Ce va face Antonescu dacă devine președintele României, iar Rusia atacă R. Moldova? Răspunsul candidatului electoral

Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare din România la alegerile prezidențiale, a vorbit despre primele lucruri pe care le va face în scenariul în care deveni președinte și Rusia ar ataca militar Republica Moldova. El a precizat că este vorba despre o comunicare permanentă cu Chișinău, pentru a stabili cum să acționeze cele două state și ce ajutor poate oferi România, și o încercare de a mobiliza o poziție în cadrul UE și NATO. Totodată, concurentul electoral a spus că, în cazul unei agresiuni militare rusești, unirea Republicii Moldova cu România este „o variantă care trebuie luată în calcul” și că Bucureștiul este deschis la o asemenea perspectivă, decizia finală aparținând Chișinăului. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 12 aprilie a emisiunii „Cap la Cap” de la Jurnal TV.

Crin Antonescu a fost întrebat care sunt primele lucruri pe care le va face în eventualitatea în care ajunge președintele României, iar Federația Rusă ar ataca Republica Moldova.

Eu cred că posibilitatea pentru România de a face tot ce poate pentru securitatea R. Moldova nu este doar un gest de prietenie, de fraternitate. Este un gest pentru propria sa securitate. Sunt de acord cu dvs că un președinte ca Simion sau Ponta este mai periculos pentru R. Moldova decât pentru România, care totuși este în interiorul NATO.

Cred că cele trei lucruri sunt o comunicare pemanentă aplicată cu R. Moldova, ce facem, cum vă putem ajuta, unde vă putem ajuta și așa mai departe. Doi: susținere și o încercare de mobilizare a Uniunii Europene și a tuturor structurilor diplomatice, diplomatice pe care Uniunea le are – din păcate, militare încă nu – pe cazul R. Moldova, așa cum s-a întâmplat și pe cazul Ucrainei. Și trei: de văzut în ce privință, din interiorul NATO, România poate mobiliza o anumită poziție. Pentru că e foarte limpede aici că Rusia – îmi pare rău să o spun, eu nu sunt un rusofob, sunt un om care apreciez cultura rusă, cunosc ceva din istoria Rusiei, e o națiune mare, dar eu vorbesc de statul rus condus acum, așa cum îl vedem și cu tot ceea ce face în toți acești ani – este, din păcate, un pericol, este un agresor în acest moment. (…) Și atunci, practic, aici trebuie opuse structuri de forță politico-diplomatice. Asta poate să facă România ca membru al Uniunii Europene în primul rând, ca membru al NATO și, bineînțeles în relația bilaterală. Știm cu toții că singuri nu putem rezolva această problemă în ipoteza maximală a unui atac armat”, a spus el.

Antonescu s-a referit și la faptul dacă autoritățile de la București iau în calcul varianta unirii Republicii Moldova cu România, ca metodă de a salva statul de la un potențial atac militar rusesc.

Simplu spus: știți că în România, cred că din 2018, există o hotărâre a Parlamentului României care deschide, din punctul de vedere al Bucureștiului, posibilitatea pentru așa ceva, decizia rămânând să fie a dvs. Într-o asemenea situație sigur că decizia e la Chișinău. E o variantă care trebuie luată în calcul. Nu este simplă, pentru că, oricât ar părea de surprinzător, nu depinde numai de noi, de dvs și de noi. Pentru că această formulă trebuie să aibă niște garanții. Sigur că asta înseamnă pe hârtie că R. Moldova actuală intrând printr-o unire în statul român intră automat în Uniunea Europeană și NATO, dar în practică știți foarte bine că acest lucru… Din punctul de vedere al Bucureștiului, această poartă este deschisă. Sigur că linia normală, cea mai logică și satisfăcând în fond pe toată lumea și toate opțiunile, este ca noi să mergem de mână în Uniunea Europeană, în NATO și viitorul, sigur, în funcție de decizia oamenilor. Pentru că oamenii fac și desfac istorii, state și așa mai departe”, a declarat Crin Antonescu.

Amintim că, pe 11 aprilie, Crin Antonescu a întreprins o vizită la Chișinău. Acesta a participat la o conferință de presă alături de Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. Șeful legislativului și-a exprimat susținerea pentru Antonescu la scrutinul prezidențial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova/imagine simbol

UE impune taxe vamale coletelor de mai puțin de 150 de euro, începând cu anul 2026

Miniștrii de Finanțe ai statelor-membre ale Uniunii Europene au stabilit pe 14 noiembrie să devanseze „cât mai repede posibil” în 2026 introducerea de taxe vamale pentru colete cu valoare scăzută ce intră pe piața comunitară, a anunțat un purtător de cuvânt al blocului comunitar. Decizia va afecta, în mod deosebit, platforme de comerț online, precum Shein, Temu și Alibaba, potrivit Reuters, citat de Euronews.

Oficialii de la Bruxelles vor să accelereze impunerea de taxe vamale în cazul coletelor cu o valoare mai mică de 150 de euro, pentru a combate importul de produse ieftine din China, vândute online, a declarat comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic. La nivelul blocului comunitar există temeri tot mai mari privind dumpingul cu produse chinezești în Europa.

Într-o scrisoare adresată miniștrilor de Finanțe ai UE reuniți joi la Bruxelles, Maros Sefcovic a propus să fie eliminată derogarea „de minimis” de taxe vamale în cazul bunurilor comandate online cu o valoare sub 150 de euro (175 de dolari). Măsura ar urma să intre în vigoare în primul trimestru al anului 2026, cu doi ani mai devreme decât era prevăzut.

Măsura ar afecta platforme online precum Shein, Temu, AliExpress și Amazon Haul, care trimit produse din fabricile chineze direct cumpărătorilor, oferind prețuri extrem de mici datorită scutirii de taxe vamale.

„Industriile europene, în special comercianții cu amănuntul, au subliniat în repetate rânduri că această denaturare a concurenței trebuie eliminată fără întârziere”, a scris Sefcovic, potrivit sursei citate.

În 2023, Comisia Europeană a propus eliminarea scutirii, dar numai începând cu 2028, când urmează să intre în vigoare o revizuire mai amplă a regimului vamal al UE.

România a propus taxa Temu

Reprezentanții platformei Shein au refuzat să comenteze, iar cei ai Temu, AliExpress și Amazon nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează Reuters.

De altfel, compania Shein este vizată de o anchetă în Franța pentru vânzarea de păpuși sexuale cu aspect infantil pe platforma sa.

La nivel european, numărul coletelor cu produse cu valoare redusă s-a dublat în 2024, ajungând la 4,6 miliarde. Peste 90% dintre acestea provin din China. Din acest motiv, Comisia Europeană se confruntă cu presiuni din partea companiilor din UE pentru a stopa mai rapid acest flux.

Statele Unite au eliminat propria politică „de minimis” care permitea intrarea fără taxe vamale a coletelor cu o valoare mai mică de 800 de dolari, ceea ce a dus la îngrijorări că importurile chinezești ieftine s-ar putea redirecționa mai mult către Europa.

Există, de asemenea, o urgență suplimentară, deoarece țările individuale ale UE au trecut la introducerea de taxe naționale de manipulare.

România a propus o taxă de 25 de lei (5,73 dolari) pentru coletele de valoare redusă, în timp ce Italia lucrează la introducerea unei taxe până la sfârșitul anului pentru a-și proteja industria modei, a declarat miercuri ministrul industriei italian.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: