protv.md

Calea Ferată din Moldova, cu restanțe salariale față de 5 mii de angajați: precizările întreprinderii 

Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a emis un comunicat, pe 23 ianuarie, în care a menționat că „traversează un proces de reorganizare”. Totodată a raportat că are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele, a adăugat întreprinderea, depășesc cifra de 156 de milioane de lei. Precizările sunt făcute la doar o zi după ce Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete” la tema salariilor. 

ÎS „Calea Ferată din Moldova” traversează un proces de reorganizare, menit să asigure eficiența și transparența operațiunilor noastre. Implementăm deja măsuri pentru reducerea costurilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor pentru clienți. Lucrăm la modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cerințelor de piață și pentru a ne recâștiga încrederea călătorilor. Totuși, prioritatea numărul unu rămîne a fi achitarea restanțelor salariale a 4997 de angajați ai CFM, care constituie 156 863 500 lei, formată în perioada august-decembrie 2024. Continuăm căutarea de soluții pentru a remedia situația economico-financiară a întreprinderii”, au comunicat reprezentanții întreprinderii.

Pe 22 ianuarie, Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că va organiza proteste în februarie „dacă până la sfârșitul lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete”. Manifestațiile vor avea loc, adăuga federația, ca răspuns la restanțele salariale acumulate care au depășit 190 de milioane de lei. Se menționa că acțiunile vor avea loc în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, precum și în toate cele opt noduri feroviare din țară. Detalii AICI.

***

Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute începând cu luna mai 2023. Apoi, conducerea CFM a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Se menționa că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.

În august 2023, reprezentanții Calea Ferată din Moldova declarau că întreprinderea datorează angajaților săi circa 88 de milioane de lei și că oamenii nu au fost achitați două luni de zile. Compania intenționa să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie.

În decembrie 2023, directorul Calea Ferată din Moldova declara că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut, iar din acest motiv angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni.

În următoarea lună, pe 29 ianuarie 2024, Oleg Tofilat a anunțat că pleacă de la șefia întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. El a spus că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere. Detalii AICI.

În februarie 2024, angajații de la Calea Ferată din Basarabeasca au amenințat că vor intra în grevă, dacă nu-și vor primi salariile. Pe lângă salarii, manifestanții au cerut inclusiv compensații. Detalii AICI.

În aprilie 2024, ministrul Infrastructurii la acel moment Andrei Spînu a spus că întreprinderea Calea Ferată din Moldova s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Era vorba de 35 de milioane de lei. Au fost achitate aproape toate salariile pentru luna decembrie, comunica Spînu. Tot atunci el spunea că la CFM „practic nu se mai acumulează acum datorii”. Totuși se discuta despre luarea unui nou împrumut. Detalii AICI.

În luna iulie s-a aflat că ultimul salariu primit de angajații Căii Ferate a fost pentru luna martie. Detalii AICI.

În august 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă declara că întreprinderea Calea Ferată are nevoie de optimizare, deoarece are un număr mare de angajați. Totodată, el a afirmat că autoritățile caută soluții astfel încât întreprinderea să fie capabilă să achite salariile restante. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: