ipn.md

„Catastrofă agricolă“: Fermierii din sudul țării prognozează o recoltă mică și acuză Guvernul că ar apăra interesele unor „magnați”

Fermierii din sudul țării se plâng de o recoltă mică la floarea-soarelui. Asociația Forța Fermierilor susține că agricultorii din raioanele Cahul, Cantemir, Basarabeasca și Leova recoltează între 0,4 și o tonă de floare soarelui per hectar. Specialiștii anticipează pierderi masive, inclusiv, la recolta de porumb. De vină ar fi seceta, susțin ei.

Potrivit sursei citate, doar în raionul Cahul, până în prezent, peste 7 mii hectare de porumb au fost discuite, ceea ce înseamnă că de pe suprafața respectivă a fost recoltată numai masa vegetală pentru siloz, fără nici un bob de porumb. Specialiștii Asociației susțin că o situație similară se așteaptă și în raioanele Hîncești, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă, unde abia este începutul recoltării.

„Agricultorii sunt în disperare enormă. (…) Este o catastrofă agricolă, după care imediat va urma catastrofa financiară a fermierilor adevărați din localitățile rurale. (…) După refuzul domnului prim-ministru să se întâlnească cu reprezentanții Forței Fermierilor și să discute moratoriu măcar pentru 3 luni la achitarea datoriilor producătorilor agricoli, mulți agricultori sunt încrezuți că guvernul acționează exclusiv în interesul unui grup îngust de magnați, care vor beneficia în urma distrugerii segmentului fermierilor micro, mici și mijlocii. (…) Revolta a atins cota maximă și este foarte greu de anticipat acțiunile agricultorilor, care nu au ce pierde”, se arată în comunicatul emis de Forța Fermierilor.

NM a solicitat un comentariu din partea Ministerului Agriculturii, însă până la publicarea știrii nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.

Amintim că, pe 28 august, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a declarat că în Republica Moldova ar putea fi adoptată o lege prin care să li se interzică producătorilor agricoli să cultive culturile în regiunile țării în care nu plouă suficient pentru ca acestea să crească. Ulterior, pe 29 august, oficialul a declarat că agricultorilor moldoveni nu li se va interzice plantarea culturilor în regiunile în care nu plouă destul. Bolea a menționat atunci că autoritățile vor veni cu o recomandare către aceștia, însă toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare.

De menționat că directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, Boris Boincean, a declarat, recent, că pe fondul schimbărilor climatice, fermierii ar trebui să înlocuiască porumbul cu sorbul, iar soia – cu năutul. Totodată, savantul crede că trebuie să fie reduse suprafețele de culturi prășitoare.

„Este mult mai rațional să ajustăm sistemul de agricultură la schimbările climatice decât să menținem în asolament un spectru de culturi care necesită cantități nejustificate de îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, dar care pot fi înlocuite”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: