Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Întrebarea Zilei: Сe partide sau politicieni nu ar trebui să ajungă în Parlament?

Busola politică a Republicii Moldova indică apropierea alegerilor parlamentare, iar temperatura discuțiilor din societate se încinge tot mai mult. În apropierea noii campanii electorale, echipa NewsMaker a mers în orașul Vatra pentru a-i întreba pe localnici ce politicieni nu ar vrea să vadă sub nicio formă în noua componență a Legislativului. În timp ce unii au rostit ferm nume sau partide politice, alții ne-au spus, cu regret, că s-au dezamăgit de toți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

(VIDEO) Farmacia Familiei – 20 de ani de grijă și încredere

Pentru unii, e farmacia de la colț. Pentru alții, e locul unde găsesc nu doar medicamente, ci și un zâmbet, un sfat bun, un om care ascultă.
Am vorbit cu cei pentru care Farmacia Familiei a devenitparte din viața lor și i-am întrebat: de ce vă întoarceți mereu aici?
Răspunsurile lor – în reportajul care reflectă e înseamnă, cu adevărat, 20 de ani de încredere.

Germania și România, unite pentru sprijinirea Moldovei în fața amenințărilor rusești: „Conlucrăm strâns pentru apropierea de UE”

Parcursul european al Republicii Moldova a fost unul dintre subiectele de discuție între președintele României, Nicușor Dan, și cancelarul federal german, Friedrich Merz, în cadrul întrevederii de la Berlin din 18 iulie. Cei doi oficiali au discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina și Moldova, în contextul tentativelor Rusiei de destabilizare a regiunii.

Cancelarul german a subliniat că în acest moment este important ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană.

„Ne coordonăm, în ceea ce privește țara vecină, Moldova, punctele de vedere, suntem parteneri ai platformei pentru Moldova, o platformă inițiată împreună, iar în aceste luni decisive contribuim împreună pentru ca Moldova să nu fie destabilizată de Rusia, conlucrăm strâns pentru ca Moldova să se apropie din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană”, a declarat cancelarul Merz, citat de Digi24.

La rândul său, președintele român Nicușor Dan a reiterat angajamentul României de a susține atât Ucraina, cât și Republica Moldova în procesul de integrare europeană

„Vom continua să ne coordonăm acțiunile în cadrul UE și NATO și să sprijinim Ucraina și Republica Moldova, inclusiv în procesul lor de integrare europeană”, a scris Nicușor Dan pe X.

Amintim că, în marja deplasării oficiale în Germania, președintele României, Nicușor Dan, a declarat, într-un interviu pentru publicația germană „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, că susține „unirea Republicii Moldova cu România”, însă, în condițiile în care doar aproximativ 35% din cetățenii moldoveni vor acest deziderat, „respectă voința majorității locuitorilor”.

(VIDEO) Cum fac față locuitorii satelor din Moldova caniculei anormale

În Moldova, vara anormal de fierbinte continuă, iar cei care simt cel mai tare consecințele sunt locuitorii satelor. Seceta distruge recoltele, iar pentru plantele care mai rezistă, oamenii luptă cărând zeci de găleți de apă din fântâni. Reportera NewsMaker, Alexandra Mereuța, a vizitat satul Cojușna din raionul Strășeni pentru a afla cum supraviețuiesc grădinile în condițiile caniculei și cum se descurcă oamenii. Localnicii au vorbit despre recolta pierdută, ajutorul din partea primăriei și despre cum, pe o astfel de vreme, încearcă să salveze nu doar plantele, ci și animalele de companie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: