Andrei Mardari/NewsMaker

„Contează finalitatea, am mai văzut show-uri”. Prima reacție a președintelui Parlamentului, după reținerea lui Stoianoglo (VIDEO)

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că, în cadrul organelor de drept se atestă o „rezistență la schimbare” și că vrea să vadă finalitate în dosarul în care este vizat procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo. În cadrul ediției speciale din 6 octombrie, la postul național de radio, speakerul parlamentului a comentat pentru prima oară reținerea lui Stoianoglo și inițierea unui dosar penal pe numele acestuia.

„Vreau să văd finalitatea, pentru că am mai avut parte de acțiuni, intenții, etc. Am rezerve față de tot ce se numește auto-guvernarea sistemului judecătoresc, de procurori, mă refer la CSM, CSP. Mereu mi-am manifestat rezervele pentru că nu vedeam o abordare pro-activă. Pentru că asta a fost filosofia și e corect: politicul nu trebuie să intervină în autoadministrarea judecătorilor, procurorilor. De asta au fost create Consiliul Superior al Magistraturii și a Consiliul Superior al Procurorilor”, a menționat Grosu.

Președintele Parlamentului susține că, în cadrul Procuraturii ar exista angajați care nu își doresc schimbări.

„Am urmărit înregistrarea de la ședința (ședința CSP, n.red.) în care au adoptat acea decizie. Atâta fâțărnicie a unor membri, când prin toate tertipurile, toate încercările, cât de greu au ajuns la decizie. Nu trebuiau să desemneze miss Univers, dar un procuror care să investigheze ceea ce a prezentat dl Carp. Eu cred că acolo este rezistență la schimbare, noi o simțim, o vedem. În Procuratură încă mai sunt mulți care nu vor să schimbe lucrurile”, a menționat Grosu.

Speakerul Parlamentului a amintit că niciunul dintre dosarele de mare rezonanță nu au fost finalizate, iar persoane controversate, precum Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc sau Veaceslav Platon au reușit să plece din țară. Mai mult, Grosu este de părere că Stoianoglo ar ținti o carieră politică.

„Ceea ce a spus acest personaj sunt vorbele unui politician, nu este comportament de procuror general, de om de stat, care trebuie să se ocupe de combaterea corupției, investigarea dosarelor grele”, a declarat Grosu.

La întrebarea moderatoarei despre viteza cu care s-au desfășurat lucrurile pe 5 octombrie, când la scurt timp după decizia CSP privind desemnarea unui procuror care să ancheteze acțiunile lui Stoianoglo, procurorul general a fost reținut, Igor Grosu a declarat: „Sunt unii care spun că lucrurile merg prea încet în țara asta. Alții spun, la fel ca în cazul de față, că merg prea repede. Întrebările despre felul cum au evoluat evenimentele este bine să le adresați CSP-ului. Pentru mine contează finalitatea, am mai văzut show-uri. Vreau finalitate, cu respectarea procedurilor legale și a drepturilor celor vizați”.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general. Pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. El a fost reținut în seara de 5 octombrie pentru 72 de ore și escortat de ofițerii SIS la Izolatorul de detenţie preventivă de pe str. Tighina din capitală.

După mai mult de trei ore de percheziții la sediul Procuraturii Generale, mascații au descins și în locuința lui Stoianoglo. Acesta a fost escortat de ofițerii SIS. În timp ce intra în locuință, Stoianoglo a declarat pentru presă că reținerea sa ar fi „o răzbunare din partea președintelui țării”. Maia Sandu a reacționat a doua zi, pe pagina sa de Facebook. Aceasta a menționat că instituțiile responsabile de lupta anticorupție trebuie să țină cont de așteptările cetățenilor și să acționeze în conformitate cu legea.

Consiliul Superior al Procurorilor s-a întrunit în ședință pe 6 octombrie și, în urma deliberărilor cu ușile închise, a anunțat că Dumitru Robu și Victoria Furtună au fost selectați în calitate de candidați la funcția de procuror-șef interimar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Împrumut de €400 mln pentru „achiziții strategice de gaze și energie electrică“: acordul semnat în ciuda criticilor

Compania Energocom va accesa un împrumut de până la 400 de milioane de euro pentru a asigura securitatea livrărilor de gaze naturale și energie electrică în sezonul rece. În acest sens, la 8 iulie a fost semnat un acord de garanție de stat pentru acest împrumut, între Ministerul Finanțelor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei.

„Compania Energocom a demonstrat că este un partener de încredere și responsabil în ceea ce privește asigurarea livrărilor de gaze către populație. Prin intermediul acestui instrument financiar, vom consolida capacitatea statului de a reacționa prompt și eficient în fața eventualelor crize, garantând continuitatea furnizării energiei pentru cetățeni. Asigurarea unei aprovizionări continue cu resurse energetice reprezintă o prioritate strategică pentru Republica Moldova. Este un factor esențial pentru protejarea populației, în special a celor mai vulnerabili, precum și pentru menținerea stabilității economice și sociale”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în timpul ceremonii de semnare a Acordului. 

Ministerul Energiei a precizat că împrumutul, în valoare totală de până la 400 milioane de euro, va fi împărțit în două componente. Prima componentă constă în trei tranșe care însumează 300 milioane de euro, ce vor fi acordate etapizat. A doua componentă este o facilitate de credit revolving, adică o linie de credit flexibilă, în valoare de până la 100 milioane de euro, disponibilă pe o perioadă de 5 ani, care poate fi folosită și rambursată repetat, în funcție de necesități.

„Aceste fonduri vor permite companiei Energocom să efectueze achiziții strategice de gaze naturale și energie electrică pentru a îndeplini obligațiile de serviciu public față de consumatorii finali din țară, în special în perspectiva sezonului de încălzire 2025–2026. Menționăm că aceste fonduri au fost accesate în contextul în care, în luna august, expiră proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”, semnat în 2022 care de asemenea prevedea inclusiv o linie de creditare accesată de la BERD”, au declarat reprezentanții Ministerului Energiei.

Instituția a menționat că „facilitatea financiară acordată de BERD” nu generează „o povară financiară asupra bugetului de stat, decât în situații excepționale, fiind concepută ca un instrument de protecție și stabilitate într-un context geopolitic marcat de incertitudine”.

***

Amintim că, în iunie curent, Guvernul a acordat garanții de stat companiei Energocom pentru împrumutul de până la 400 milioane de euro destinat aprovizionării cu energie.

Decizia a stârnit critici din partea unor politicieni, printre care ex-premierul și actualul președinte al PDCM, Ion Chicu, precum și fostul președinte și actual lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Decizia autorităților de la Chișinău de a lua împrumutul a provocat și nemulțumirea rușilor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezentat măsura drept o „tentativă a Chișinăului de a întrerupe colaborarea cu Moldovagaz”, companie controlată de Gazprom. Mai mult, Zaharova a declarat că acest demers nu va face decât să împingă Moldova „în sclavie energetică”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat că „Energocom devine de la 1 august furnizor de gaz, preluând obligația de serviciu public de la Moldovagaz”. „Garanția de stat permite companiei să acceseze 400 milioane euro de la BERD — bani ieftini, siguri și dedicați achiziției de gaz și energie pentru sezonul rece. Fără această garanție, Energocom nu ar fi putut lua creditul. (…) Este un credit luat de la o instituție financiară internațională cu reguli stricte. Riscul bugetar? Controlat și limitat. Statul ar plăti doar dacă Energocom nu-și respectă obligațiile — probabilitate considerată nesemnificativă de BERD și experți”, a menționat Vodă.

Și ministrul Energiei Dorin Junghietu a comentat critice lansate în spațiul public referitor la acest împrumut. Oficialul a spus că „împrumutul respectiv nu este pentru stat, dar este pentru întreprinderea Energocom care va cumpăra gaze din acest împrumut”. „În ultimele zile au fost foarte multe critici despre acest împrumut, dar comisionul nu va fi de 70 mln de euro așa cum cineva spune. O să fie de 12 milioane de euro. Aceste comisioane vor fi achitate în cazul în care suma este utilizată complet”, a declarat ministrul. Fiind întrebat de jurnaliști, de ce a fost nevoie de garanții de stat pentru împrumut, Junghietu a precizat că este o necesitate impusă „prin mecanismul băncii“.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: