protv.md

Calea Ferată din Moldova va avea un nou director. Bolea: „Este de specialitate CFM-ist înnăscut”

Noul director al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” va fi Sergiu Cotelnic. Anunțul a fost făcut, pe 13 martie, de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea. Potrivit lui Bolea, Cotelnic vine din sistem, iar candidatura acestuia a fost propusă de Sindicatele Căii Ferate. La rândul său, Cotelnic a spus jurnaliștilor că prioritatea sa principală va fi reducerea datoriilor salariale față de angajați.

„Ministerul Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice, Guvernul în sine, eram implicați în procesul identificării unei persoane pentru a fi numită în funcția de director general al Căii Ferate. Domnul Tomșa, din motive de sănătate, s-a retras din această funcție, rămânând în continuare în funcția de vicedirector. Evident că am discutat cu foarte multă lume, pentru că Căile Ferate sunt pentru Republica Moldova strategice și noi trebuie să numim o persoană care poate prelua și conduce această Cale Ferată ulterior… propunerea a parvenit din partea Sindicatelor Căii Ferate. Noi vorbim despre domnul Cotelnic Sergiu, care este absolvent al facultății și este de specialitate CFM-ist înnăscut, îi din familie consacrată, părinții tot au lucrat la CFM. (…) Vine din sistem, cu viziune nouă, cu caracter, cu voință, cu posibilitate și cu dorința de a lucra în beneficiul oamenilor”, a comunicat Bolea în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

La rândul său, Cotelnic a spus jurnaliștilor că prioritatea sa principală va fi reducerea datoriilor salariale față de angajați. „Există și alte datorii pe care le vom aborda. În perioada următoare vom anunța soluțiile pentru aceste probleme”, a menționat Cotelnic.

Potrivit bani.md, Sergiu Cotelnic a fost șef al depoului de vagoane Chișinău iar ulterior șef al depoului de locomotive.

***

Pe 21 februarie, ministrul Vladimir Bolea raporta că CFM are 4 865 de angajați și restanțe salariale de 191 de milioane de lei, totodată întreprinderea va trebui să achite alți aproximativ 100 de milioane în calitate de impozite la salarii. Bolea preciza că întreprinderea achita la acel moment salariile abia pentru luna august 2024.

Înainte de aceasta, pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii au ieșit la protest – în 7 localități din țară. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declara că întreprinderea este „strategică pentru economia națională”. Totuși, adăuga Ministerul, cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale – „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice”. Înainte de protest, Serghei Tomșa – la acel moment director general interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” – declara că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el menționa că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”.

Pe 25 februarie, șeful Agenției Proprietăți Publice Roman Cojuhari a anunțat că Serghei Tomșa a demisionat. Cojuhari a evitat să spună care este motivul pentru care Tomșa a decis să demisioneze, precizând doar că cererea de eliberare din funcție a venit din propria inițiativă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Mesaj către Trump, solicitare către guvernare și rugăciuni: la Comrat a avut loc un miting

Pe 25 ianuarie, la Comrat a avut loc un miting anti-guvernamental intitulat „În apărarea Găgăuziei”. La manifestație, care a început și s-a încheiat cu rugăciuni, au fost adresate mesaje către președintele SUA, Donald Trump, și către liderii mondial, iar la final s-a adoptat o rezoluție. În aceasta s-a cerut eliberarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”, precum și desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat.

Printre mesajele de pe pancartele manifestanților au fost: „Bașcanul – vocea Găgăuziei”, „Libertate bașcanului! Evghenia, poporul se roagă pentru tine, ca să te întorci acasă!”, „Găgăuzia ortodoxă – pilonul Moldovei tradiționale”, „Cerem de la PAS să respecte legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, „Găgăuzia împotriva românizării”, „Președintelui Donald Trump și liderilor mondiali – opriți încălcarea suveranității Moldovei”.

„Vă cer tuturor: treziți-vă, dacă nu ne vom trezi, așa și vom adormi și dormind vom intra parcă în Europa, dar în România”, a declarat la manifestație consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah.

La protest au luat cuvânt mai mulți vorbitori. Unul dintre ei a afirmat că „împotriva Găgăuziei se desfășoară o politică de presiune, al cărei scop este să slăbească autonomia și să transforme instituțiile acesteia în formale”.

La final, participanții au adoptat o rezoluție. Potrivit Gagauznews, manifestanții au solicitat eliberarea imediată a Evgheniei Guțul; și-au exprimat „susținerea față de activitatea Comitetului Executiv și a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru organizarea alegerilor deputaților APG în conformitate cu Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei””; au cerut „desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat”; au făcut apel la publicul din Găgăuzia „să se solidarizeze în jurul Comitetului Executiv și al corpului de deputați”; au cerut „încetarea procedurii de retragere a Republicii Moldova din CSI”; și-au confirmat „loialitatea Găgăuziei față de voința exprimată a poporului găgăuz, exprimată la referendumul din 2 februarie 2014, privind dreptul la autodeterminare externă în cazul pierderii de către Republica Moldova a statutului de stat independent”.

Gagauznews
Gagauznews
Gagauznews

Amintim că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.

Între timp, în Găgăuzia se înregistrează un blocaj electoral. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. Pe 21 ianuarie 2026, când urma să înceapă înaintarea candidaților pentru alegerile programate pentru data de 22 martie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat suspendarea procedurii. Decizia a venit după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat hotărârile privind constituirea organului electoral, în urma unei contestații depuse de Cancelaria de Stat. În Codul electoral al R. Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă. NewsMaker a explicat într-o analiză separată blocajele apărute în procesul de organizare a alegerilor din Găgăuzia, influența exercitată de Ilan Șor și posibilele soluții pentru deblocarea situației.

Comentând blocajul din Găgăuzia, pe 22 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile Republicii Moldova își doresc ca locuitorii regiunii „în mod liber, fără bani murdari și fără influență din afară, să-și aleagă oameni onești în funcție”. „În momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună, și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuza”, a mai spus președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: