Ce va face Antonescu dacă devine președintele României, iar Rusia atacă R. Moldova? Răspunsul candidatului electoral

Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare din România la alegerile prezidențiale, a vorbit despre primele lucruri pe care le va face în scenariul în care deveni președinte și Rusia ar ataca militar Republica Moldova. El a precizat că este vorba despre o comunicare permanentă cu Chișinău, pentru a stabili cum să acționeze cele două state și ce ajutor poate oferi România, și o încercare de a mobiliza o poziție în cadrul UE și NATO. Totodată, concurentul electoral a spus că, în cazul unei agresiuni militare rusești, unirea Republicii Moldova cu România este „o variantă care trebuie luată în calcul” și că Bucureștiul este deschis la o asemenea perspectivă, decizia finală aparținând Chișinăului. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 12 aprilie a emisiunii „Cap la Cap” de la Jurnal TV.

Crin Antonescu a fost întrebat care sunt primele lucruri pe care le va face în eventualitatea în care ajunge președintele României, iar Federația Rusă ar ataca Republica Moldova.

Eu cred că posibilitatea pentru România de a face tot ce poate pentru securitatea R. Moldova nu este doar un gest de prietenie, de fraternitate. Este un gest pentru propria sa securitate. Sunt de acord cu dvs că un președinte ca Simion sau Ponta este mai periculos pentru R. Moldova decât pentru România, care totuși este în interiorul NATO.

Cred că cele trei lucruri sunt o comunicare pemanentă aplicată cu R. Moldova, ce facem, cum vă putem ajuta, unde vă putem ajuta și așa mai departe. Doi: susținere și o încercare de mobilizare a Uniunii Europene și a tuturor structurilor diplomatice, diplomatice pe care Uniunea le are – din păcate, militare încă nu – pe cazul R. Moldova, așa cum s-a întâmplat și pe cazul Ucrainei. Și trei: de văzut în ce privință, din interiorul NATO, România poate mobiliza o anumită poziție. Pentru că e foarte limpede aici că Rusia – îmi pare rău să o spun, eu nu sunt un rusofob, sunt un om care apreciez cultura rusă, cunosc ceva din istoria Rusiei, e o națiune mare, dar eu vorbesc de statul rus condus acum, așa cum îl vedem și cu tot ceea ce face în toți acești ani – este, din păcate, un pericol, este un agresor în acest moment. (…) Și atunci, practic, aici trebuie opuse structuri de forță politico-diplomatice. Asta poate să facă România ca membru al Uniunii Europene în primul rând, ca membru al NATO și, bineînțeles în relația bilaterală. Știm cu toții că singuri nu putem rezolva această problemă în ipoteza maximală a unui atac armat”, a spus el.

Antonescu s-a referit și la faptul dacă autoritățile de la București iau în calcul varianta unirii Republicii Moldova cu România, ca metodă de a salva statul de la un potențial atac militar rusesc.

Simplu spus: știți că în România, cred că din 2018, există o hotărâre a Parlamentului României care deschide, din punctul de vedere al Bucureștiului, posibilitatea pentru așa ceva, decizia rămânând să fie a dvs. Într-o asemenea situație sigur că decizia e la Chișinău. E o variantă care trebuie luată în calcul. Nu este simplă, pentru că, oricât ar părea de surprinzător, nu depinde numai de noi, de dvs și de noi. Pentru că această formulă trebuie să aibă niște garanții. Sigur că asta înseamnă pe hârtie că R. Moldova actuală intrând printr-o unire în statul român intră automat în Uniunea Europeană și NATO, dar în practică știți foarte bine că acest lucru… Din punctul de vedere al Bucureștiului, această poartă este deschisă. Sigur că linia normală, cea mai logică și satisfăcând în fond pe toată lumea și toate opțiunile, este ca noi să mergem de mână în Uniunea Europeană, în NATO și viitorul, sigur, în funcție de decizia oamenilor. Pentru că oamenii fac și desfac istorii, state și așa mai departe”, a declarat Crin Antonescu.

Amintim că, pe 11 aprilie, Crin Antonescu a întreprins o vizită la Chișinău. Acesta a participat la o conferință de presă alături de Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. Șeful legislativului și-a exprimat susținerea pentru Antonescu la scrutinul prezidențial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: