protv.md

Calea Ferată din Moldova, cu restanțe salariale față de 5 mii de angajați: precizările întreprinderii 

Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a emis un comunicat, pe 23 ianuarie, în care a menționat că „traversează un proces de reorganizare”. Totodată a raportat că are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele, a adăugat întreprinderea, depășesc cifra de 156 de milioane de lei. Precizările sunt făcute la doar o zi după ce Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete” la tema salariilor. 

ÎS „Calea Ferată din Moldova” traversează un proces de reorganizare, menit să asigure eficiența și transparența operațiunilor noastre. Implementăm deja măsuri pentru reducerea costurilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor pentru clienți. Lucrăm la modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cerințelor de piață și pentru a ne recâștiga încrederea călătorilor. Totuși, prioritatea numărul unu rămîne a fi achitarea restanțelor salariale a 4997 de angajați ai CFM, care constituie 156 863 500 lei, formată în perioada august-decembrie 2024. Continuăm căutarea de soluții pentru a remedia situația economico-financiară a întreprinderii”, au comunicat reprezentanții întreprinderii.

Pe 22 ianuarie, Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete”. Manifestațiile vor avea loc, adăuga federația, ca răspuns la restanțele salariale acumulate care au depășit 190 de milioane de lei. Se menționa că acțiunile vor avea loc în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, precum și în toate cele opt noduri feroviare din țară. Detalii AICI.

***

Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute începând cu luna mai 2023. Apoi, conducerea CFM a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Se menționa că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.

În august 2023, reprezentanții Calea Ferată din Moldova declarau că întreprinderea datorează angajaților săi circa 88 de milioane de lei și că oamenii nu au fost achitați două luni de zile. Compania intenționa să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie.

În decembrie 2023, directorul Calea Ferată din Moldova declara că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut, iar din acest motiv angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni.

În următoarea lună, pe 29 ianuarie 2024, Oleg Tofilat a anunțat că pleacă de la șefia întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. El a spus că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere. Detalii AICI.

În februarie 2024, angajații de la Calea Ferată din Basarabeasca au amenințat că vor intra în grevă, dacă nu-și vor primi salariile. Pe lângă salarii, manifestanții au cerut inclusiv compensații. Detalii AICI.

În aprilie 2024, ministrul Infrastructurii la acel moment Andrei Spînu a spus că întreprinderea Calea Ferată din Moldova s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Era vorba de 35 de milioane de lei. Au fost achitate aproape toate salariile pentru luna decembrie, comunica Spînu. Tot atunci el spunea că la CFM „practic nu se mai acumulează acum datorii”. Totuși se discuta despre luarea unui nou împrumut. Detalii AICI.

În luna iulie s-a aflat că ultimul salariu primit de angajații Căii Ferate a fost pentru luna martie. Detalii AICI.

În august 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă declara că întreprinderea Calea Ferată are nevoie de optimizare, deoarece are un număr mare de angajați. Totodată, el a afirmat că autoritățile caută soluții astfel încât întreprinderea să fie capabilă să achite salariile restante. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: