Cele 13 documente pe care le-au semnat, la Chișinău, premierul Moldovei și cel al României

În cadrul ședinței comune a Executivelor de la București și Chișinău, din 11 februarie, au fost semnate 13 documente bilaterale, în conformitate cu Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între Republica Moldova și România.

Membrii Guvernelor au abordat în ședință mai multe subiecte precum: agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aprobarea unei noi Agende de Asociere a Republicii Moldova cu UE pentru următorii 7 ani,  noul program de asistență macrofinanciară din partea UE pentru următorii 2 ani, în valoare totală de 150 milioane de euro, dar și modalitățile de conectare a Republicii Moldova la „Inițiativa celor Trei Mări”. Aceștia au semnat 13 documente:

– Declarația comună a Guvernului Republicii Moldova și Guvernului României privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.  Banii, care vor fi accesați pe parcursul următorilor ani, vor putea fi utilizați pentru implementarea proiectelor în sectoarele cheie ale țării noastre, precum sectorul energetic, transport și infrastructură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, sănătate, educație, și altele. Aceste investiții vor genera dezvoltarea economică a Republicii Moldova, noi locuri de muncă și oportunități de afaceri. Proiectele concrete care urmează să primească finanțare vor fi stabilite ulterior de către părți. 

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state.  Documentul stabilește prețuri mai accesibile pentru serviciile de roaming, precum și pentru apeluri internaționale ordinare. Astfel, pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile Internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la consolidarea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova).  Lucrările de consolidare a podului vor contribui la fluidizarea traficului între cele două state, asigurarea mobilității, precum și facilitarea comerțului pe piețele interne și internaționale. De asemenea, va fi sporit rolul Republicii Moldova în calitate de legătură între statele Uniunii Europene şi Comunitatea Statelor Independente.

– Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreținerea și repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (Republica Moldova) – Ungheni (România).  Construcția podului va asigura mobilitatea cetățenilor, va conferi siguranță şi securitate traficului rutier și va impulsiona creșterea economică a regiunilor din apropiere, prin eliminarea constrângerilor transfrontaliere.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova și Ministerul Energiei din România privind cooperarea în domeniul securității energetice. Documentul prevede stabilirea acțiunilor comune în scopul prevenirii și gestionării situațiilor de criză în aprovizionarea cu energie și/sau cu gaze naturale ale piețelor respective din România și din Republica Moldova. Părțile vor elabora în termen de șase luni Planul comun de acțiuni și măsuri de solidaritate în caz de criză energetică.

– Memorandumul de Înțelegere în domeniul transformării digitale între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României.


– Protocolul dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării Naționale din România privind colaborarea în domeniul învățământului militar. Documentul, încheiat pentru o perioadă de 10 ani, are drept scop dezvoltarea cooperării în vederea pregătirii personalului militar şi civil din domeniul apărării, prin participarea la programe de studii în instituțiile militare de învățământ din cele două state.

– Protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Educației al României pentru perioada 2022-2026. Prin acest protocol, România va oferi sprijinul în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Totodată, în următorii 4 ani, România va putea detașa anual, cadre didactice, de diferite specializări, pentru a activa în instituție de învățământ din Republica Moldova. De asemenea, ambele state vor oferi locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare și cu/fără bursă în învățământul preuniversitar și superior.

– Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Documentul va spori colaborarea în diverse domenii privind transformarea digitală, precum: dezvoltarea serviciilor publice electronice; automatizarea proceselor administrative; interoperabilitatea sistemelor informatice între Moldova și România; recunoașterea reciprocă a semnăturilor electronice; implementarea platformelor și infrastructurilor digitale; securitatea cibernetică; facilitarea investițiilor și a antreprenoriatului inovativ în domeniul tehnologiei informației.

– Declarația comună a Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ana REVENCO și a Ministrului Afacerilor Interne din România, Lucian-Nicolae BODE privind cooperarea în domeniul afacerilor interne. Aceasta va contribui la promovarea inițiativelor bilaterale privind securitatea statelor și la aprofundarea cooperării în sectoarele prioritare de interes comun, precum și la realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

– Planul de Cooperare în domeniul formării profesionale al Ministerelor Afacerilor Interne din Republica Moldova și România pentru anul 2022. Va contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale în ceea ce privește activitățile de instruire ale personalului MAI din Republica Moldova


–  Planul de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ministerul Justiției al României pentru perioada 2022-2024. Planul stabilește acțiuni comune în scopul prevenirii şi combaterii corupției şi criminalității organizate, precum și în vederea consolidării statului de drept și a reformei în domeniul justiției, ținându-se cont de experiența României în procesul de reformare a justiției în perioada de pre şi post aderare la Uniunea Europeană.

În deschiderea ședinței, prim-ministra Natalia Gavrilița a adresat un mesaj de mulțumire României pentru sprijinul constant oferit de-a lungul anilor cetățenilor Republicii Moldova:

„Îmi doresc să transformăm fundamentul relației noastre – comunitatea de limbă, cultură și istorie – într-o comunitate a marilor proiecte concrete. (…)  Am promis că vom construi noi poduri – fizice și virtuale – între cele două maluri ale Prutului, iată că ne ținem de cuvânt. Această dinamică este remarcabilă și reflectă preocuparea ambelor Guverne de a racorda agenda bilaterală la interesele cetățenilor”, a spus Natalia Gavrilița.

La rândul său, premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a asigurat Guvernul de la Chișinău de implicarea totală pentru o cooperare consolidată în sectoarele cheie:

Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere, înregistrată vreodată, în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltarea Republicii Moldova în valoare record de 46.8 milioane euro. În ceea ce privește agenda europeană a Republicii Moldova, vă asigur că România va fi și mai departe susținătorul hotărât și vocal al dumneavoastră. Puteți conta pe întreaga deschidere și cooperare din partea instituțiilor României, atât de la București, cât și la Bruxelles”, a menționat oficialul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.

În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.

Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.

Despre MD24

Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.

MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.

Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.

Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)

La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.

Infrastructura digitală a MD24


Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.

Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.

https://public.flourish.studio/visualisation/23023109/Tabel: Lista domeniilor afiliate MD24 și datele lor de creare (Sursa: DFRLab)

Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.

Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.

Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.

Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.

Legături cu presa de stat rusă

MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.

DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.

Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.

De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,  Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.

Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.

Rețea globală de propagandă

În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.

Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.

Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.

Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.

Concluzie

În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.

Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.

Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.

Autoare: Victoria Olari, Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: