Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

publika.md

Cât va costa polița medicală în 2027? Guvernul propune o excepție din cauza posibilităților financiare „reduse” ale moldovenilor

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă ar putea costa 12 636 de lei în 2027, la fel ca în anul curent. Unele categorii de persoane care se asigură individual vor beneficia de o reducere de 75% și vor achita 3 160 de lei, dacă plătesc până la 31 martie. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății, care va fi examinat la ședința de Guvern din 18 noiembrie.

Potrivit documentului, prima fixă ar trebui să fie de 20 304 lei, dacă ar fi calculată conform formulei prevăzute de lege. Totuși, autoritățile propun să o mențină la 12 636 de lei, invocând situația financiară a populației.

„Axându-ne pe posibilităţile financiare reduse ale unor categorii de populaţie, se prevede menținerea, prin derogare de la prevederile legale, a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în cuantum de 12 636 lei”, se arată în nota informativă a proiectului.

Persoanele care se asigură individual și achită prima în termenul stabilit – până la 31 martie 2027 – vor putea beneficia de o reducere de 75%, urmând să plătească 3 160 de lei. Facilitatea este prevăzută pentru anumite categorii de persoane și nu se aplică nomazilor digitali.

În cazul angajaților, contribuția pentru asigurarea medicală va rămâne de 9% din salariu și din alte recompense.

Proiectul mai prevede că fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor avea venituri de aproximativ 21 de miliarde de lei în 2027, iar cheltuielile vor depăși această sumă cu 300 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a banilor, peste 20,6 miliarde de lei, va fi direcționată pentru servicii medicale și medicamente. Alte 125 de milioane de lei sunt prevăzute pentru prevenirea bolilor.

(VIDEO) Moldova, ruptă de Ucraina într-un an?/ Sheriff împarte bani/ Întreprinderile de stat pierd miliarde

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Costa: viitorul Moldovei este în UE, convingere ce trebuie transformată în realitate
— Vitalii Neagu, primul candidat înregistrat la alegerile nerecunoscute din Transnistria
— Ce nereguli a descoperit ANSA la ferma unde un cal mânca bălegar?
— Moldova și-a asigurat integral stocurile de gaze pentru iarna 2026–2027
— Câte 200 de ruble pentru pensionarii din Transnistria, înainte de alegeri
— Profit de miliarde, dar și pierderi la întreprinderile de stat
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

cesky.radio.cz

Două trenuri de pasageri s-au ciocnit la Praga: zeci de pasageri – răniți. Sunt și moldoveni?

Cel puțin 46 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, după ce două trenuri de pasageri s-au ciocnit pe 17 noiembrie în apropierea Gării Centrale din Praga, anunță Radioul Ceh. Potrivit informațiilor disponibile la această oră, printre răniți nu au fost identificați cetățeni ai Republicii Moldova, a precizat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Tatiana Barac.

Accidentul a avut loc în jurul orei 7:00, pe podul de peste strada Seifertova. Unul dintre trenuri se îndrepta spre Milovice, iar celălalt venea din Mladá Boleslav. Ambele circulau cu viteză redusă. În urma impactului, partea din față a celor două garnituri a fost avariată. În total, 46 de persoane au fost rănite în accident și transportate la spital. Patru dintre acestea sunt în stare gravă.

Ministrul ceh al Transporturilor, Ivan Bednárik, a calificat accidentul drept „un incident foarte grav”. „În acest moment, cel mai important este să ne îngrijim de cei răniți”, a scris ministrul pe X.

Inspecția Feroviară investighează cauzele accidentului. Solicitată de NM, Tatiana Barac a precizat că „Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Cehă, menține contactul cu autoritățile cehe competente pentru monitorizarea situației și verificarea informațiilor privind eventuali cetățeni moldoveni afectați”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
news.rambler

Unele sortimente de pâine s-au scumpit cu până la 15% în Moldova. „Franzeluța”, gata să mențină prețurile până la sfârșitul anului

Unele sortimente de pâine produse de Combinatul de panificație din Bălți s-au scumpit cu 7–15%, în funcție de sursa de energie folosită la coacere. Milina, care deține șase fabrici, majoritatea în Taraclia, a majorat cu 3–9% prețurile unor produse de panificație. La raft, prețul depinde și de adaosul comercial al fiecărui magazin. „Franzeluța”, care este cel mai mare combinat de panificație din țară, va menține prețurile la pâine cel puțin până la sfârșitul anului, a declarat directorul Andrei Belșiu pentru NewsMaker.

La Combinatul de panificație din Bălți, cel mai mult s-au scumpit sortimentele coapte în cuptoare pe gaz, scrie Realitatea. Noile prețuri se aplică din 1 octombrie în magazinele mici, iar în supermarketuri vor intra în vigoare la 1 decembrie. O franzelă „Secărică” sau „Gorodscoi” costă în prezent 10,50 lei, scrie sursa citată.

La Milina, noile prețuri se aplică din 12 noiembrie. Franzela albă s-a scumpit cu 9%, pâinea de secară cu aproximativ 6%, iar unele produse împletite cu circa 3%. Prețul franzelei de 550 de grame a rămas neschimbat. Directorul fabricii a explicat pentru publicația TUK că întreprinderea plătește mai mult pentru motorină, energie electrică, gaze și transport – motiv pentru care prețul produselor la raft crește.

„Franzeluța”, cel mai mare producător de pâine din Republica Moldova, va menține prețurile la pâine până la sfârșitul anului, a declarat directorul Andrei Belșiu pentru NewsMaker. Potrivit acestuia, întreprinderea va analiza situația după ce vor fi cunoscute măsurile de politică bugetar-fiscală pentru 2027 și ajustările salariale de la 1 ianuarie. Beșliu a recunoscut că creșterea tarifelor la energie afectează și combinatul, care funcționează „la limita de profit”.

„Noi nu discutăm astăzi despre o majorare de prețului la pâine, cel puțin în perioada imediat următoare. (…) Până la sfârșitul anului categoric nu vom majora”, a conchis Andrei Beșliu.

Potrivit ministrului Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, la nivel național, pâinea s-a scumpit cu 6,1% în perioada ianuarie–octombrie 2026. Oficialul a declarat că Guvernul nu analizează, în prezent, măsuri de sprijin pentru producătorii de pâine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vitalii Neagu, primul candidat înregistrat la scrutinul nerecunoscut pentru conducerea Transnistriei

„Vicepremierul” de la Tiraspol, Vitalii Neagu, a fost înregistrat marți, 17 noiembrie, la „alegerile” pentru conducerea regiunii transnistrene. Decizia a fost luată în cadrul ședinței așa-numitei „Comisii Electorale Centrale” din stânga Nistrului. Acesta este primul candidat înscris în cursă electorală.

Reprezentanții comisiei au anunțat că au verificat documentele și semnăturile colectate în susținerea candidaturii sale, iar acestea corespund „legislației” locale.

Neagu și-a depus dosarul de înregistrare pe 16 octombrie, iar pe 10 noiembrie a prezentat comisiei listele cu semnături. Candidatura sa a fost înaintată de Forumul Popular al regiunii transnistrene, condus de Vadim Krasnoselski.

„Alegerile prezidențiale” din regiunea transnistreană sunt programate pentru 13 decembrie.

Lderul de facto al regiunii transnistrene – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, nu mai poate candida pentru încă un mandat.

În centrul campaniei pentru scrutinul nerecunoscut se află Vitalii Neagu și Vadim Cravciuc – ambii cu legături de lungă durată cu structurile politice și de forță din regiune. Activistul civic Nicolae Malîșev, care a încercat să candideze independent, nu a fost admis în cursă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: