Corporația lui Plahotniuc. Cum vechiul sistem se opune noului procuror general
Full Article 8 minutes read

Corporația lui Plahotniuc. Cum vechiul sistem se opune noului procuror general

Sistemul judecătoresc din Moldova se opune de fiecare dată când se confruntă cu dosare și acuzații împotriva fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Aceasta este declarația procurorului general Alexandru Stoianoglo, care consideră că unii magistrați „continuă să servească corporației lui Plahotniuc”. Experții susțin că în acest caz, nu există nimic surprinzător, dată fiind „optimizarea sistemului judecătoresc” pe care Plahotniuc a reușit s-o realizeze. În acest context, NM a decis să reamintească, cum vechiul sistem blochează investigația dosarelor despre Plahotniuc, „Metalferos” și furtul miliardului.

x

Dosarul lui Viorel Morari

Procuratura Generală a vorbit pentru prima dată despre „problemele din sistemul judecătoresc” în luna februarie 2020, în legătură cu dosarul lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, care a fost acuzat de abuz de serviciu. Conform materialelor dosarului, Morari „l-ar fi protejat pe Plahotniuc și oamenii acestuia de implicare în calitate de bănuit în cauza penală privind frauda bancară”.

Judecătoria sectorului Buiucani a inițiat examinarea dosarului lui Morari la 14 februarie. În aceeași zi, judecătorii l-au eliberat pe Morari sub control judiciar, după două luni de arest. Însă una dintre magistrate, Ana Cucerescu, și-a expus o opinie deosebită de celelalte, afirmând că nu este de acord cu colegii săi care au decis să-l elibereze pe Morari din arest.

La 17 februarie, Procuratura Generală a declarat că formarea completului de judecată care a examinat dosarul lui Morari a fost ilegală. Procurorii au precizat că dosarul a ajuns spre examinare la Ana Cucerescu, însă la cererea avocaților lui Morari, în procesul de examinare a cauzei au fost atrași încă doi judecători. Cei de la Procuratura Generală au menționat că după ce dosarul a fost distribuit unei magistrate, nu trebuia să se ia decizia ca acesta să fie examinat de un complet de judecată. La fel, procurorii s-au adresat către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și au solicitat ca dosarul lui Morari să fie transmis spre examinare în altă instanță. CSJ a refuzat.

În prezent, dosarul lui Morari continuă să fie examinat de către Judecătoria sectorului Buiucani. Morari se află la libertate, iar instanța nu i-a restricționat niciuna dintre măsurile preventive.

 

Furtul miliardului și mandatul de arestare al lui Plahotniuc

Reprezentanții societățeii civile au vorbit încă în anul 2015 despre implicarea lui Plahotniuc în frauda bancară. Dar în timp ce Morari era la conducerea Procuraturii Anticorupție, din 2016 până în 2019, procurorii au investigat doar acțiunile celor care erau vizați în cauza „grupului Șor”, „grupului Filat” și „grupului Platon”. „Grupul Plahotniuc” a apărut în dosar după ce Stoianoglo a devenit procuror general și a schimbat strategia investigației.

În luna mai 2020, procurorul general a comunicat că procuratura a acumulat probe care demonstrează că Plahotniuc a fost beneficiarul furtului miliardului. Plahotniuc a fost acuzat de crearea unei grupări criminale organizate, spălare de bani în proporții deosebit de mari și de escrocherie în proporții deosebit de mari.

Pentru procuratură nu a fost simplu să ajungă până la aceasta. Inițial, Viorel Morari, șeful de atunci al Procuraturii Anticorupție, a refuzat să ofere noului procuror general materialele din dosarul despre furtul miliardului. Ulterior, Banca Națională a urmat exemplul lui Morari, refuzând să prezinte documentele solicitate de procurori. Doar după o serie de percheziții, BNM a anunțat că este dispusă să colaboreze cu procuratura.

A frânat și sistemul judecătoresc. În pofida acuzațiilor înaintate lui Plahotniuc, judecătorii nu se grăbeau să elibereze mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc, solicitat de procurori. Curtea de Apel a amânat de cinci ori examinarea acestei chestiuni. Deși, de obicei, cererile de arestare sunt examinate în decurs de câteva zile, examinarea cererii cu privire la arestarea lui Plahotniuc a durat aproape o lună. CA a examinat această chestiune doar după ce Procuratura Generală a difuzat un comunicat de presă în care sublinia faptul că amânarea ședinței de judecată în acest caz „anulează eforturile forțelor de ordine”.

Instanța a satisfăcut doar parțial cererea procurorilor privind confiscarea proprietăților lui Plahotniuc, permițând arestarea a 10 imobile în Moldova, dar a refuzat confiscarea bunurilor imobile ale lui Plahotniuc în Elveția, Franța, România, în valoare totală de 7,7 milioane de euro.

Perchezițiile în sediul PDM

Procurorii s-au confruntat cu împotrivirea sistemului judecătoresc și atunci când, în cadrul investigațiilor fraudei bancare, au solicitat mandat pentru percheziții în fostul sediu central al Partidului Democrat. Ancheta a stabilit că din fostul sediu al PDM sunt retrase bunuri și documente importante pentru investigație. Însă Judecătoria sectorului Ciocana și Curtea de Apel Chișinău au respins cererea procurorilor cu privire la percheziții. Drept urmare, perchezițiile s-au efectuat în temeiul unei decizii de motivare a procurorului, fără sancțiunea judecătorului (acest lucru este permis de Codul de procedură penală). După aceste percheziții, a fost reținut șeful departamentului tehnologii informaționale al PDM, Mihai Cucoș. Totodată, procurorii au retras din oficiul PDM documente și calculatoare (NM a relatat detalii despre aceasta în articolul „Administratorul discuțiilor secrete”.

Dosarul „Metalferos”

De dosarul „Metalferos” s-au ocupat intens după venirea lui Stoianoglo la Procuratura Generală. La un briefing din 20 august, el a menționat că mai mult de un an, Procuratura Anticorupțe a realizat „o investigație superficială” în acest caz. Procuratura Generală a trebuit să preia aceste investigații, constatând că în spatele companiilor care au realizat operațiuni financiare dubioase cu „Metalferos” se afla Plahotniuc.

Procurorii au efectuat percheziții și au reținut 16 persoane bănuite în acest caz. Instanțele de judecată au tărăgănat timp de trei zile examinarea cererii cu privire la efectuarea perchezițiilor. Iar după aceasta, instanța de judecată și Curtea de Apel au respins cererea procurorilor despre arestarea persoanelor reținute, printre care erau patru polițiști. Procurorii au solicitat arestarea lor, pe motiv că aceștia ar putea să influențeze desfășurarea investigației.

Potrivit afirmațiilor lui Stoianoglo, el a aflat din surse operative „despre încercările insistente ale celor vizați în dosar de a influența investigația gestionată de procurori”.

Metalferos куют пока горячо. Что происходит вокруг любимой госмонополии Плахотнюка

Și ce urmează

La briefingul din 20 august, Stoianoglo a declarat că dacă starea de lucruri nu se va schimba, „va iniția transformări cardinale în sistemul judiciar”. El nu a precizat despre ce fel de transformări este vorba, dar a menționat că e prematur să se discute despre ele la această etapă.

În opinia juristului Ștefan Gligor, în comportamentul judecătorilor nu există nimic surprinzător: „În anul 2018, Plahotniuc a realizat optimizarea sistemului justiției. Din 43 de instanțe judecătorești au rămas 15. Aceasta înseamnă că acum sunt 15 președinți „ascultători” care îi execută indicațiile”. Potrivit afirmațiilor lui Gligor, unii judecători de la Curtea de Apel a ajuns sub influența lui Plahotniuc cu câțiva ani mai devreme.

Expertul consideră că imediat după ce a fost învestit în funcție, procurorul general Stoianoglo trebuia să investigheze „acțiunile grupării organizate a lui Plahotniuc, inclusiv deputați și judecători, și nu doar situații separate”. „Nu poți combate nimic dacă judecătorii care au fost parte a grupării organizate a lui Plahotniuc îți examinează cererile”, consideră Gligor.

Avocatul Victor Munteanu a menționat, la rândul său, că procurorul general are „un spectru larg de acțiuni”. El a reamintit că procurorul general, în virtutea funcției sale, face parte din componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și, ca membru al acestuia, poate aborda orice chestiune la ședințele CSJ. De asemenea, Munteanu a menționat că procurorii pot scrie plângeri împotriva judecătorilor. În plus, potrivit lui, Stoianoglo poate să se adreseze către Comisia de la Veneția sau Curtea Constituțională pentru ca aceste instituții să interpreteze anumite chestiuni referitoare la sistemul judecătoresc.

„Cred că mesajul principal al discursului de astăzi [al lui Stoianoglo] a constat în faptul că sistemul judecătoresc trebuia să funcționeze conform legii și nu să apere interesele cuiva. Timpul va arăta dacă noi am înțeles acest semnal”, a menționat Munteanu.

Ștefan Gligor consideră că situația nu se va schimba dacă nu va fi realizată reforma procuraturii și a întregului sistem al justiției. Însă, în opinia sa, cu actuala componență a parlamentului, e prea publin probabil că acest lucru se va întâmpla.

Gligor mai consideră că Stoianoglo ar trebui să vorbească deschis nu numai despre judecătorii care se opun investigației dosarelor de rezonanță, dar și despre procurorii care acționează la fel. „De mult e timpul să se facă acest lucru”, a menționat Gligor.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: