Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pravda.com.ua

Un fost președinte al Radei Supreme din Ucraina – împușcat mortal la Lvov

În orașul ucrainean Lvov, pe 30 august, a fost împușcat mortal fostul președinte al Radei Supreme (Parlamentul de la Kiev), Andrei Parubii, care a deținut funcția în anii 2016–2019. Informația a fost comunicată de autoritățile ucrainene. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a anunțat că au fost mobilizate toate forțele pentru a identifica autorul crimei. Șeful administrației militare regionale din Lvov a precizat că Andrei Parubii a murit înainte de sosirea medicilor. Presa ucraineană menționează că asupra lui au fost trase șapte focuri de armă.

„Ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Klimenko, și procurorul general, Ruslan Kravcenko, tocmai au raportat primele circumstanțe cunoscute ale îngrozitoarei crime din Lvov. A murit Andrei Parubii. Condoleanțe rudelor și apropiaților. Toate forțele și resursele necesare au fost mobilizate pentru investigarea cazului și găsirea criminalului”, a scris Zelenski pe Telegram.

Andrei Parubii a murit înainte de sosirea medicilor, a precizat șeful administrației militare regionale din Lvov Maxim Kozițkii.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că a fost informat despre împușcăturile în orașul Lvov în jurul amiezii zilei de 30 august. Potrivit ministerului, persoana a murit pe loc.

Publicația „Ukrainskaya Pravda” scrie că asupra lui Andrei Parubii au fost trase 7 focuri de armă. Potrivit publicației „Suspilne”, atacatorul era îmbrăcat ca un curier al unei firme de livrări.

Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, a declarat că Andrei Parubii, în vârstă de 54 de ani, „și-a dedicat viața, încă din tinerețe, luptei pentru independența Ucrainei”.

VIDEO Cu biblia, imn „în prima audiție” și promisiuni: CUB s-a lansat în campania electorală

Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), condus de Igor Munteanu, s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Evenimentul a inclus discursuri susținute de economistul Veaceslav Ioniță și de Adriano Dulgher, care a fost prezentat drept vicepreședinte CUB. Totodată, a fost prezentat imnul CUB. Printre promisiunile partidului se numără modernizarea aeroportului din Chișinău și interzicerea implicării politicienilor în justiție.

Lansarea a avut loc pe 30 august în scuarul „Mihai Eminescu” din capitală.

În debutul evenimentului, Igor Munteanu a enumerat ce își „permite să facă CUB în viitoarea guvernare”. „Credem cu sinceritate că viitoarea guvernare nu va aparține unui singur partid. Va fi o guvernare de coaliție, despre asta știe și un copil”, a adăugat liderul partidului.

Printre promisiunile anunțate de Munteanu se numără:

  • Minimum 50% din achizițiile de produse alimentare pentru grădinițe, școli și spitale să fie realizate din produse locale;
  • Oferirea de vouchere familiilor vulnerabile pentru a primi produse agroalimentare locale;
  • Impozit 0 pentru salariul minim;
  • Modernizarea aeroportului din Chișinău;
  • Interzicerea implicării politicienilor în justiție.

La evenimentul de lansare a ținut un discurs și Veaceslav Ioniță, prezentat drept „economist, fondator și membru CUB”. Totuși, Ioniță a ținut să precizeze: „Nu sunt membru CUB, dar mulțumesc pentru această onoare”.

Vitalie Fedula, prezentat drept vicepreședintele CUB, a făcut declarații ținând în mână o biblie și a spus că aceasta „trebuie să fie la temelia țării noastre și a fiecărei familii”.

La eveniment a ținut un discurs și Adriano Dulgher, cel care a pretins că este posesorul celor 1,5 milioane de euro depistați într-un camion la vamă în aprilie 2020. Dulgher a fost prezentat drept „vicepreședinte CUB, antreprenor”.

La finalul evenimentului a fost prezentat „în prima audiție, imnul partidului CUB, care este interpretat de această minunată echipă”. S-a menționat că autorul versurilor este Iulii Țurcanu, secretar general CUB. Imnul a fost difuzat pe un ecran improvizat în scuar, însoțit de imagini din activitatea CUB.

Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Campania electorală este perioadă de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral.

CUB a intrat în cursa pentru alegerile parlamentare pe 6 august 2025, când Comisia Electorală Centrală a înregistrat cei 53 de candidați ai formațiunii pentru scrutin.

***

Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a fost lansat în noiembrie 2022. Anunțul a fost făcut de Igor Munteanu, fost deputat al Platformei Demnitate și Adevăr. În decembrie 2022, liderul partidului, Igor Munteanu, a anunțat că formațiunea a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice.

În februarie 2024, CUB a anunțat că aderă la blocul Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării. Aceste formațiuni, în decembrie 2023, au format o coaliție de dreapta. Ulterior, în aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor au format Blocul „Împreună”.

Mai târziu, blocul a anunțat că l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu drept candidat la alegerile prezidențiale, care au avut loc pe 20 octombrie. La câteva zile după anunț, Igor Munteanu a declarat că partidul său părăsește blocul și își retrage susținerea pentru candidat. Ulterior, Munteanu și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale. Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală i-a respins cererea de a fi înregistrat în calitate de candidat. Pe 25 septembrie, Munteanu a calificat hotărârea drept „o comandă politică” și a anunțat că își va apăra drepturile „în toate instanțele”, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Mișcarea Respect Moldova

Nicolai Grigorișin, acum la partidul condus de Marian Lupu: fostul primar de Bălți s-a alăturat formațiunii

Nicolai Grigorișin, fost consilier și primar al municipiului Bălți din partea formațiunii „Partidul Nostru” și candidat anterior din partea „Partidul Schimbării”, s-a alăturat acum Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, condus de Marian Lupu. Anunțul a fost făcut de reprezentanții „Mișcarea Respect Moldova”.

„Fostul primar al municipiului Bălți, Nicolae Grigorișin, a decis să adere la Partidul „Mișcarea Respect Moldova”. (…) Implicarea sa întărește echipa noastră și consolidează capacitatea de a pune în prim-plan rezolvarea problemelor comunităților, dezvoltarea locală și administrarea responsabilă a resurselor publice”, au anunțat reprezentanții Partidului „Mișcarea Respect Moldova” pe 29 august.

„Acest pas pentru mine nu este doar politică, ci o continuare a activității mele în folosul oamenilor. (…) „Respect Moldova” este o echipă de profesioniști care pune în centrul atenției omul, nevoile și grijile sale”, a scris Grigorișin pe Facebook.

Despre Nicolai Grigorișin

Potrivit profilului realizat de RISE Moldova, din 2015 și până în 2018, Grigorișin a fost consilier municipal la Bălți din partea formațiunii „Partidul Nostru”. Apoi devine primar al mun. Bălți, după ce, în mai 2018, a candidat din partea „Partidul Nostru” la alegerile locale anticipate. În urma alegerilor locale din 2019, primar al mun. Bălți a fost ales Renato Usatîi, liderul „Partidul Nostru”, iar lui Nicolai Grigorișin i-a revenit funcția de viceprimar.

În decembrie 2021, la Bălți s-au desfășurat alegeri locale noi pentru funcția de primar, ca urmare a demisiei lui Renato Usatîi din postul respectiv. Usatîi și-a dat demisia din cauza performanței slabe a blocului său electoral obținute la alegerile parlamentare și a declarat atunci că nicio persoană din echipa sa nu va candida pentru funcția de primar. Însă Nicolai Grigorișin și-a prezentat candidatura. Acesta a candidat independent și a fost ales la cârma municipiului. După ce Grigorișin și-a înaintat singur candidatura, Usatîi a declarat că „a rupt relațiile cu el”.

În februarie 2023, Grigorișin și-a anunțat candidatura pentru următoarele alegeri locale din partea Partidului Schimbării, condus de Ștefan Gligor.

Totuși, alegerile locale din noiembrie 2023 au fost câștigate de Alexandr Petkov, ex-deputat comunist, candidatul „Partidul Nostru”.

Despre Partidul „Mișcarea Respect Moldova”

În aprilie 2023, ex-deputatul Partidului Democrat, Eugeniu Nichiforciuc, a anunțat crearea unui nou partid politic – „Mișcarea Respect Moldova”. În august 2023, partidul a fost înregistrat de Agenția Servicii Publice. În martie 2025, fostul lider al PDM și ex-președinte al Curții de Conturi, Marian Lupu, a aderat la „Mișcarea Respect Moldova”. În aprilie, Marian Lupu a fost ales președinte al partidului, iar Eugeniu Nichiforciuc – unul dintre vicepreședinți.

Pe 18 august, Partidul „Mișcarea Respect Moldova” a fost înregistrat oficial de Comisia Electorală în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Vremea în ultimele zile de august și pe 1 septembrie în Moldova: datele meteorologilor

În acest weekend, pe 30 și 31 august, temperaturile maxime vor ajunge până la +35°C în sudul țării. Duminică, în centrul țării sunt așteptate ploi slabe, iar la sud – averse însoțite de descărcări electrice. Luni, 1 septembrie, se anunță cer noros în nord, ploi slabe la sud și averse cu descărcări electrice în centrul țării.

În centrul țării, sâmbătă cerul va fi variabil. Temperatura maximă pe timpul zilei va ajunge până la +33°C, iar noaptea până la +14°C. Duminică sunt așteptate ploi slabe. Temperatura maximă pe timpul zilei va atinge +33°C, iar noaptea +15°C. Luni, 1 septembrie, se anunță averse însoțite de descărcări electrice. Temperatura maximă pe timpul zilei va fi de +30°C, iar noaptea de +18°C.

În nordul țării, sâmbătă cerul va fi variabil. Temperatura maximă pe timpul zilei va ajunge până la +30°C, iar noaptea până la +11°C. Duminică și luni cerul va fi noros. Duminică, temperatura maximă pe timpul zilei va atinge +30°C, iar noaptea +12°C. Luni, temperatura maximă pe timpul zilei va fi de +27°C, iar noaptea de +15°C.

În partea de sud a țării, sâmbătă cerul va fi variabil. Temperatura maximă pe timpul zilei va ajunge până la +35°C, iar noaptea până la +16°C. Duminică sunt așteptate averse însoțite de descărcări electrice. Temperatura maximă pe timpul zilei va atinge +35°C, iar noaptea +17°C. Luni se anunță ploi slabe. Temperatura maximă pe timpul zilei va fi de +32°C, iar noaptea de +20°C.

Promite sancțiuni pentru „propaganda LGBT în școli” și o nouă Constituție: partidul lui Usatîi s-a lansat în campania electorală

Formațiunea „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi, s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit lui Usatîi, partidul are pregătite 29 de proiecte de legi cu care intenționează să meargă în Parlament. Acestea prevăd, printre altele, majorarea alocațiilor la nașterea copilului până la 200 de mii de lei, instituirea unor „sancțiuni dure pentru propaganda LGBT în școli”, precum și lichidarea CNA și SIS.

Evenimentul de lansare a avut loc în seara zilei de 29 august, „la mamunea în sat” – în localitatea Rediul Mare, raionul Dondușeni, satul de baștină al bunicii liderului formațiunii.

„Echipa noastră, mai multe de un an de zile, a muncit la un set de acte normative. (…) Noi mergem azi în Parlament cu 29 de proiecte de legi”, a declarat Usatîi.

Potrivit acestuia, unele dintre proiectele de lege prevăd:

  • interzicerea vânzării terenurilor agricole cetățenilor din afara țării;
  • anularea imunității parlamentare;
  • majorarea pedepselor penale pentru corupție comisă de demnitarii de stat;
  • majorarea alocațiilor la nașterea copilului până la 200 de mii de lei;
  • instituirea unor „sancțiuni dure pentru propaganda LGBT în școli”;
  • acordarea de subvenții și dobânzi antreprenorilor aflați la început de activitate;
  • obligativitatea ca 50% din produsele de pe rafturi să fie autohtone;
  • anularea serviciului militar obligatoriu pentru tineri și trecerea exclusiv la serviciul militar prin contract;
  • lichidarea consiliilor raionale;
  • interzicerea traseismului politic și anularea mandatelor celor care îl practică;
  • alocarea a 5% din veniturile obținute din vânzarea alcoolului și tutunului pentru dezvoltarea sportului și tineretului;
  • stabilirea unei cote de 0% pentru impozitul pe profitul reinvestit;
  • elaborarea unei noi Constituții prin care se va trece de la regimul parlamentar la unul prezidențial;
  • lichidarea CNA și SIS și crearea unei noi structuri de forță.

Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Campania electorală este perioadă de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral.

Partidul Nostru este o formațiune politică extraparlamentară de opoziție din Republica Moldova, condusă din 2015 de fostul primar de Bălți, Renato Usatîi.

Disclaimer! Redacția NM condamnă Condamnă apelurile de violență, dezumanizare, revanșism, xenofobie, discurs instigator la ură și exploatarea fobiilor dar și a prejudecăților, inclusiv în timpul războiului. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: