edusteps.com.ua

Carbon, Tunete sau Varvara? La Gala Cineaștilor va fi anunțat cel mai bun film moldovenesc al anului

Trei filme autohtone concurează pentru cele mai multe trofee din cadrul Galei Premiilor Cineaștilor 2024. Este vorba despre peliculele moldovenești „Carbon”, „Tunete” și „Varvara”. Acestea au obținut cele mai multe nominalizări la ediția din acest an a Galei Cineaștilor, care va avea loc pe 5 februarie, la Chișinău.

Filmul „Tunete” se regăsește în 11 categorii, iar „Carbon” și „Varvara” în 10 din 14.

„Carbon”, „Tunete” și „Varvara” vor concura, inclusiv, pentru titlurile de cel mai bun film de lungmetraj, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu și cea mai bună imagine.

La categoria „cel mai bun film de lungmetraj” au mai fost nominalizate pelicula de ficțiune „Puterea Probabilității”, regizată de Ivan Naniev și documentarul „Tatarbunar” de Alecu Deleu.

Pentru trofeul de „cel mai bun regizor” vor lupta cineaștii: Ion Borș („Carbon”), Valeriu Andriuță (cu scurtmetrajul „Eu sunt Dorin”), Anatol Durbală („Varvara”), Ioane Bobeica („Tunete”) și Viorica Tătaru (cu documentarul „Drumul războiului: Irpin”).

Cinci actrițe au fost nominalizate pentru titlul de „cel mai bun rol feminin”. Este vorba despre Tincuța Josan („Tunete”), Olga Anghelici („Varvara”), Aliona Oleinic (pentru rolul său din scurtmetrajul „Mama Natură”), Dana Ciobanu (pentru rolul din lungmetrajul „Omul fără linia vieții”) și Corina Rotaru (pentru rolul din scurtmetrajul „Ce zici?”). Bătălia pentru titlul de „cel mai bun rol masculin” se va da între: Dumitru Roman („Carbon”), Igor Caras („Varvara”), Igor Babiac (pentru rolul din scurtmetrajul „La Pensie”) și interpreții Anatol Mârzenco („Tunete”) și Vlad Sabajuc, solistul formației Satoshi (pentru rolul din scurtmetrajul „Ce zici?”).

Filmele „Drumul războiului: Irpin”, regizat de jurnalista Viorica Tătaru; „O scenă a memoriei – Teatrul Național Mihai Eminescu” de Petru Hadîrcă; „Tatarbunar” de Alecu Deleu; „Alexandra” de Violeta Gorgos și „Republica Libertății. Eseu” de Vadim Tristan vor concura pentru trofeul de „cel mai bun film documentar”.

La categoria „cel mai bun scurtmetraj” se numără: „Eu sunt Dorin”, regizat de Valeriu Andriuță; „Ce zici?” de Ioana Vatamanu-Mărgineanu; „Unde valurile tac” de Liviu Balan; „Urme” de Macar Severin și „Ne sărutăm?” de Corina Chihan.

Iar producțiile: „Cancelaria”, regizată de Mircea Bobînă; „Lost in Moldova”, de Vlad Bolgarin și Călin Laur; „Oameni Gospodari” de Mircea Bobînă; „Sprinter” de Ivan Naniev și „Inelul de foc” de Sergiu Pascaru și Adriana Vasilcov vor lupta pentru titlul de „cel mai bun serial” autohton.

În total, la Gala din acest an s-au înregistrat 37 de producții cinematografice autohtone, dintre care șapte lungmetraje, 14 filme documentare, 11 scurtmetraje și 5 seriale.

Gala Premiilor Cineaștilor se află la a doua ediție și este organizată de Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, USAID și Ambasadele Suediei și Marii Britanii la Chișinău. Prima ediție a Galei Cineaștilor a avut loc în ianuarie 2020.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: