Viață

Calea Ferată din Moldova, cu restanțe salariale față de 5 mii de angajați: precizările întreprinderii

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2025
18:38

Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a emis un comunicat, pe 23 ianuarie, în care a menționat că „traversează un proces de reorganizare”. Totodată a raportat că are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele, a adăugat întreprinderea, depășesc cifra de 156 de milioane de lei. Precizările sunt făcute la doar o zi după ce Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete” la tema salariilor.

„ÎS „Calea Ferată din Moldova” traversează un proces de reorganizare, menit să asigure eficiența și transparența operațiunilor noastre. Implementăm deja măsuri pentru reducerea costurilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor pentru clienți. Lucrăm la modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cerințelor de piață și pentru a ne recâștiga încrederea călătorilor. Totuși, prioritatea numărul unu rămîne a fi achitarea restanțelor salariale a 4997 de angajați ai CFM, care constituie 156 863 500 lei, formată în perioada august-decembrie 2024. Continuăm căutarea de soluții pentru a remedia situația economico-financiară a întreprinderii”, au comunicat reprezentanții întreprinderii.

Pe 22 ianuarie, Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete”. Manifestațiile vor avea loc, adăuga federația, ca răspuns la restanțele salariale acumulate care au depășit 190 de milioane de lei. Se menționa că acțiunile vor avea loc în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, precum și în toate cele opt noduri feroviare din țară. Detalii AICI.

***

Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute începând cu luna mai 2023. Apoi, conducerea CFM a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Se menționa că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.

În august 2023, reprezentanții Calea Ferată din Moldova declarau că întreprinderea datorează angajaților săi circa 88 de milioane de lei și că oamenii nu au fost achitați două luni de zile. Compania intenționa să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie.

În decembrie 2023, directorul Calea Ferată din Moldova declara că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut, iar din acest motiv angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni.

În următoarea lună, pe 29 ianuarie 2024, Oleg Tofilat a anunțat că pleacă de la șefia întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. El a spus că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere. Detalii AICI.

În februarie 2024, angajații de la Calea Ferată din Basarabeasca au amenințat că vor intra în grevă, dacă nu-și vor primi salariile. Pe lângă salarii, manifestanții au cerut inclusiv compensații. Detalii AICI.

În aprilie 2024, ministrul Infrastructurii la acel moment Andrei Spînu a spus că întreprinderea Calea Ferată din Moldova s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Era vorba de 35 de milioane de lei. Au fost achitate aproape toate salariile pentru luna decembrie, comunica Spînu. Tot atunci el spunea că la CFM „practic nu se mai acumulează acum datorii”. Totuși se discuta despre luarea unui nou împrumut. Detalii AICI.

În luna iulie s-a aflat că ultimul salariu primit de angajații Căii Ferate a fost pentru luna martie. Detalii AICI.

În august 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă declara că întreprinderea Calea Ferată are nevoie de optimizare, deoarece are un număr mare de angajați. Totodată, el a afirmat că autoritățile caută soluții astfel încât întreprinderea să fie capabilă să achite salariile restante. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cfm, proteste, restanțe, salarii, top

Știri similare

Transnistria

„Aceeași țară, aceleași taxe”: scutirile fiscale de care Transnistria a beneficiat aproape 30 de ani vor fi eliminate treptat. Vot în Parlament

Justiție

Dosarul TUX, trimis în judecată: schema online a lăsat mii de oameni fără bani. Ce riscă vinovații

Politică

Stoianoglo, după ce Balan a fost eliberat la cererea Rusiei: „În mare parte, poate distruge activitatea SIS-ului”

Ana-Maria Dolghii
| 30 aprilie, 2026
13:45

Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, consideră că informațiile pe care le deține Alexandru Balan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a fost condamnat pentru tentativă de divulgare a secretului de stat și predat Belarusului, în schimbul a doi ofițeri SIS deținuți în Federația Rusă, nu are reprezenta un interes semnificativ pentru Republica Moldova. În același timp, parlamentarul susține că aflarea sa în libertate ar crea totuși riscuri, întrucât acesta ar cunoaște rețeaua de agenți sub acoperire ai țării, ceea ce, potrivit lui, ar putea afecta activitatea SIS. Afirmațiile au fost făcute joi, 30 aprilie, în cadrul unor de declarații de presă la Parlament.

„Nu cred că informația pe care o are domnul Balan reprezintă un interes mare. Dar în același timp, eu atrag atenția că domnul Balan era unul dintre conducătorii SIS-ului, care cunosc toți ofițerii, tot sistemul, inclusiv oamenii care lucrează sub acoperire, iar sub acoperire lucrează oameni în instituțiile internaționale, acolo unde sunt interesele Republicii Moldova. Și în opinia mea, acesta este cel mai mare pericol pentru Republica Moldova. (…) Asta, în mare parte, poate distruge activitatea SIS-ului în timpul actual”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că nu a interacționat niciodată cu Alexandru Balan, inclusiv în perioada în care a condus Procuratura Generală. „Noi am activat în perioade diferite. Eu am devenit procuror general la sfârșitul anului 2019, atunci când el nu activa deja în funcție (funcția de director adjunct al SIS – n. r.)”, a menționat politicianul.

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.