Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiomoldova.md

Incidentul de pe Nistru, din 15 octombrie. MAE neagă declarațiile lui Carp: nu am trimis o notă de protest Ucrainei

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu a trimis o notă de protest Ucrainei după incidentul din 15 octombrie, de pe Nistru. Precizarea a fost făcută de reprezentanții ministerului, după ce deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că „în raport cu această trecere ilegală sunt practic și notele de protest față de ambasada ucraineană și alte autorități ucrainene”.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „abordarea acestui caz nu a inclus transmiterea unei note de protest”.

„Aspectele relevante sunt discutate prin intermediul canalelor de comunicare instituțională dintre autoritățile competente”, a declarat Ministerul.

Amintim că, pe 19 octombrie, Lilian Carp a calificat la Radio Moldova drept o „încălcare gravă” acțiunea grănicerilor ucrainenei din 15 octombrie, când aceștia au depășit liniile de delimitare a frontierei. „În raport cu această trecere ilegală sunt practic și notele de protest față de ambasada ucraineană și alte autorități ucrainene. (…) Nimic nu justifică comportamentul unor grăniceri, indiferent că a fost o traversare ilegală. Nu se încadrează în nicio etică sau în nicio normalitate ceea ce au făcut grănicerii ucraineni”, a declarat Carp. Detalii AICI.

***

Pe 15 octombrie, doi grăniceri ucraineni au intrat în R. Moldova cu o ambarcațiune cu motor în apropierea satului Holoșnița, raionul Soroca, în timpul unei acțiuni de reținere a unui cetățean ucrainean. În imaginile video, publicate pe rețelele de socializare, localnicii se ceartă cu cei doi grăniceri și îi acuză că l-a lovit pe bărbat cu o bâtă în cap și au încercat să îl înece. „Nu l-am înecat”, a reacționat unul dintre grăniceri. O patrulă a Poliției de Frontieră i-a preluat pe cei doi grăniceri ucraineni. Procuratura a dispus pornirea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat. Detalii AICI. Între timp, cetățeanul ucrainean, pe care cei doi grăniceri ar fi intenționat să-l rețină, a fost internat în secția de traumatologie a Spitalului Raional Soroca. Bărbatul, în vârstă de 49 de ani, originar din Kiev, a fost diagnosticat cu comoție cerebrală. Detalii AICI. Acesta a cerut azil în Republica Moldova. Detalii AICI.

Ulterior, pe 17 octombrie, doi grăniceri ucraineni au fost reținuți în R. Moldova, în urma unui nou incident pe Nistru. Aceștia au fost reținuți în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, potrivit Poliției de Frontieră, care a precizat, pe baza informațiilor preliminare, că cei doi desfășurau o acțiune de reținere a unui cetățean ucrainean pe râul Nistru. Și în acest caz, a fost inițiată urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat. Bărbatul vizat de această acțiune a solicitat azil în Republica Moldova. Detalii AICI.

realitatea.md

Doi grăniceri ucraineni, reținuți în Moldova într-un nou incident pe Nistru. Bărbatul vizat de acțiunea lor a cerut azil⚡️⚡️⚡️

Doi angajați ai Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei au fost reținuți de o patrulă a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova pe 17 octombrie, în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca. Informația a fost comunicată de Poliția de Frontieră, care a precizat, pe baza informațiilor preliminare, că cei doi desfășurau o acțiune de reținere a unui cetățean ucrainean pe râul Nistru. Menționăm că incidentul a avut loc la două zile după ce doi grăniceri ucraineni au intrat în Republica Moldova cu o ambarcațiune cu motor, în apropierea satului Holoșnița, raionul Soroca, tot în timpul unei acțiuni de reținere a unui cetățean ucrainean.

În seara zilei de 19 octombrie, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că doi angajați ai Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei au fost reținuți de o patrulă a instituției, în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca. Incidentul a avut loc pe 17 octombrie, în jurul orei 14:00.

„Din informațiile preliminare, cei doi grăniceri ucraineni se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, desfășurând activități de reținere a unui cetățean ucrainean pe râul Nistru, în apropierea malului moldovenesc. Cetățeanul ucrainean vizat de aceste acțiuni a solicitat azil în Republica Moldova, cererea sa urmând să fie examinată potrivit procedurilor legale”, a comunicat Poliția de Frontieră.

Potrivit instituției, cei doi grăniceri au fost conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Soroca, pentru aplicarea procedurilor legale. „În acest caz a fost inițiată urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută la art. 362 din Codul penal al Republicii Moldova. Circumstanțele exacte ale producerii incidentului urmează să fie stabilite în cadrul cercetărilor”, a declarat Poliția de Frontieră.

***

Acest incident are loc după ce, pe 15 octombrie, doi grăniceri ucraineni au intrat în Republica Moldova cu o ambarcațiune cu motor în apropierea satului Holoșnița, raionul Soroca, în timpul unei acțiuni de reținere a unui cetățean ucrainean. Imaginile de la incidentul de pe Nistru au fost publicate de deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În înregistrare, localnicii se ceartă cu cei doi grăniceri și îi acuză că l-a lovit pe bărbat cu o bâtă în cap și au încercat să îl înece. „Nu l-am înecat”, a reacționat unul dintre grăniceri. O patrulă de intervenție a Poliției de Frontieră s-a deplasat la fața locului și i-a preluat pe cei doi grăniceri ucraineni. Aceștia au fost conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Cosăuți. Procuratura a dispus pornirea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat. Detalii AICI.

Între timp, cetățeanul ucrainean, pe care cei doi grăniceri ar fi intenționat să-l rețină, a fost internat în secția de traumatologie a Spitalului Raional Soroca. Bărbatul, în vârstă de 49 de ani, originar din Kiev, a fost diagnosticat cu comoție cerebrală. Detalii AICI. Acesta a cerut azil în Republica Moldova. Detalii AICI.

NM Espresso: Sandu și-a ales principalii consilieri, PAS creează organizații de partid în diaspora, copiii din Grigoriopol merg la școală prin punctul de control 

«Nistrul / dintre noi»: noul proiect special al NM

NM lansează proiectul special «Nistrul / dintre noi», despre legăturile dintre cele două maluri ale Nistrului, care se păstrează în pofida conflictului. Iar primul episod este povestea liceului «Ștefan cel Mare și Sfânt» din Grigoriopol, care, în 2002, sub presiunea Tiraspolului, a fost nevoit să-și părăsească sediul și să se mute în satul moldovenesc Doroțcaia. Despre cum copiii merg și astăzi la liceu trecând prin punctul de control și învață în schimbul doi, în clădirea unei alte școli — în reportajul video «Școala de după postul de control».


Principalii consilieri ai Maiei Sandu

Președinta Maia Sandu a numit-o pe Olga Roșca în funcția de consilieră principală pentru politică externă și afaceri europene, iar pe Stanislav Secrieru — consilier principal pentru apărare și securitate națională. Anterior, Roșca și Secrieru ocupau funcțiile de consilieri, însă, după ce Sandu a modificat structura Aparatului Președintelui, aceștia au primit statutul de consilieri principali. 


PAS la Milano și «Partidul Nostru»

«Partidul Nostru» a cerut ca CEC să verifice din ce bani a organizat partidul de guvernământ PAS, pe 17 octombrie, un eveniment la Milano, în cadrul căruia a fost creată organizația teritorială a PAS în Italia și a fost aleasă conducerea acesteia. PAS a declarat că deplasarea și organizarea evenimentului au fost achitate din bugetul partidului. Iar liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că partidul intenționează să creeze 11 organizații de partid în diasporă, susținând că acest lucru este perfect legal. 


Indemnizații în Moldova 

Guvernul intenționează să modifice regulile de acordare a indemnizațiilor pentru merite deosebite față de stat în cazul persoanelor care emigrează, precum și să majoreze unele indemnizații și plățile anuale acordate veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial cu ocazia zilei de 9 mai. În plus, autoritățile au elaborat un mecanism pentru recuperarea indemnizațiilor acordate nejustificat. 


Criza din jurul Nistrului 

Nivelul apei din lacurile de acumulare Dubăsari și Nistru au început să crească după ploile de ultimele zile, a anunțat ecologistul Ilia Trombițchi. Potrivit acestuia, în următoarea lună nu se așteaptă o înrăutățire a situației privind aprovizionarea cu apă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a confirmat îmbunătățirea situației în jurul Nistrului, dar a precizat că aceasta este «insuficientă» și că sunt necesare ploi și în bazinul superior al râului. 


Scandalul din jurul lui Gutnic: continuare 

Fosta viceprimară a municipiului Chișinău, Irina Gutnic, demisă de primarul Ion Ceban, nu a reușit să revină la muncă, în pofida deciziei Curții de Apel privind restabilirea sa în funcție. Ceban a încetat din nou mandatul lui Gutnic, motivând că «a expirat termenul de patru ani al mandatului, care nu a fost prelungit». 


Pe scurt 

În zona seismică Vrancea s-a produs, pe 19 octombrie, un cutremuri cu magnitudinea de 4,8, ale cărui seisme au fost resimțite și în Republica Moldova. 

Organizația Promo-LEX a semnalat, într-un nou raport privind situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, presiuni asupra studenților din stânga Nistrului, care ar fi constrânși să semneze contracte militare. 

În Republica Moldova, primirea cererilor pentru eliberarea și prelungirea permiselor de ședere, precum și documentele de călătorie, va fi suspendată temporar timp de două zile, din cauza lansării unui nou sistem informațional. 

În grădinițele, școlile și spitalele din Chișinău va fi pornită în curând încălzirea, a anunțat primarul capitalei, Ion Ceban. 

Cetățeanul ucrainean, spitalizat cu comoție cerebrală în urma unui incident cu grănicerii pe Nistru, a solicitat azil în Republica Moldova.


Ce se întâmplă astăzi, 20 octombrie: 

  • 09:30 — Conferință de presă susținută de Vladimir Odnostalco;
  • 11:00 — Conferință de presă a partidului «Democrația Acasă»;
  • 15:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.
NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

screenshot

Vasile Tofan îndeamnă locuitorii Găgăuziei să iasă la vot „în număr cât mai mare”: „Puterea este în votul vostru” VIDEO

Prim-ministrul Vasile Tofan i-a îndemnat pe locuitorii Găgăuziei să participe activ la alegerile din 15 noiembrie, când vor fi aleși deputații în Adunarea Populară și bașcanul autonomiei. Într-un mesaj video publicat pe 19 octombrie, le-a cerut cetățenilor din regiune să voteze liber și să-și aleagă reprezentanții fără a se lăsa influențați de bani sau manipulări.

„Vă îndemn să ieșiți la vot în număr cât mai mare și să alegeți voi ce oameni vreți să vă reprezinte. Puterea de a decide cine va administra autonomia găgăuză este în votul vostru. Nu banii murdari, nu manipularea și minciunile, ci votul vostru – cinstit și ferm. Doar alegerile corecte reprezintă în mod autentic voința cetățenilor, a voastră”, a declarat Vasile Tofan.

Șeful Guvernului a subliniat că Executivul își dorește să colaboreze cu viitoarea administrație a autonomiei pentru a îmbunătăți condițiile de trai și calitatea serviciilor publice.

În mesajul său, Vasile Tofan a vorbit și despre investițiile realizate în regiune în ultimii ani. Potrivit acestuia, în ultimul deceniu, prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală au fost alocate peste 140 de milioane de lei pentru proiecte din UTA Găgăuzia.

De asemenea, în perioada 2022–2025, au fost aprobate 115 proiecte investiționale pentru companiile din regiune, valoarea granturilor acordate depășind 40 de milioane de lei.

Premierul a menționat și extinderea incubatorului de afaceri din Ceadîr-Lunga, unde urmează să fie construită o hală de producție cu o suprafață de 5 200 de metri pătrați. Proiectul ar putea genera între 500 și 1 000 de locuri de muncă.

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie. Pentru cele 35 de mandate de deputat candidează 135 de persoane, iar pentru funcția de bașcan s-au înregistrat opt candidați.

Campania electorală a început pe 16 octombrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: