Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Serbia, lipsită de fonduri europene din cauza regresului democratic și a legăturilor cu Rusia

Uniunea Europeană a suspendat plățile către Serbia din fondul de dezvoltare din cauza abaterilor de la standardele europene în sistemul judiciar, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, potrivit DW.

Kos a subliniat că UE nu va relua finanțarea până când autoritățile sârbe nu vor remedia problemele identificate.

Anterior, publicația Politico scrisese că Comisia Europeană analizează posibilitatea de a priva Serbia de asistență în valoare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresia democratică din țară și legăturile strânse cu Rusia.

Amintim că Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, obținând atunci acces la sprijin financiar pentru realizarea reformelor, inclusiv în domeniul juridic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Peste 80.000 de locuitori riscă să rămână cu gunoiul la poartă după ce accesul la poligonul Țînțăreni ar fi fost blocat. Ceban și Hajder se acuză reciproc

Serviciul de colectare a deșeurilor din 12 localități din apropierea Chișinăului a fost suspendat începând de 1 mai, lăsând peste 80.000 de locuitori cu gunoiul în ogradă. Anunțul a fost făcut de Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder pe 1 mai, care îl acuză pe primarul Ion Ceban că a blocat intenționat accesul la poligonul Țînțăreni — singurul autorizat din țară, pentru a crea „intenționat” o criză. Ceban a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”, și susține că operatorul privat vizat depozitează deșeurile ilegal la Băcioi. Totodată, Ceban a cerut pimarilor localităților afectate să depună demersuri oficiale pentru a interveni.

Cum a apărut criza

Potrivit Ministerului Mediului, un agent de salubrizare privat presta servicii de evacuare a deșeurilor în peste 20 de localități din jurul Chișinăului, printre care Sîngera, Revaca, Dobrogea, Băcioi, Brăila, Strășeni, Suruceni și Colonița. După colectare, deșeurile erau transportate la Sîngera pentru sortare, iar cele nereciclabile urmau să fie depozitate la Țînțăreni. Criza a izbucnit după ce contractul dintre operatorul privat și Î.M. Autosalubritate Chișinău ar fi fost reziliat la indicația primarului Ceban, obligând operatorul să notifice primăriile că din 1 mai nu mai poate asigura serviciile.

„Prin decizia iresponsabilă a primarului Ceban de a bloca accesul la poligonul Țînțăreni, peste 80.000 de locuitori din 12 localități sunt lăsați fără servicii de salubritate și riscă să rămână cu gunoiul la poartă. Este o criză provocată intenționat, care ar putea transforma dealurile și câmpurile noastre în gunoiști ilegale. Poluarea nu are granițe administrative, iar eu nu pot privi cum ambițiile politice și interesele cuiva generează un dezastru ecologic”, a scris Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Ministrul a anunțat că va interveni în zilele următoare pentru a debloca situația și că a discutat deja cu o parte din primarii afectați pentru a identifica soluții tehnice.

Replica primarului Ceban

Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a respins categoric acuzațiile, calificându-le drept minciuni, și a acuzat la rândul său un „business de familie” al reprezentanților puterii cu deșeurile. El a prezentat date din activitatea Autosalubrității care arată că operatorul privat vizat nu a depozitat practic nimic la Țînțăreni în ultimii ani.

„În 2024 — 0 tone depozitate, în 2025 — 300 tone depozitate, în 2026 — 0 tone depozitate la Țînțăreni. Pe zi ajung peste 50 de mașini pline de gunoi. Ei își aleg ce vor pentru business și descarcă în groapa de gunoi creată neautorizat pe terenul din proprietatea localității Băcioi, absolut ilegal”, a declarat Ceban.

Primarul a acuzat că operatorul privat evită poligonul autorizat, aflat la 47 de kilometri distanță, pentru a nu suporta costurile de transport și taxa de 300 de lei pe tonă, preferând groapa neautorizată de la Băcioi, aflată la doar 2 kilometri.

„Ei fac bani pe sănătatea și securitatea cetățenilor. Și toate acestea sunt acoperite de deputați, smecheri din Președinție, miniștri și alți reprezentanți PAS”, a adăugat Ceban.

Referitor la localitățile fără servicii, Ceban a negat că Autosalubritatea ar fi responsabilă, susținând că operatorul privat a lăsat intenționat gunoiul la porțile oamenilor pentru a crea panică. El a anunțat că este dispus să intervină și a cerut primarilor afectați să depună demersuri oficiale.

„Dacă vor continua să mintă oamenii din localități, voi ruga primăriile din raza municipiului Chișinău să facă un demers oficial și vom interveni. Sunt și azi, și mâine, și duminică la serviciu și sunt gata să mă întâlnesc cu primarii și reprezentanții localităților„, a declarat Ceban.

Subiectul a ajuns în atenția publică la începutul lunii aprilie, când Ceban a calificat activitatea centrului din Sângera drept o catastrofă ecologică, susținând că funcționează ilegal în apropierea zonelor locuite. Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat un control și a constatat mai multe nereguli, inclusiv depozitarea deșeurilor în afara perimetrului autorizat.

Operatorul a fost sancționat cu o amendă de 6.000 de lei și obligat să remedieze abaterile. Agenția de Mediu și Ministerul Mediului au precizat însă că operatorul deține autorizație valabilă până în 2029, iar ministrul Hajder a declarat că situația de la Sângera a fost puternic politizată. Până la mijlocul lunii mai urmează să fie luată o decizie privind actualizarea autorizației sau, dacă neregulile nu vor fi înlăturate, suspendarea activității. Între timp, peste 6.300 de persoane au semnat o petiție prin care cer suspendarea operatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) 159 de cazuri de boala Lyme în Moldova într-un an: cât de periculoase sunt căpușele?

După o plimbare în natură nu te poți relaxa întotdeauna — căpușele din păduri și din iarba înaltă pot transmite infecții periculoase, inclusiv boala Lyme. Medicul infecționist Petru Paveliuc avertizează că encefalita de căpușă, deși rară, este periculoasă prin inflamația creierului, iar boala Lyme, netratată, poate afecta organele interne. Mușcătura poate fi recunoscută după o pată caracteristică pe piele, care apare la 4–7 zile.

În majoritatea cazurilor, tratamentul poate fi efectuat la domiciliu, fără necesitatea spitalizării. În 2025, în Moldova au fost înregistrate 159 de cazuri de boala Lyme, iar în 2024 — 249, dintre care 19 la copii. Situația cea mai dificilă se înregistrează în Chișinău, Bălți, Strășeni, Ialoveni, Orhei, Criuleni și Edineț. Oamenii își împărtășesc experiențele: unii poartă mereu cu ei o pensetă pentru a îndepărta căpușele, alții se tratează cu vodcă, iar alții recunosc că nu știu nimic despre riscuri sau nu le este frică. Medicii recomandă, însă, purtarea hainelor închise, utilizarea repelentelor și evitarea ierbii înalte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker

(VIDEO) Transnistria: Chișinăul anulează facilitățile fiscale pentru malul stâng, Tiraspolul este împotrivă

Parlamentul elimină diferențele fiscale dintre cele două maluri ale Nistrului Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în a doua lectură proiectul de lege privind eliminarea diferențelor fiscale dintre cele două maluri ale Nistrului și crearea unui fond de convergență pentru reintegrarea țării. Pentru au votat 56 de deputați, 12 s-au pronunțat împotrivă, iar 12 s-au abținut. Autorul inițiativei, Radu Marian, a declarat: „O singură țară — aceleași taxe”. Fondul va deveni operațional de la 1 august, iar resursele acestuia vor fi direcționate către proiecte de infrastructură pe malul stâng. Eliminarea facilităților fiscale pentru companiile din regiunea transnistreană va aduce la buget peste 3,3 miliarde de lei.

Tiraspolul condamnă eliminarea facilităților fiscale pentru Transnistria Tiraspolul a condamnat ferm legea, calificând-o drept o încercare de „a impune un regim de dublă impozitare”. Așa-numitul minister de externe al regiunii a avertizat asupra riscurilor de închidere a unor întreprinderi, pierdere a locurilor de muncă și apariția unei crize umanitare. Deputații din așa-numitul Soviet Suprem al regiunii s-au adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, solicitând renunțarea la inițiativă.

Parlamentul răspunde scrisorii Tiraspolului cu privire la încasarea TVA În replică, Grosu a declarat că legea este necesară pentru a sprijini cetățenii: să asigure accesul la educație de calitate, servicii medicale și eficiență energetică. La Ministerul Finanțelor au subliniat că taxele vor fi achitate o singură dată, fără perceperea unor plăți suplimentare la posturile vamale interne.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: