Facebook/Maia Sandu

Conflictul transnistrean: Maia Sandu nu exclude că formatul de negocieri „5+2” va fi modificat

Președinta țării Maia Sandu nu exclude că formatul de negocieri „5+2”, privind soluționarea conflictului transnistrean, ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu publicat pe 1 aprilie de Radio Europa Liberă.

Urmează să vedem ce va rămâne din formatul „5+2”, pentru că în acesta participă două țări care sunt în război. Cred că anumite ajustări vor fi necesare, dar acum ne dorim să se încheie acest război cât mai repede și să putem reveni la soluționarea pașnică”, a spus Sandu.

De asemenea, șefa statului a declarat că este clar că rezultatul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei va avea implicații inclusiv pentru modul în care se va putea soluționa conflictul transnistrean.

Nu pot să afirm cu certitudine [că se va schimba formatul de negocieri], dar acest lucru este posibil, nu îl putem exclude”, a spus președinta țării.

Maia Sandu s-a referit și la nemulțumirea Tiraspolului cu privire la faptul că R. Moldova a depus cererea de aderare la UE.

Regimul de la Tiraspol și până să semnăm noi această cerere de aderare la UE povestea că își dorește independența. Există o contradicție aici: pe de o parte, își dorește independența. Pe de altă parte, îi deranjează faptul că noi am depus cererea. Ce crede regimul pe noi nu ne interesează. Ne interesează ce cred cetățenii noștri de pe malul stâng. Evident că vom căuta soluția în continuare pentru conflictul transnistrean”, a menționat șefa statului.

Întrebată ce se va întâmpla în cazul în care Rusia ar recunoaște independența regiunii transnistrene, președinta a răspuns: „Asta ar însemna să atenteze la o parte din teritoriul R. Moldova, să nu ne respecte integritatea și dreptul internațional”.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. S-a întîmplat după ce decizii similare a luat Ucraina și Georgia.

A doua zi, Tiraspolul a publicat o declarație prin care a criticat hotărârea și a rugat ONU, OSCE și alți observatori și intermediari din procesul de negocieri, să recunoască Transnistriei drept stat independent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: