CJRM

Cererea de abținere depusă de procurorul desemnat să examineze plângerea pe numele lui Robu va fi examinată de PA

Cererea de abținere depusă de procurorul Vasile Plevan, desemnat să verifice plângerea depusă de un avocat pe numele procurorului general interimar Dumitru Robu, urmează să fie examinată de Procuratura Anticorupție. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Pe 2 decembrie, CSP l-a desemnat pe Vasile Plevan pentru a examina plângerea avocatului Igor Hlopețchi cu privire la presupusa încălcare pe care ar fi admis-o Robu în dosarul penal inițiat pe numele adjunctului procurorului general suspendat, Ruslan Popov. Alte detalii nu au fost făcute publice de CSP, invocându-se pericolul de a dăuna anchetei. 

În cadrul ședinței CSP din 8 decembrie, președinta Consiliului Angela Motuzoc a declarat că Plevan a cerut să fie recuzat. Totuși, membrii CSP au decis că cererea trebuie să fie examinată de conducerea Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, Consiliul s-a referit la cererea de recuzare depusă de procurorul Andrei Balan, care pe 18 noiembrie a fost însărcinat cu examinarea plângerii depuse de ex-deputata Platformei DA Inga Grigoriu, cu privire la „presupusele ilegalități” comise de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în dosarul privind expulzarea ilegală a pedagogilor de origine turcă. Cererea de recuzare a fost repinsă de Procuratura Anticorupție.

Amintim că, anterior, CSP l-a desemnat pe Vasile Plevan să verifice plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari față de acțiunile lui Stoianoglo. Morari susține că, în cadrul conferinței de presă din 4 octombrie, procurorul general suspendat în momentul de față ar fi făcut publice informații despre viața sa personală. Mai mult, potrivit lui Viorel Morari, detaliile nu trebuiau dezvăluite, întrucât sunt parte a dosarului penal. La rândul său, Stoianolog susține că nu a comis nicio încălcare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: