoțiți stabilește mecanisme comune pentru identificarea, protecția și întoarcerea în siguranță a copiilor la locul de trai permanent. Potrivit sursei citate, documentul va permite intervenții mai rapide ale autorităților și o cooperare directă între instituțiile competente, conform standardelor internaționale de protecție a copilului. „Reîntoarcerea în siguranță și legală a copiilor noștri afectați de război este misiunea noastră comună”, a declarat prim-ministra Ucrainei.

De asemenea, a fost semnat Protocolul care facilitează înființarea punctului de trecere rutier a frontierei de stat dintre Republica Moldova și Ucraina „Cosăuți-Yampil”, cu statut de punct deschis traficului internațional. Astfel, între localitățile Cosăuți și Yampil va fi construit un pod rutier pentru traversarea râului Nistru. Guvernul de la Chișinău susține că asta va simplifica trecerea frontierei atât pentru locuitorii din zonă, cât și pentru transportatori.

Un alt document semnat ține de dreptul la muncă remunerată pentru membrii de familie ai personalului misiunilor diplomatice și consulare. Aceștia vor putea desfășura activități profesionale în țara gazdă, pe durata misiunii diplomatice, în funcție de calificarea deținută. 

Facebook/Alexandru Munteanu

Primul lot de ajutoare umanitare a ajuns în Ucraina. Sviridenko: Mulțumesc, Moldova

Astăzi, în Ucraina, a ajuns primul lot din ajutorul umanitar aprobat de Guvernul R. Moldova pentru Ucraina, a anunțat premierul în timpul conferinței susținute alături de omologul său. Acesta include, între altele, generatoare electrice, autospeciale, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare.

„De aproape 4 ani, trăim un război care aduce moarte, suferințe și familii distruse. Dar, tot de 4 ani, vedem eroismul, curajul de neînfrânt și solidaritatea puternică a ucrainenilor. Acest război trebuie să se încheie imediat, printr-o pace justă și durabilă. Curajul și eroismul Ucrainei sunt veșnice”, a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Prim-ministra Ucrainei a mulțumit Republicii Moldova, la rândul ei, pentru sprijinul acordat. Iulia Sviridenko a calificat vizita premierului Munteanu la Kiev drept „un semn de încredere între țările noastre și disponibilitatea de a aprofunda parteneriatul la nivel practic”.

„Ucraina și Republica Moldova merg împreună pe calea integrării europene. Suntem convinși că aprofundarea cooperării dintre țările noastre consolidează pozițiile ambelor state pe acest parcurs. Îi sunt recunoscătoare lui Alexandru Munteanu pentru dialogul consistent. Mulțumim poporului moldovean pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a fi alături de noi în momentele dificile”, a scrie Sviridenko pe rețele.

Alexandru Munteanu/Facebook

Zelenski, despre aderarea la UE: „Avem o viziune comună”

Tot astăzi, la Kiev, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șeful Cabinetului de miniștri a anunțat că discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de valorificare a „legăturii strânse” dintre cele două țări și avansarea procesului de integrare europeană, „prin sprijin reciproc”.

„Republica Moldova și Ucraina își doresc același lucru: un cer deasupra capului spre care privești cu speranță în viitor, nu cu frică. Vrem să construim o lume în care copiii noștri trăiesc în libertate și suntem parteneri de încredere în acest drum, uniți nu doar de o frontieră comună, ci și de valorile democratice și dezideratul european” – a scris premierul pe pagina sa de Facebook.

Întrevederea a fost comentată și de președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat cu Alexandru Munteanu despre proiectele bilaterale, inclusiv energia, calea ferată și infrastructura. „Toate trebuie implementate” – a zis el.

Oficialul de la Kiev a mulțumit, la rândul său, Republicii Moldova, pentru sprijinul acordat Ucrainei și poporului ucrainean. „Avem o viziune comună asupra viitorului în Uniunea Europeană, iar parcursul Ucrainei și al Republicii Moldova către UE trebuie să fie unul comun, pentru ca toți din regiunea noastră să beneficieze de consolidarea popoarelor noastre și a Europei în ansamblu”, a transmis Volodimir Zelenski după discuțiile cu Alexandru Munteanu.

Alexandru Munteanu/Facebook

***

Precizăm, de la invazia Rusiei – în februarie 2022 – Republica Moldova și-a exprimat constant solidaritatea cu țara vecină, a condamnat războiul și a pledat pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. În prezent, mai mult de 130 de mii de refugiați ucraineni se află pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 87 mii de persoane beneficiază de mecanismul de protecție temporară. 20 de mii sunt copii. Acest mecanism, care le asigură accesul la sistemul educațional, la serviciile medicale, precum și la piața muncii, a fost prelungit recent prin decizia Guvernului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Realitatea.md

Biserica din Dereneu: enoriași și un arhiepiscop al Mitropoliei Moldovei s-au îmbrâncit cu poliția și-au pătruns în interior

(UPDATE 21:50) Inspectoratul General al Poliției a anunțat că primarul localității și avocatul preotului Mitropoliei Moldovei, care ar fi coordonat pătrunderea forțată în biserică, au fost reținuți. De asemenea, au fost reținute încă patru persoane implicate în incident.

Potrivit IGP, în timpul incidentului carabinierii au fost ultragiați, au fost sustrase stații de comunicare ale oamenilor legii, iar în rândul manifestanților ar fi fost implicate intenționat femei și copii pentru a facilita ruperea cordonului de securitate.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru TVR Moldova că pe caz a fost pornit un dosar de ultraj.

Știre inițială

La biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, au avut loc noi tensiuni în seara de 10 februarie. Un grup de enoriași, în frunte cu arhiepiscopul Petru al Mitropoliei Moldovei, s-a îmbrâncit cu polițiștii prezenți la fața locului și a pătruns forțat în biserică. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că documentează cazul.

Episcopia de Ungheni și Nisporeni a publicat un videoclip care îl arată pe arhiepiscopul Petru, alături de mai mulți enoriași, încercând să convingă poliția să le permită să intre în biserică. La un moment dat, oamenii au început să forțeze cordonul format de polițiști în jurul intrării în lăcaș, până când l-au rupt.

Ulterior, Alexandru Popa, preotul numite de Mitropolia Moldovei, care s-a baricadat în interiorul lăcașului, împreună cu familia, la sfârșitul lunii trecute, a deschis ușa și oamenii au pătruns în biserică. După ce au intrat în biserică, clericii prezenți au oficiat o slujbă.

Inspectoratul General al Poliției a transmis într-un comunicat că printre persoane care au pătruns în biserică se numără mai mulți clerici ai Mitropoliei Moldovei, precum și simpli cetățeni, care ar fi fost organizați de primarul localității, socialistul Vasile Revenco. „În număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserica din Dereneu, raionul Călărași, contrar legii și fără a ține cont că în lăcașul sfânt erau prezenți copii care au fost presați emoțional de aceste acțiuni”, a menționat IGP.

Potrivit instituției, cazul a fost înregistrat, iar oamenii legii documentează incidentul.

Amintim că scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a comentat pentru prima dată scandalul din jurul bisericii de la intensificarea tensiunilor luna trecută. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

(VIDEO) Krasnoselski îl acuză pe Dodon/ Plahotniuc e vulnerabil?/ Va crește impozitul imobiliar în Chișinău?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „kuliok”
— Facturile care golesc buzunarele… Explicația ANRE
— Avocații lui Plahotniuc cer audierea a încă 48 de martori
— Tiraspolul redirecționează fonduri pentru a plăti salariile bugetarilor
— Fără TVA în facturile la gaze? Inițiativa a trecut de o comisie parlamentară
— Moldova riscă o condamnare la CEDO din cauza unui spot electoral al PSRM
— Ce trebuie să facă moldovenii rămași fără cărți de identitate românești?
— Krasnoselski îl acuză pe Dodon de eșecul negocierilor în formatul „5+2”
— Ceban promite că chișinăuienii nu vor plăti mai mult pentru locuințe
— De ce nu a fost numit ambasador în Japonia fostul purtător de cuvânt al Guvernului?
— Ministrul Culturii: politicul nu trebuie să se implice în activitățile bisericii
— Popșoi: Moldova nu poate influența politica legată de buletinele românești
— Un click pentru copii – o ușă spre o lume nouă, dar și spre riscuri
— Ieșirea din CSI ar putea costa Moldova circa 100.000 de euro
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

l


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: