Corporația lui Plahotniuc. Cum vechiul sistem se opune noului procuror general

Sistemul judecătoresc din Moldova se opune de fiecare dată când se confruntă cu dosare și acuzații împotriva fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Aceasta este declarația procurorului general Alexandru Stoianoglo, care consideră că unii magistrați „continuă să servească corporației lui Plahotniuc”. Experții susțin că în acest caz, nu există nimic surprinzător, dată fiind „optimizarea sistemului judecătoresc” pe care Plahotniuc a reușit s-o realizeze. În acest context, NM a decis să reamintească, cum vechiul sistem blochează investigația dosarelor despre Plahotniuc, „Metalferos” și furtul miliardului.

Dosarul lui Viorel Morari

Procuratura Generală a vorbit pentru prima dată despre „problemele din sistemul judecătoresc” în luna februarie 2020, în legătură cu dosarul lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, care a fost acuzat de abuz de serviciu. Conform materialelor dosarului, Morari „l-ar fi protejat pe Plahotniuc și oamenii acestuia de implicare în calitate de bănuit în cauza penală privind frauda bancară”.

Judecătoria sectorului Buiucani a inițiat examinarea dosarului lui Morari la 14 februarie. În aceeași zi, judecătorii l-au eliberat pe Morari sub control judiciar, după două luni de arest. Însă una dintre magistrate, Ana Cucerescu, și-a expus o opinie deosebită de celelalte, afirmând că nu este de acord cu colegii săi care au decis să-l elibereze pe Morari din arest.

La 17 februarie, Procuratura Generală a declarat că formarea completului de judecată care a examinat dosarul lui Morari a fost ilegală. Procurorii au precizat că dosarul a ajuns spre examinare la Ana Cucerescu, însă la cererea avocaților lui Morari, în procesul de examinare a cauzei au fost atrași încă doi judecători. Cei de la Procuratura Generală au menționat că după ce dosarul a fost distribuit unei magistrate, nu trebuia să se ia decizia ca acesta să fie examinat de un complet de judecată. La fel, procurorii s-au adresat către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și au solicitat ca dosarul lui Morari să fie transmis spre examinare în altă instanță. CSJ a refuzat.

În prezent, dosarul lui Morari continuă să fie examinat de către Judecătoria sectorului Buiucani. Morari se află la libertate, iar instanța nu i-a restricționat niciuna dintre măsurile preventive.

 

Furtul miliardului și mandatul de arestare al lui Plahotniuc

Reprezentanții societățeii civile au vorbit încă în anul 2015 despre implicarea lui Plahotniuc în frauda bancară. Dar în timp ce Morari era la conducerea Procuraturii Anticorupție, din 2016 până în 2019, procurorii au investigat doar acțiunile celor care erau vizați în cauza „grupului Șor”, „grupului Filat” și „grupului Platon”. „Grupul Plahotniuc” a apărut în dosar după ce Stoianoglo a devenit procuror general și a schimbat strategia investigației.

În luna mai 2020, procurorul general a comunicat că procuratura a acumulat probe care demonstrează că Plahotniuc a fost beneficiarul furtului miliardului. Plahotniuc a fost acuzat de crearea unei grupări criminale organizate, spălare de bani în proporții deosebit de mari și de escrocherie în proporții deosebit de mari.

Pentru procuratură nu a fost simplu să ajungă până la aceasta. Inițial, Viorel Morari, șeful de atunci al Procuraturii Anticorupție, a refuzat să ofere noului procuror general materialele din dosarul despre furtul miliardului. Ulterior, Banca Națională a urmat exemplul lui Morari, refuzând să prezinte documentele solicitate de procurori. Doar după o serie de percheziții, BNM a anunțat că este dispusă să colaboreze cu procuratura.

A frânat și sistemul judecătoresc. În pofida acuzațiilor înaintate lui Plahotniuc, judecătorii nu se grăbeau să elibereze mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc, solicitat de procurori. Curtea de Apel a amânat de cinci ori examinarea acestei chestiuni. Deși, de obicei, cererile de arestare sunt examinate în decurs de câteva zile, examinarea cererii cu privire la arestarea lui Plahotniuc a durat aproape o lună. CA a examinat această chestiune doar după ce Procuratura Generală a difuzat un comunicat de presă în care sublinia faptul că amânarea ședinței de judecată în acest caz „anulează eforturile forțelor de ordine”.

Instanța a satisfăcut doar parțial cererea procurorilor privind confiscarea proprietăților lui Plahotniuc, permițând arestarea a 10 imobile în Moldova, dar a refuzat confiscarea bunurilor imobile ale lui Plahotniuc în Elveția, Franța, România, în valoare totală de 7,7 milioane de euro.

Perchezițiile în sediul PDM

Procurorii s-au confruntat cu împotrivirea sistemului judecătoresc și atunci când, în cadrul investigațiilor fraudei bancare, au solicitat mandat pentru percheziții în fostul sediu central al Partidului Democrat. Ancheta a stabilit că din fostul sediu al PDM sunt retrase bunuri și documente importante pentru investigație. Însă Judecătoria sectorului Ciocana și Curtea de Apel Chișinău au respins cererea procurorilor cu privire la percheziții. Drept urmare, perchezițiile s-au efectuat în temeiul unei decizii de motivare a procurorului, fără sancțiunea judecătorului (acest lucru este permis de Codul de procedură penală). După aceste percheziții, a fost reținut șeful departamentului tehnologii informaționale al PDM, Mihai Cucoș. Totodată, procurorii au retras din oficiul PDM documente și calculatoare (NM a relatat detalii despre aceasta în articolul „Administratorul discuțiilor secrete”.

Dosarul „Metalferos”

De dosarul „Metalferos” s-au ocupat intens după venirea lui Stoianoglo la Procuratura Generală. La un briefing din 20 august, el a menționat că mai mult de un an, Procuratura Anticorupțe a realizat „o investigație superficială” în acest caz. Procuratura Generală a trebuit să preia aceste investigații, constatând că în spatele companiilor care au realizat operațiuni financiare dubioase cu „Metalferos” se afla Plahotniuc.

Procurorii au efectuat percheziții și au reținut 16 persoane bănuite în acest caz. Instanțele de judecată au tărăgănat timp de trei zile examinarea cererii cu privire la efectuarea perchezițiilor. Iar după aceasta, instanța de judecată și Curtea de Apel au respins cererea procurorilor despre arestarea persoanelor reținute, printre care erau patru polițiști. Procurorii au solicitat arestarea lor, pe motiv că aceștia ar putea să influențeze desfășurarea investigației.

Potrivit afirmațiilor lui Stoianoglo, el a aflat din surse operative „despre încercările insistente ale celor vizați în dosar de a influența investigația gestionată de procurori”.

„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

Și ce urmează

La briefingul din 20 august, Stoianoglo a declarat că dacă starea de lucruri nu se va schimba, „va iniția transformări cardinale în sistemul judiciar”. El nu a precizat despre ce fel de transformări este vorba, dar a menționat că e prematur să se discute despre ele la această etapă.

În opinia juristului Ștefan Gligor, în comportamentul judecătorilor nu există nimic surprinzător: „În anul 2018, Plahotniuc a realizat optimizarea sistemului justiției. Din 43 de instanțe judecătorești au rămas 15. Aceasta înseamnă că acum sunt 15 președinți „ascultători” care îi execută indicațiile”. Potrivit afirmațiilor lui Gligor, unii judecători de la Curtea de Apel a ajuns sub influența lui Plahotniuc cu câțiva ani mai devreme.

Expertul consideră că imediat după ce a fost învestit în funcție, procurorul general Stoianoglo trebuia să investigheze „acțiunile grupării organizate a lui Plahotniuc, inclusiv deputați și judecători, și nu doar situații separate”. „Nu poți combate nimic dacă judecătorii care au fost parte a grupării organizate a lui Plahotniuc îți examinează cererile”, consideră Gligor.

Avocatul Victor Munteanu a menționat, la rândul său, că procurorul general are „un spectru larg de acțiuni”. El a reamintit că procurorul general, în virtutea funcției sale, face parte din componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și, ca membru al acestuia, poate aborda orice chestiune la ședințele CSJ. De asemenea, Munteanu a menționat că procurorii pot scrie plângeri împotriva judecătorilor. În plus, potrivit lui, Stoianoglo poate să se adreseze către Comisia de la Veneția sau Curtea Constituțională pentru ca aceste instituții să interpreteze anumite chestiuni referitoare la sistemul judecătoresc.

„Cred că mesajul principal al discursului de astăzi [al lui Stoianoglo] a constat în faptul că sistemul judecătoresc trebuia să funcționeze conform legii și nu să apere interesele cuiva. Timpul va arăta dacă noi am înțeles acest semnal”, a menționat Munteanu.

Ștefan Gligor consideră că situația nu se va schimba dacă nu va fi realizată reforma procuraturii și a întregului sistem al justiției. Însă, în opinia sa, cu actuala componență a parlamentului, e prea publin probabil că acest lucru se va întâmpla.

Gligor mai consideră că Stoianoglo ar trebui să vorbească deschis nu numai despre judecătorii care se opun investigației dosarelor de rezonanță, dar și despre procurorii care acționează la fel. „De mult e timpul să se facă acest lucru”, a menționat Gligor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: