Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Două elicoptere s-au ciocnit în timpul stingerii unui incendiu în Grecia

Două elicoptere s-au prăbușit în timpul operațiunilor de stingere a incendiilor de vegetație în Grecia, la vest de Atena, scrie BBC cu referire la Serviciul de Pompieri al Greciei.

Incidentul a avut loc în zona Psatha, Attica.

Elicopterele erau închiriate de Serviciul de Pompieri. Fiecare dintre acestea avea la bord un echipaj format din două persoane. Acestea au decolat de pe aerodromul militar Elefsina.

Deocamdată nu se cunoaște situația echipajelor. Potrivit news.israelinfo.co.il, inițial salvatorii au reușit să ia legătura cu un rănit. Ulterior s-a aflat că pilotul unuia dintre elicoptere nu a fost rănit și a sunat singur la centrul de coordonare, iar colegul său a fost rănit. Medicii au ajuns deja la amândoi.

Al doilea elicopter a fost căutat într-o defileu, iar presa elenă transmite că acolo s-ar putea afla două persoane decedate, însă informația nu a fost confirmată oficial. La fața locului au fost trimise șase ambulanțe, o autospecială de terapie intensivă, medici și echipe de salvare.

Confruntată în plin sezon turistic cu mai multe incendii violente, Grecia trece printr-o situaţie „extrem de dificilă” cu condiţii meteorologice „extreme” şi vânturi care ating frecvent 100 km pe oră, a notat pe 2 august pe Facebook prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, relatează Digi24. Într-o săptămână, peste 12.000 de hectare de pădure şi terenuri agricole au fost distruse de flăcări.

screenshot

VIDEO Conflict într-o piață din Strășeni: un bărbat ar fi amenințat o femeie cu un pistol cu gaz. A fost reținut

Un bărbat ar fi amenințat o femeie într-o piață din orașul Strășeni cu un pistol cu gaz. Incidentul a avut loc pe 2 august, iar bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției.

Serviciile de urgență au fost alertate în jurul orei 11:00.

Ajunși la fața locului, polițiștii au stabilit că incidentul s-a produs în timpul unui conflict între un bărbat de 52 de ani și o femeie de 70 de ani, bărbatul îndreptând spre femeie un obiect asemănător unui pistol. În cadrul documentării cazului, de la bărbat a fost ridicat un pistol cu gaz. Totodată, verificările au stabilit că acesta nu figurează în evidențele autorităților în calitate de posesor legal de arme.

Pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru huliganism, iar bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore.

Telegram/Кишинёв в теме

Incendiu pe strada Vadul lui Vodă din Chișinău: ce spun pompierii

Un incendiu de vegetație a izbucnit în după-amiaza zilei de 2 august, pe strada Vadul lui Vodă din Chișinău. La fața locului au intervenit pompierii, care au reușit să lichideze focarele de ardere. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către ofițerul de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Tatiana Muntean.

Serviciile de urgență au fost alertate la ora 14:15, iar la fața locului a intervenit un echipaj de pompieri.

Potrivit ofițerului de presă, angajații IGSU au reușit, în scurt timp, să lichideze focarele de ardere.

În urma incendiului au ars 50 m² de vegetație uscată și 6 m² de gunoi.

Facebook/Vasile Tofan

Chișinăul, pregătiri pentru o eventuală criză de apă: ce plan are Ceban și ce ajutor oferă Guvernul

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că municipiul este pregătit pentru o eventuală criză a apei, fiind stabilite peste 200 de puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei. El a spus că sursele alternative includ sonde arteziene, zone de securizare la stația de captare și precontracte cu agenți economici pentru furnizarea apei. Între timp, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va oferi municipiului cinci motopompe de mare capacitate pentru lucrările de la stația de captare din Vadul lui Vodă și a cerut instituțiilor centrale și municipale să colaboreze pentru a asigura cu apă locuitorii Chișinăului în cazul unei crize pe Nistru.

Ce a declarat primarul

Pe 2 august, primarul capitalei, Ion Ceban, a dat asigurări că „Chișinăul va avea apă”. „Ținând cont de toate circumstanțele, facem tot posibilul și ceea ce ne stă în puteri și posibilitate, de a fi pregătiți din toate punctele de vedere. Pe lângă lucrările complexe din ultimele 2 săptămâni de la stația de captare, care continuă, am pregătit protocoalele de intervenție, dar și tehnica necesară”, a menționat Ceban.

Potrivit edilului, la ziua de astăzi, conform protocoalelor, sunt pregătite și stabilite 213 puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei în toate sectoarele capitalei. Printre acestea se numără 75 de locații publice, 108 grădinițe, precum și 30 de instituții medicale.

Totodată, Ceban a spus că municipiul dispune de 253 de eurocuburi, 20 de cisterne și 45 de autospeciale. Potrivit acestuia, au fost stabilite și punctele pentru preluarea apei: priza de apă Petricani, priza de apă Balișevsk, priza de apă Ghidighici, priza de apă Ialoveni, cele 26 de sonde și „Mina Chișinău”.

„Resursele disponibile permit organizarea transportării și distribuirii apei către populație, grădinițe, spitale și alte instituții de importanță socială”, a adăugat Ceban.

Întrebat de jurnaliști de unde va fi adusă apa în cazul unei crize, Ceban a răspuns:” Există patru zone de securizare în aria stației de captare. (…) Sunt sondele arteziene, unde este un debit total de 32 de mii de metri cubi. (…) Sunt precontractele pe care le-am încheiat cu agenții economici pentru furnizarea apei – sute de tone disponibile pentru o zi”.

Ce a declarat premierul

Vasile Tofan a declarat că Primăria capitalei a solicitat, zilele trecute, ajutorul Guvernului. „Mai exact, furnizarea unor motopompe, în scopul desfășurării unor lucrări de capacitare a stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, aflată în gestiunea municipiului Chișinău. Asigurarea cu apă a cetățenilor nu trebuie să fie un subiect de dezbatere și nu voi accepta politizarea acestuia. Am dispus eliberarea din stocurile Agenției Rezerve Materiale (MAI) a unor motopompe care să vină în sprijinul lucrărilor realizate de Primăria Chișinău. O motopompă, cu capacitatea de 1200 m³/h, este deja la Vadul lui Vodă și a fost pusă astăzi în funcțiune”, a adăugat Tofan.

Potrivit lui Tofan, pe 3 august, vor fi eliberate suplimentar 4 motopompe de mare capacitate. „În total, Guvernul va furniza 5 unități, cu o capacitate totală de 5200 m³/h cu posibilitatea transportării apei la distanță mare, astfel încât Primăria Capitalei să fie pe deplin pregătită în eventualitatea unei crize”, a menționat Tofan.

În continuare, premierul a solicitat „tuturor părților implicate, atât instituțiilor subordonate Guvernului, cât și celor subordonate Primăriei Capitalei, să colaboreze pentru identificarea celor mai bune soluții, astfel încât, în eventualitatea unei crize pe Nistru, locuitorii municipiului Chișinău să fie asigurați cu apă”.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Pe 1 august, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a prezentat un video cu lucrări despre care a spus că au fost efectuate la stația de captare de la Vadul lui Vodă în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi. Detalii AICI.

screenshot

Slusari califică drept fals un audio în care ar discuta cu șeful interimar al Energocom despre un „câștig” din majorarea tarifelor la gaz

O înregistrare audio publicată pe TikTok, despre care se afirmă că surprinde o discuție între directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, și Alexandru Slusari, care în iulie și-a anunțat demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al companiei, a fost calificată drept falsă de Slusari. Acesta susține că înregistrarea, în care se vorbește despre majorarea tarifelor la gaz, a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pagina de TikTok care a publicat înregistrarea audio, în care discuțiile sunt în limba rusă, a menționat că aceasta „explică de ce Slusari a plecat din companie”. În înregistrare, persoana despre care se afirmă că ar fi Slusari spune că este „o exagerare” majorarea tarifelor la un asemenea nivel. Cealaltă persoană afirmă că și Slusari ar avea de câștigat din această situație. Ca răspuns, persoana despre care se susține că ar fi Slusari spune: „Dacă ar fi cumva mai cu acuratețe, desigur (…), însă trebuie știută măsura”.

În reacție, Alexandru Slusari a declarat că nu a avut o asemenea discuție cu directorul interimar al Energocom și a susținut că înregistrarea audio a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale. „Timp de 3 ani de activitate la Energocom eu niciodată nu am discutat acolo cu nimeni în limbă rusă. Acest lucru poate confirma orice persoană din Consiliu și din angajații companiei. Nu a fost nicio persoana de acolo, care ar fi adresată la mine per tu”, a adăugat Slusari.

El a recunoscut că, de-a lungul anului, a avut discuții telefonice cu directorul interimar al Energocom, însă înregistrarea difuzată pe rețelele de socializare „nu conține niciun cuvânt de adevăr”.

„În ziua de 15 iulie eu am avut câteva discuții telefonice cu domnul Buzatu și am vorbit public despre ele. Prima a fost la 14.01 și noi am discutat subiectul, legat de atacuri false în adresa companiei, inclusiv despre salarii. (…) De la 17.04 am avut trei discuții telefonice cu directorul interimar, în care am aflat despre intenția majorării tarifelor și am încercat să opresc acest dezmăț, anticipând foarte bine ce urmează. Apropo, am încercat și prin mesaje către mai mulți politicieni. Evident că aberația de 27 secunde, difuzată azi pe rețelele sociale, nu conține nici un cuvânt de adevăr. (…) Tot ce auziți în această așa zisă discuția telefonică este minciună”, a conchis Slusari.

În contextul înregistrării audio, NewsMaker a solicitat o reacție din partea reprezentanților Energocom.

***

Amintim că, în seara zilei de 15 iulie, compania Energocom a anunțat că a depus la ANRE o cerere prin care solicită majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali. Compania a propus o creștere de peste 6,5 lei pentru un metru cub. Detalii AICI.

Pe 16 iulie, Alexandru Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al Energocom, din partea societății civile. El a precizat că a luat această decizie în semn de dezacord cu solicitarea companiei privind majorarea tarifelor la gaze. Detalii AICI.

În contextul tarifului la gaz, amintim că, pe 22 iulie, ANRE a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub, față de tariful actual. Dacă proiectul va fi aprobat, cetățenii ar putea achita 20,30 lei, cu TVA inclus, pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumat. În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: