protv.md

Calea Ferată din Moldova va avea un nou director. Bolea: „Este de specialitate CFM-ist înnăscut”

Noul director al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” va fi Sergiu Cotelnic. Anunțul a fost făcut, pe 13 martie, de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea. Potrivit lui Bolea, Cotelnic vine din sistem, iar candidatura acestuia a fost propusă de Sindicatele Căii Ferate. La rândul său, Cotelnic a spus jurnaliștilor că prioritatea sa principală va fi reducerea datoriilor salariale față de angajați.

„Ministerul Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Guvernul în sine, eram implicați în procesul identificării unei persoane pentru a fi numită în funcția de director general al Căii Ferate. Domnul Tomșa, din motive de sănătate, s-a retras din această funcție, rămânând în continuare în funcția de vicedirector. Evident că am discutat cu foarte multă lume, pentru că Căile Ferate sunt pentru Republica Moldova strategice și noi trebuie să numim o persoană care poate prelua și conduce această Cale Ferată ulterior… propunerea a parvenit din partea Sindicatelor Căii Ferate. Noi vorbim despre domnul Cotelnic Sergiu, care este absolvent al facultății și este de specialitate CFM-ist înnăscut, îi din familie consacrată, părinții tot au lucrat la CFM. (…) Vine din sistem, cu viziune nouă, cu caracter, cu voință, cu posibilitate și cu dorința de a lucra în beneficiul oamenilor”, a comunicat Bolea în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

La rândul său, Cotelnic a spus jurnaliștilor că prioritatea sa principală va fi reducerea datoriilor salariale față de angajați. „Există și alte datorii pe care le vom aborda. În perioada următoare vom anunța soluțiile pentru aceste probleme”, a menționat Cotelnic.

Potrivit bani.md, Sergiu Cotelnic a fost șef al depoului de vagoane Chișinău iar ulterior șef al depoului de locomotive.

***

Pe 21 februarie, ministrul Vladimir Bolea raporta că CFM are 4 865 de angajați și restanțe salariale de 191 de milioane de lei, totodată întreprinderea va trebui să achite alți aproximativ 100 de milioane în calitate de impozite la salarii. Bolea preciza că întreprinderea achita la acel moment salariile abia pentru luna august 2024.

Înainte de aceasta, pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii au ieșit la protest – în 7 localități din țară. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declara că întreprinderea este „strategică pentru economia națională”. Totuși, adăuga Ministerul, cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale – „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice”. Înainte de protest, Serghei Tomșa – la acel moment director general interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” – declara că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el menționa că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”.

Pe 25 februarie, șeful Agenției Proprietăți Publice Roman Cojuhari a anunțat că Serghei Tomșa a demisionat. Cojuhari a evitat să spună care este motivul pentru care Tomșa a decis să demisioneze, precizând doar că cererea de eliberare din funcție a venit din propria inițiativă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: