Calea către democrație și valori europene după exemplul Lituaniei

Pe 11 martie, Lituania își sărbătorește independența. La această dată, în 1990 Lituania și-a declarat independența și s-a retras din URSS. După 14 ani de dezvoltare și reforme, în 2004 Lituania a aderat la Uniunea Europeană. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al consiliului de administrație maib despre calea lungă a țării până la aderarea la UE, despre cum a influențat acest lucru calitatea vieții cetățenilor și cum a dezvoltat piaţa de investiții lituaniană.

„Sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp”- Vytautas Plunksnis.

Invalda INVL este liderul baltic în gestionarea investițiilor și asigurările de viață. Grupul crește și se dezvoltă cu o abordare deschisă, asigurând oamenilor prosperitatea economică prin activitatea sa. Companiile grupului operează în Lituania, Letonia și Estonia și deservesc mai mult 300.000 de clienți privați și instituționali din regiunea baltică și de peste hotare. Acești clienți au încredințat Grupului Invalda INVL gestionarea a peste 1,75 miliarde euro de active din diferite clase, inclusiv fonduri de pensii, fonduri mutuale și pasive, asigurări de viață, precum și portofolii individuale, capital privat și alte tipuri alternative de activitate investițională. INVL Asset Management face parte din Grupul INVL.

„La 11 martie 1990, noi, lituanienii, am decis să ne apărăm, să scăpăm de regimul sovietic, să ne restabilim statalitatea și independența. Datorită acestei decizii, astăzi suntem liberi și prosperi. Avem o țară de care putem fi mândri. Suntem recunoscători Moldovei pentru că a fost primul stat care ne-a recunoscut independența la 31 mai 1990, în timp ce autoritățile sovietice încercau să ne suprime cu forța militară brută. Astăzi sprijinim Moldova în drumul ei către UE, în consolidarea societății, economiei și instituțiilor statului. Împreună facem parte din aceeași coaliție internațională largă care sprijină Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Iar știrile de pe front, în fiecare zi ne amintesc că lupta pentru libertate nu se termină niciodată.”

Excelența Sa, Domnul Tadas Valionis, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova.

 

Cu toții am auzit despre Lanțul Baltic, protestele pașnice care au avut loc în Țările Baltice în 1989. Putem spune că acesta a fost începutul luptei pentru independență, sau această luptă a început mai devreme?

Cred că lupta a început imediat după ocupația sovietică, după al Doilea Război Mondial. Mulți lituanieni nu au acceptat imediat ocupația. Și în timpul lungii perioade de ocupație, setea noastră de libertate a crescut. Lanțul Baltic este deja punctul culminant al acestor proteste, care au dus la faptul că la 11 martie 1990, Lituania și-a declarat independența.

Care sunt cei mai importanți pași către democrație pe care i-a făcut Lituania după destrămarea URSS?

Probabil că primul pas a fost stabilirea relațiilor cu Europa. O delegație a Parlamentului European a venit pentru prima dată în Lituania în septembrie 1990. După aceea, în 1991, au avut loc evenimentele tragice din ianuarie, când susținătorii independenței s-au ciocnit cu forțele militare ale URSS. După aceste evenimente, țara noastră a început să fie recunoscută ca stat independent. În august 1991, Uniunea Europeană ne-a recunoscut independența, iar apoi noi, ca țară, am fost deja recunoscuți de comunitatea internațională. Iar în 1993, Consiliul European a decis că statele din Europa de Est care semnează Tratatul de Asociere Europeană vor putea deveni membre UE. Am semnat acest acord în 1995. După semnare, a fost deja posibilă cererea de aderare la UE și am făcut acest lucru la sfârșitul anului 1995. Dar am devenit membri cu drepturi depline ai UE abia în 2004, pentru că trebuia depusă multă muncă, iar la început această cale a fost destul de dificilă. De exemplu, Comisia Europeană și-a prezentat în 1997 raportul despre cum progresează fiecare țară care a solicitat aderarea la UE. Din păcate, ei au recomandat începerea negocierilor cu 5 țări, printre care s-au numărat vecinii noștri Estonia și Polonia, dar nu și  Lituania. Nu toate problemele noastre erau rezolvate. Era necesară o armonizare a legilor cu legislația UE, și țara noastră mai avea trei întrebări principale nerezolvate: abolirea pedepsei cu moartea, închiderea centralei nucleare de la Ignalina și posibilitatea de a cumpăra pământuri lituaniene pentru cetățenii UE, care încă nu exista. Au fost multe întrebări și fiecare din ele a necesitat mult timp. În Moldova, de exemplu, a trecut foarte puțin timp de la depunerea cererii de aderare până la obținerea statutului de candidat,

putem spune că s-a făcut în timp record. La noi  acest proces a durat mai mult, deoarece Tratatul de Asociere Europeană a intrat în vigoare în 1998, iar toate procesele au durat foarte mult. Există speranță că în Moldova, aceste procese vor fi mai rapide, însă nu trebuie să vă opriți din această cale, trebuie să munciți foarte mult. Există o mulțime de domenii care necesită dezvoltate, și nu există așa ceva încât să rezolvi trei probleme și să devii imediat membru al UE.

Una dintre principalele noastre probleme după prăbușirea URSS a fost corupția, în urma căreia toate fostele fabrici și întreprinderi sovietice au fost vândute sau jefuite. Cum a fost învinsă corupția în Lituania?

Am avut și noi problema corupției, iar întreprinderi foarte mari au fost vândute. Pe de o parte, comerțul cu UE este bun – poți exporta absolut orice, dar pe de altă parte, mărfurile din UE au venit în țara noastră, și multe întreprinderi nu erau competitive. În plus, există întotdeauna o pondere de naționalism, mai ales când vine vorba de industria alimentară. Oamenii vor să cumpere carne și produse lactate locale, și probabil că această tendință există în toate țările – produsul local este mai aproape de inimă. Dar cu alte bunuri, situația este exact inversă. Când s-a deschis economia de piață, oamenii au cerut bunuri străine pentru că acestea erau mai calitative. Am avut multe probleme cu corupția, dar s-au rezolvat treptat. Unii dintre cetățenii noștri s-au gândit că sunt mai deștepți decât alții, iar când au avut loc toate aceste schimbări în țară, au încercat să-și rezolve toate problemele pe căi ilegale, au încercat să se îmbogățească rapid. Din fericire, am făcut față acestor probleme, pentru că UE reprezintă și ea un aflux de civilizație, ceea ce înseamnă modele și sfaturi pentru lupta împotriva corupției. Am fost foarte norocoși că vecinii noștri din Scandinavia au început foarte repede să considere Țările Baltice drept piața lor locală, iar apoi ne-au împărtășit aceste standarde despre  cum să facem afaceri, cum să lucrăm etc.

În Rusia din nou se trezesc ambițiile imperiale și dorința de a recrea URSS. Ce poate face o țară precum Moldova pentru a se proteja?

Țara înseamnă oameni. Oamenii, cetățenii țării sunt cei care aleg cum vor să trăiască. Momentan este clar pentru toată lumea, sau cel puțin sper că este clar, că nu există cale comună cu o țară agresoare și că această țară nu are perspective. Și cred că o țară ca Moldova ar trebui să lupte pentru democrație, nu pentru dictatură. Și dacă oamenii fac această alegere, atunci totul ar trebui să fie bine. Înțeleg că există dificultăți temporare asociate cu creșterea prețurilor la energie, dar și în Lituania ne-am confruntat cu blocada, am trăit și noi din greu o perioadă, însă toate acestea sunt temporare. Așa că trebuie să aveți răbdare și să urmați calea cea bună.

Cum s-a dezvoltat piața de investiții în Letonia în această perioadă și ce s-a schimbat după aderarea la UE?

Investitorii se gândesc mereu înainte, și când a devenit clar că Lituania merge pe drumul cel bun, investitorii inteligenți au început deja să acționeze. În acea perioadă a avut loc una dintre cele mai mari creșteri economice. Introducerea monedei euro ne-a oferit, de asemenea, foarte multe. Noi am devenit membri UE în 2004, iar euro a fost introdus de la 1 ianuarie 2015. Euro ca monedă oferă, de asemenea, stabilitate. Investitorilor le este clar din start că situația aici este deja stabilă. Invalda a fost întotdeauna implicată în investiții locale și doar atunci când ofertele erau prea mari atrăgeam investitori străini. După aderarea la UE, ne-am schimbat împreună cu toată țara și ne-am adaptat la noile realități. Pentru că în lumea investițiilor tot timpul ceva se schimbă, iar ceea ce a funcționat în anii 1990 pur și simplu nu funcționează astăzi. În plus, datorită tehnologiei informației, lumea a devenit foarte globală. În prezent, dacă, de exemplu, lucrezi în domeniul IT, prezența ta fizică nu mai este atât de importantă.

Cum puteți caracteriza piața de investiții din Lituania în acest an? Există noi tendințe, noi direcții?

Dacă ne uităm la punctele noastre forte, atunci în Lituania există domenii tradiționale precum procesarea laptelui, fabricarea mobilei etc. Dintre noile direcții, este clar că Lituania a devenit o țară fintech (tehnologii financiare). De exemplu, Revolut, una dintre cele mai de succes neo-bănci, are licență bancară în Lituania și, din moment ce lucrează cu mulți clienți, din punct de vedere tehnic este a treia bancă ca mărime din Lituania. Desigur, lituanienii sunt doar o mică parte din clienții pe care îi deservesc. Dar noi, ca economie mică, dar deschisă, atragem diferiți investitori. Multe sectoare, cum ar fi cele bancare, sunt dominate de investițiile scandinave. Probabil, în fiecare industrie există investitori strategici din Scandinavia. Din cauza că ei înțeleg afacerile, ei ocupă o poziție de lider. Dar, pe de altă parte, lituanienii investesc activ și în alte țări, iar dacă ai o afacere de succes în Lituania, atunci începi să lucrezi în toate Țările Baltice. Da, sunt țări diferite, culturi puțin diferite, dar putem considera totuși că în multe aspecte suntem foarte asemănători. Dacă modelele de afaceri funcționează într-o țară, ele vor funcționa în alta.

Cum s-a dezvoltat Invalda după aderarea Lituaniei la UE?

Dacă în anii 1990 am investit doar în Lituania și puțin în Letonia, atunci după aderarea la UE geografia noastră investițională a început să se extindă. În acest moment, gestionăm aproximativ 1,8 miliarde de euro pe diferite segmente. Pe de o parte, concurența pentru proiecte interesante este mai mare, pe de altă parte, îți poți dezvolta afacerea fără dificultăți și poți atrage mai multe finanțări.

Aveți și alte planuri în Moldova în afară de investițiile în maib?

Investiția noastră în sectorul bancar din Republica Moldova este de succes și ne gândim să facem alte investiții, dar aceasta nu este o chestiune de o lună sau chiar un an. Totuși, sunt sigur că nu am venit în Moldova pe puțin timp.

www.invaldainvl.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gonța a depus un denunț la Procuratura Generală privind achiziția energiei de la MGRES. Jurnalistul solicită audierea Maiei Sandu

Jurnalistul Gheorghe Gonța a depus pe 19 ianuarie un denunț la Procuratura Generală, în care solicită investigarea unor posibile ilegalități legate de achiziționarea energiei electrice de la Moldgres. Demersul vizează presupuse scheme despre care a vorbit public încă din anul 2020 Maia Sandu, într-un interviu acordat presei din Ucraina. Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Procuraturii Generale au precizat că sesizarea a fost înregistrată în cancelaria instituției și urmează să fie examinată conform procedurilor legale.

Potrivit documentului, denunțul se bazează pe declarațiile publice făcute de Maia Sandu la 12 noiembrie 2020, într-un interviu difuzat pe YouTube, în care aceasta a afirmat existența unor scheme criminale în procesul de achiziție a energiei electrice din regiunea transnistreană. Gonța menționează că, în pofida gravității acestor afirmații, organele de urmărire penală nu s-ar fi autosesizat și nu ar fi inițiat investigații.

În denunț, Gheorghe Gonța adresează mai multe întrebări organelor de anchetă, inclusiv dacă în presupusele scheme ar fi fost implicat Igor Dodon sau alte persoane aflate la putere la acel moment. Totodată, jurnalistul solicită clarificări privind eventuala continuare a acestor practici după 24 decembrie 2020, precum și posibile beneficii materiale obținute ulterior de persoane din conducerea statului.

În acest context, jurnalistul solicită audierea Maiei Sandu, precum și efectuarea unei expertize financiar-contabile la Energocom și la MoldGRES. De asemenea, acesta cere ridicarea documentelor ce ar confirma prețul energiei electrice per megawatt-oră livrate Republicii Moldova în perioada 2020–2024, inclusiv informații privind transferurile financiare și eventualele acte adiționale.

***

Amintim că în octombrie 2025, Maia Sandu a depus o cerere prealabilă împotriva jurnalistului Gheorghe Gonța, acuzându-l de răspândirea unor afirmații „mincinoase” și „fără legătură cu realitatea”.

Cererea vizează un editorial video publicat pe canalul de YouTube Morari.live, dedicat crizei energetice din regiunea transnistreană. În acel material, Gonța a lansat acuzații potrivit cărora șefa statului ar fi fost implicată în „scheme de corupție cu rușii” și ar fi beneficiat de sume importante de bani provenite din regiunea separatistă.

Potrivit jurnalistului, prin intermediul avocatului său, Maia Sandu i-a solicitat dezmințirea afirmațiilor, prezentarea unor scuze publice, ștergerea materialelor video și plata sumei de 100 de mii de lei cu titlu de despăgubiri morale, avertizând că, în caz contrar, va fi acționat în judecată. Gonța a declarat public că nu intenționează să dea curs solicitării și a anunțat că este pregătit pentru un proces în instanță.

Anterior, în octombrie 2024, Gheorghe Gonța a demisionat de la postul de televiziune N4, după ce a lansat un apel public împotriva referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ulterior, jurnalistul a relansat un talk-show politic pe YouTube și a inițiat o emisiune comună cu Natalia Morari, care a candidat la alegerile prezidențiale.

În spațiul public, Gonța a declarat în repetate rânduri că nu o susține pe Maia Sandu și partidul de guvernământ, criticând frecvent activitatea acestora. De asemenea, în 2024, el nu a exclus o eventuală implicare în politică, inclusiv o candidatură la alegerile parlamentare din 2025, însă ulterior nu a participat la scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Ceban va face declarații în dosarul „kuliok”/Finul lui Plahotniuc, condamnat/Oameni FSB la Primărie?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Ceramica moldovenească, pusă pe harta turistică
— Ceban, martor în favoarea lui Dodon? Plahotniuc, obligat să se prezinte
— Invitat la o întâlnire romantică, apoi jefuit, agresat și lăsat să zacă în frig
— Consilierii PAS cer anchetarea lui Ceban pentru trădare de patrie
— Lebede salvate de la îngheț la Criuleni
— Poliția l-a reținut pe Damir. A fost condamnat la 3 ani de închisoare
— Arcul de Triumf din Chișinău va fi reparat. Cine dă banii?
— Incident nocturn la aeroportul din Chișinău: pasagerii și personalul, evacuați
— Carburanții se scumpesc din nou
— Maia Sandu: Moldova și Albania pot coopera în mai multe domenii
— Un an de închisoare pentru un pumn dat unui polițist
— Acuzații de trucare a alegerilor la Uniunea Avocaților
— Două trenuri s-au ciocnit în Spania. Sunt zeci de morți și răniți
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Mihai Popșoi / Facebook

Chișinăul face ultimii pași spre ieșirea din CSI. Popșoi: documentele ajung în Parlament până la mijlocul lui februarie

Guvernul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază și, implicit, de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), urmând ca documentele să fie finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în ediția din 19 ianuarie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, după denunțarea de către Parlament a celor trei acorduri de bază care stau la temelia aflării Republicii Moldova în CSI, Chișinăul nu va mai fi, din punct de vedere juridic, stat membru al organizației.

„Deci, statutul CSI, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI din 8 decembrie 1991, tot la Minsk, precum și anexa din 22 decembrie 1991. Înseamnă că Republica Moldova nu va mai fi oficial membră a CSI. Și acest proces deja a început. Am luat această decizie de curând, procesul de avizare este pornit, iar la începutul noii sesiuni a Parlamentului, documentele de denunțare a acestor acorduri vor ajunge la legiuitori. Da, până la mijlocul lunii februarie, probabil, noi vom finaliza procesele în Guvern, după care această decizie va trebui să fie luată de către colegii din Parlament”, a menționat oficialul.

Mihai Popșoi a precizat că Republica Moldova a semnat în total aproximativ 283 de acorduri în cadrul Comunitatea Statelor Independente, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în proces de denunțare. Potrivit lui Popșoi, majoritatea acestor acorduri sunt depășite, nu mai sunt aplicate și au fost anterior abandonate și de alți membri ai CSI, fără consecințe practice.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu vor renunța la acele acorduri care aduc beneficii economice sau au o valoare practică pentru cetățeni, atâta timp cât acestea nu contravin parcursului european al Republicii Moldova.

„O parte din ele, atât timp cât ele nu contravin aflarea noastră în Uniunea Europeană și dacă aduc careva beneficii, nu există niciun temei pentru denunțarea lor. Dar juridic, deja în cel mai scurt timp, oficial, Republica Moldova nu va mai face parte din CSI”, a mai adăugat oficialul.

***

Amintim că pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Finul lui Plahotniuc, Dorin Damir, a fost reținut după ce a fost condamnat

Dorin Damir, finul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, a fost reținut de poliție la scurt timp după ce a fost condamnat astăzi, pe 19 ianuarie, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

NewsMaker a încercat să afle informații și despre ceilalți doi inculpați din dosar – Valeriu Cojocaru și Alexandru Pînzari –, însă, până la publicarea materialului, nici purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, și nici șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu, nu au răspuns apelurilor noastre.

Sentința a fost pronunțată luni, 19 ianuarie, de Judecătoria Buiucani. În același dosar au fost condamnați fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari. Instanța i-a recunoscut vinovați de abuz în serviciu și i-a condamnat pe toți trei la câte 3 ani de închisoare cu executare, într-un penitenciar de tip semiînchis, precum și la privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de patru ani.

Totodată, inculpații au fost recunoscuți vinovați de fals în acte publice, însă au fost eliberați de răspundere penală pe acest capăt de acuzare, din cauza expirării termenului de prescripție. Pe alte capete de acuzare, aceștia au fost achitați, anunță Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Instanța a dispus și confiscarea, în folosul statului, a prejudiciului de aproximativ 170 de mii de lei, sumă care urmează să fie recuperată în mod solidar de la cei trei inculpați.

Întrucât aceștia au lipsit de la pronunțarea sentinței, judecătorii au dispus arestarea preventivă și anunțarea lor în căutare, în cazul în care nu se află la domiciliu sau locul aflării nu este cunoscut. Executarea pedepselor urmează să fie realizată de organele Poliției și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Sentința poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile.

Deși nu s-a prezentat la ședința în care instanța a pronunțat sentința, Alexandru Pînzari a declarat pentru Ziarul de Gardă că se află pe teritoriul Republicii Moldova și că nu intenționează să se eschiveze de la executarea procedurilor legale. Acesta a precizat că urmează să ia cunoștință de sentință și să acționeze în conformitate cu prevederile acesteia.

„Nu sunt vinovat, dosarul acesta este inventat și fabricat de către procurorul, cei de la SIS (Serviciul de Informații și Securitate), Stoianoglo (n.r. Alexandr Stoianoglo, fostul procuror general) și alte echipe”, a zis acesta pentru ZDG.

***

Amintim că faptele investigate în dosar își au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când șeful din acea perioadă al IGP, Alexandru Pînzari, și șeful din acea perioadă al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, l-au angajat pe Damir formal și ilegal în Secția nr.1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI.

În perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, președintele asociației FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcției nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani. Potrivit procurorilor, suma prejudiciului bugetului de stat constituie 170.294,75 lei. Mai mult, peste doar două luni de la angajare, i-a fost acordat înainte de termen gradul special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleași metode ilegale) i-a fost acordat gradul special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activități polițienești, lui Damir i-au fost acordate un șir de distincții departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincțiile – Crucea „Meritul polițienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității clasa II” și altele. Mai multe detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Delegația UE în Moldova

Ambasadoarea UE în Moldova lansează consultări cu opoziția parlamentară. Primul pe listă – Costiuc

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a lansat o serie de întâlniri cu liderii opoziției parlamentare. Oficiala europeană afirmă că dialogul pluralist în procesul de aderare la UE are un rol „esențial”. Discuțiile au început cu o întrevedere cu președintele fracțiunii parlamentare și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

„Aderarea la UE este un proiect național care aduce beneficii tuturor moldovenilor, iar implicarea activă a opoziției este crucială pentru succesul său”, transmite Delegația UE la Chișinău.

Precizăm, în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, în Parlamentul de la Chișinău au acces șase partide. Majoritatea este deținută, și în această legislatură, de PAS, care are 55 de mandate. Socialiștii ocupă 17 fotolii, comuniștii și Alternativa – câte 8, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă – câte 6.

Semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028 este obiectivul „național” anunțat de partidul de guvernare Acțiuni și Solidaritate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: