NM

CC a decis: Decretul privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier este constituțional

Decretul semnat de președinta țării, privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, corespude Constituției. Este concluzia judecătorilor de la Curtea Constituțională (CC), care au examinat pe 22 martie sesizarea depusă de patru deputați ai Partidului Socialiștilor (PSRM).

Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Sesizarea a fost depusă de către deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea.

***

Pe 16 martie, șefa statului a inițiat noi consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare, în vedere găsirii unei soluții pentru depășirea crizei politice. În timpul discuțiilor dintre Maia Sandu și reprezentanții PSRM, Mariana Durleșteanu a anunțat că nu mai vrea să preia funcția de premier. La scurt timp după acest anunț, șefa statului l-a desemnat pe deputatul PAS Igor Grosu în această funcție.

În debutul ședinței parlamentului din 18 martie, liderul fracțiunii PSRM Corneliu Furculiță a anunțat crearea unei noi majorități parlamentare care îl propune pe Vladimir Golovatiuc, ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, la funcția de prim-ministru. De asemenea, deputatul socialist a anunțat că majoritatea parlamentară o invită pe președinta țării Maia Sandu la noi consultări.

Administrația prezidențială a răspuns că Maia Sandu ar putea lansa noi discuții pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru numai după ce vor fi „consumate” efectele decretului privind numirea lui Igor Grosu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Coruperea din perioada electorală: amenzi de aproape 94 milioane lei. Achitate – sub 3%

Aproximativ 7.000 de moldoveni au fost amendați pentru corupere electorală pasivă, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare, scrie Agora cu referire la Inspectoratul General al Poliției (IGP). Potrivit sursei citate, suma penalizărilor aplicate este de peste 93,8 milioane de lei, însă au fost achitate mai puțin de 3% din acestea.

„Potrivit sistemului informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții, pe parcursul scrutinului parlamentar au fost înregistrate, în total, peste 30.000 de procese verbale, cu privire la coruperea electorală pasivă”, au comunicat reprezentanții IGP.

Potrivit sursei citate, în perioada 14 iulie – 29 octombrie, oamenii legii au întocmit 7.000 de procese-verbale contravenționale pe subiectul coruperii electorale pasive. Din acestea, 2.568 au fost contestate. Suma amenzilor aplicate este de 93.849.850 de lei, iar până în acest moment au fost achitați 2.143.375 de lei.

Peste 2.200 de persoane au fost scutite de amendă, pentru că au colaborat cu ancheta, mai notează sursa citată.

Cele mai multe încălcări cu privire la coruperea electorală au fost înregistrate la Bălți, Taraclia, Rîșcani și în sectoarele Rîșcani și Botanica din capitală.

***

Coruperea electorală pasivă presupune pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor. Legislația prevede amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei.

Persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală.

Coruperea electorală activă este pedepsită penal. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: