Ce va face Antonescu dacă devine președintele României, iar Rusia atacă R. Moldova? Răspunsul candidatului electoral

Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare din România la alegerile prezidențiale, a vorbit despre primele lucruri pe care le va face în scenariul în care deveni președinte și Rusia ar ataca militar Republica Moldova. El a precizat că este vorba despre o comunicare permanentă cu Chișinău, pentru a stabili cum să acționeze cele două state și ce ajutor poate oferi România, și o încercare de a mobiliza o poziție în cadrul UE și NATO. Totodată, concurentul electoral a spus că, în cazul unei agresiuni militare rusești, unirea Republicii Moldova cu România este „o variantă care trebuie luată în calcul” și că Bucureștiul este deschis la o asemenea perspectivă, decizia finală aparținând Chișinăului. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 12 aprilie a emisiunii „Cap la Cap” de la Jurnal TV.

Crin Antonescu a fost întrebat care sunt primele lucruri pe care le va face în eventualitatea în care ajunge președintele României, iar Federația Rusă ar ataca Republica Moldova.

Eu cred că posibilitatea pentru România de a face tot ce poate pentru securitatea R. Moldova nu este doar un gest de prietenie, de fraternitate. Este un gest pentru propria sa securitate. Sunt de acord cu dvs că un președinte ca Simion sau Ponta este mai periculos pentru R. Moldova decât pentru România, care totuși este în interiorul NATO.

Cred că cele trei lucruri sunt o comunicare pemanentă aplicată cu R. Moldova, ce facem, cum vă putem ajuta, unde vă putem ajuta și așa mai departe. Doi: susținere și o încercare de mobilizare a Uniunii Europene și a tuturor structurilor diplomatice, diplomatice pe care Uniunea le are – din păcate, militare încă nu – pe cazul R. Moldova, așa cum s-a întâmplat și pe cazul Ucrainei. Și trei: de văzut în ce privință, din interiorul NATO, România poate mobiliza o anumită poziție. Pentru că e foarte limpede aici că Rusia – îmi pare rău să o spun, eu nu sunt un rusofob, sunt un om care apreciez cultura rusă, cunosc ceva din istoria Rusiei, e o națiune mare, dar eu vorbesc de statul rus condus acum, așa cum îl vedem și cu tot ceea ce face în toți acești ani – este, din păcate, un pericol, este un agresor în acest moment. (…) Și atunci, practic, aici trebuie opuse structuri de forță politico-diplomatice. Asta poate să facă România ca membru al Uniunii Europene în primul rând, ca membru al NATO și, bineînțeles în relația bilaterală. Știm cu toții că singuri nu putem rezolva această problemă în ipoteza maximală a unui atac armat”, a spus el.

Antonescu s-a referit și la faptul dacă autoritățile de la București iau în calcul varianta unirii Republicii Moldova cu România, ca metodă de a salva statul de la un potențial atac militar rusesc.

Simplu spus: știți că în România, cred că din 2018, există o hotărâre a Parlamentului României care deschide, din punctul de vedere al Bucureștiului, posibilitatea pentru așa ceva, decizia rămânând să fie a dvs. Într-o asemenea situație sigur că decizia e la Chișinău. E o variantă care trebuie luată în calcul. Nu este simplă, pentru că, oricât ar părea de surprinzător, nu depinde numai de noi, de dvs și de noi. Pentru că această formulă trebuie să aibă niște garanții. Sigur că asta înseamnă pe hârtie că R. Moldova actuală intrând printr-o unire în statul român intră automat în Uniunea Europeană și NATO, dar în practică știți foarte bine că acest lucru… Din punctul de vedere al Bucureștiului, această poartă este deschisă. Sigur că linia normală, cea mai logică și satisfăcând în fond pe toată lumea și toate opțiunile, este ca noi să mergem de mână în Uniunea Europeană, în NATO și viitorul, sigur, în funcție de decizia oamenilor. Pentru că oamenii fac și desfac istorii, state și așa mai departe”, a declarat Crin Antonescu.

Amintim că, pe 11 aprilie, Crin Antonescu a întreprins o vizită la Chișinău. Acesta a participat la o conferință de presă alături de Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. Șeful legislativului și-a exprimat susținerea pentru Antonescu la scrutinul prezidențial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: