Credit Acum de la Moldindconbank, finanțare rapidă pentru orice nevoi

Perioada sărbătorilor înseamnă griji pentru masa festivă, cadouri pentru cei dragi, precum și multe cheltuieli neprevăzute. Ca să nu rămâneţi depășiți de situații de acest gen, Moldindconbank vă vine în ajutor cu un nou produs, unul dintre cele mai avantajoase de pe piață.

Credit Acum reprezintă o finanțare rapidă pentru orice necesități personale. Mergeți la orice subdiviziune a Moldindconbank, doar cu buletinul de identitate. Tot procesul durează nu mai mult de 30 de minute și primiți pe loc până la 20 000 de lei. Pentru acest credit nu este nevoie de confirmarea veniturilor și nici de gaj.

Un alt avantaj este rata dobânzii, una dintre cele mai atractive de pe piață și care este mai mică decât la organizații de microfinanțare. Cu ajutorul Moldindconbank, puteți să vă realizați dorințele și să vă refinanțați împrumuturile mai scumpe. Soluția este Credit Acum, una dintre cele mai rapide și convenabile metode de a primi bani, chiar acum!

Moldindconbank vă dorește Sărbători Luminate!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inițiativa deputaților afiliați lui Șor, înainte de parlamentare: vot prin poștă și în Rusia sau deloc

Un grup de deputați independenți, printre care Reghina Apostolova, Vadim Fotescu și Petru Jardan – cunoscuți pentru legăturile lor cu politicianul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia – au înregistrat un proiect de lege care propune extinderea votului prin corespondență pentru moldovenii din diaspora. Aceștia cer ca mecanismul să fie aplicat în toate statele cu o diasporă numeroasă, inclusiv în Federația Rusă, iar în caz contrar, să fie suspendat complet.

Parlamentarii – aleși în actualul legislativ inițial pe listele ex-partidului „Șor”, scos în afara legii între timp – propun ca votul prin corespondență să fie aplicat în toate țările unde locuiesc cel puțin 5.000 de cetățeni moldoveni, unde s-au înregistrat prealabil cel puțin 500 de persoane sau unde, la precedentele scrutine, au participat minimum 500 moldoveni.

În prezent, votul prin corespondență este implementat doar în câteva țări, precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Japonia, Australia sau Coreea de Sud. Autorii proiectului consideră această selecție ca fiind „discriminatorie” față de cetățenii din state precum Rusia, Italia, Marea Britanie, Franța sau Germania, unde, spun ei, locuiește „majoritatea diasporei moldovenești”.

Apostolova, Fotescu și Jardan propun, în inițiativa lor legislativă, ca în cazul în care nu poate fi garantată egalitatea votului, mecanismul votului prin corespondență să fie suspendat în toate statele.

Reamintim că votul prin corespondență a fost testat, pentru prima dată, la alegerile din 2024, în șase țări. Autoritățile au extins lista, pentru alegerile parlamentare, cu încă patru țări. Astfel, la scrutinul din septembrie, prin corespondență vor avea ocazia să voteze moldovenii din: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Înregistrarea este disponibilă începând cu 3 iunie până la jumătatea lunii august și este obligatorie pentru cei care intenționează să voteze din străinătate folosind servicii poștale/de curierat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), înregistrările din anul 2024 nu mai sunt valabile. Detalii – AICI.

Până pe 14 august, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care doresc să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie din afara țării se pot înregistra prealabil prin intermediul platformei online inregistrare.cec.md. De menționat că, până astăzi, 10 iulie, cele mai multe înregistrări prealabile – peste 4 mii – sunt înregistrate în Federația Rusă. Prin comparație, în Statele Unite, care ocupă locul doi, au fost înregistrate doar 103 solicitări. 

Numărul înregistrărilor prealabile în Rusia cresc de la oră la oră. Dacă pe 1 iulie erau doar 1700 de înregistrări, atunci în zece zile au ajuns la peste 4 mii. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat, recent, pentru NM, că fiecare solicitare este verificată individual, în contextul unor suspiciuni legate de validitatea adreselor de e-mail folosite – fenomen observat și în contextul alegerile prezidențiale din 2024.

Reamintim în acest context că, pentru scrutinul prezidențial din Republica Moldova de anul trecut, în Federația Rusă s-au înregistrat prealabil peste 8.000 de alegători. Dintre aceștia au votat aproximativ 1.500 de persoane. „Presupunerea este că cineva a făcut artificial acele înregistrări, pentru a solicita artificial un număr mai mare de secții de votare”, a declarat, recent, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, în cadrul unei emisiuni televizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Andrei Mardari / NewsMaker

Dumitru Alaiba, propus pentru o funcție la BNM: „Ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani…”

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe propune Parlamentului aprobarea candidaturii lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Un proiect de decizie în acest sens a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei în cadrul ședinței din 10 iulie. Prezent la ședință, fostul ministru a explicat de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

În timpul ședinței, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a solicitat lui Alaiba să explice de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

„Dacă sunt sau nu candidatul potrivit, eu cred că, în primul rând, Parlamentul o să decidă. Din perspectiva mea, ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani – în toată această perioadă am avut o tangență foarte aproape cu sectorul financiar, sectorul economic. Fie asta din funcția de ministru al economiei, or acolo participam foarte activ în ședințele Comitetului național pentru stabilitate financiară, supravegheam activitatea ODA (nota red. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului), aveam multe tangențe și multe interacțiuni și cooperare cu sectorul bancar, inclusiv Banca Națională a Moldovei, fie asta din funcția de deputat înainte de asta și implicit în Comisia economie, buget și finanțe. (…) Înainte de asta, în cariera mea internațională, unul dintre sectoarele cu care am lucrat a fost anume sectorul financiar, cât și în societatea civilă în acei trei ani din 2016 până în 2019 mi-am dedicat activitatea unui efort de advocacy cât și de studiere, de elaborare, a notelor de politici pe sectorul financiar”, a comunicat Alaiba.

Membrii Comisiei au susținut în unanimitate proiectul de decizie privind candidatura lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al BNM și au propus Parlamentului să îl aprobe.

Consiliul de supraveghere al BNM este format din 7 membri, dintre care 3 dețin și funcțiile de guvernator, prim-viceguvernator și viceguvernator. Aceștia au un mandat de șapte ani. Anterior, NM a analizat declarațiile de avere ale unor membri care nu ocupă și alte funcții și a constatat că trei dintre ei au beneficiat de o indemnizație lunară de 93.335 de lei, iar unul — de 75.684 de lei. Potrivit legii, Consiliul de supraveghere este responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale. Printre atribuțiile sale se numără: aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea și evaluarea standardelor sistemului de control intern etc.

***

Dumitru Alaiba a fost numit ministru al Economiei în noiembrie 2022, în Guvernul Gavrilița. Ulterior, el s-a regăsit și în noul executiv condus de Dorin Recean, iar majoritatea parlamentară a acordat votul de încredere cabinetului de miniștri condus de Recean în februarie 2023.

Alaiba a anunțat că demisionează din funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 13 martie 2025. „Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte. Acum este nevoie de următorul pas”, menționa Alaiba. În aceeași zi, la ședința Guvernului, premierul Dorin Recean a declarat că Dumitru Alaiba „se va odihni două săptămâni și va fi înapoi cu noi”. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că afirmația prim-ministrului a fost „o glumă cordială”.

Andrei Mardari / NewsMaker

Persoanele care vor insulta și amenința jurnaliștii riscă amenzi și închisoare de până la 6 ani. PAS propune modificarea legii

Persoanele care vor ultragia sau intimida jurnaliștii vor fi trași la răspundere penală sau contravențională. Propunerile se regăsesc în amendamentele înregistrare de către deputații PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei și Igor Chiriac.

Amendamentele propun modificarea articolului din Codul penal care vizează împiedicarea intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului. Dacă acest lucru se va întâmpla prin intimidare, prin aplicarea violenței fizice sau cu amenințarea aplicării ei, va fi însoțit de deteriorarea, distrugerea sau deposedarea de materiale sau de echipament, sau prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa propusă este amendă de până la 42 500 de lei sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani. Pedeapsa va fi mai dură dacă această acțiune va fi săvârșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu sau în timpul desfășurării unei întruniri, precum și cu scopul de a afla sursa jurnalistului. De asemenea, dacă jurnalistul a fost împiedicat să își desfășoare activitatea prin amenințare cu moartea sau fiindu-i provocată vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa propusă este de închisoare de la 3 la 6 ani, cu amendă de până la 75 000 de lei și cu privarea de a ocupa anumite funcții de până la 5 ani.

Totodată, Codul contravențional va fi completat cu un articol nou care se referă la imixtiunea în activitatea mass-mediei. Astfel, imixtiunea nejustificată în activitatea jurnalistului cu scopul de a împiedica ori de a restrânge exercitarea liberă a activității, dacă fapta nu constituie infracțiune, se va sancționa cu amendă de la 1 500 până la 3 000 de lei.

Amendamentele au fost înregistrate la un proiect de lege care conține mai multe măsuri de protecție a femeilor împotriva violenței și hărțuirii. Raportul pentru lectura a doua a acestei inițiative legislative a fost aprobat de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, iar documentul urmează a fi examinat în ședință plenară.   

FOTO Atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului: 2 morți, printre care o polițistă, și peste 15 răniți

Autoritățile din Ucraina au anunțat că, noaptea trecută, Kievul a fost atacat de armata rusă cu rachete și drone. Două persoane au murit, printre care o polițistă în vârstă de 22 de ani. Alte 16 persoane au fost rănite. Potrivit autorităților ucrainene, în capitală a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală, au izbucnit incendii într-un bloc de locuințe, în garaje și la o benzinărie, a luat foc un camion și mai multe automobile, iar un cămin studențesc a fost, de asemenea, afectat.

„În prezent, numărul răniților în capitală în urma atacului masiv al inamicului a ajuns la 16”, a comunicat primarul Kievului, Vitalii Kliciko, în jurul orei 8 dimineața. Zece dintre cele 16 persoane au fost spitalizate, iar celelalte au primit ajutor la fața locului.

Potrivit lui Kliciko, într-un sector din Kiev a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală primară. Într-un alt sector, în urma căderii resturilor de dronă, a izbucnit un incendiu la ultimul etaj al unui bloc de locuit. În altă zonă a orașului, au izbucnit incendii în garaje și la o benzinărie. Tot în Kiev, în urma căderii resturilor de dronă, a luat foc un camion. Kliciko a raportat despre atacul rusesc asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să caute adăposturi în jurul orei 2.

„Din păcate, avem doi morți. Acești oameni au fost uciși de ruși. Este o pierdere cumplită”, a comunicat șeful administrației militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko. Înainte de aceasta, Tkacenko a raportat că la Kiev ard clădiri de locuit, automobile, depozite, birouri și construcții nelocuibile.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că armata rusă a atacat Kievul cu rachete și drone. Au fost avariate clădiri de locuit, cămine studențești, service-uri auto, un complex de garaje, mijloace de transport, spații comerciale și linii de tramvai. Potrivit ministerului, într-un sector al Kievului, resturile au lovit un cămin studențesc, unde au murit două femei – o localnică în vârstă de 68 de ani și o polițistă de 22 de ani.

Telegram/ Реальний Київ
Telegram/Національна поліція України
Ігор Клименко/МВС
Telegram/Національна поліція України
Telegram/Національна поліція України
Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: UE și-a închis ușile pentru Ceban, Trump îi scrie Maiei Sandu despre taxe vamale, iar Șor se amuză de la Moscova

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în întreaga zonă Schengen. Instituția a precizat că decizia a fost luată «din considerente de securitate națională».

Primii care au reacționat au fost reprezentanții Blocului «Alternativa», din care face parte și partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională. Potrivit acestora, interdicția a fost inițiată de autoritățile moldovene și ar demonstra că Ceban este «principalul inamic» al guvernării, care pregătește «represiuni» împotriva lui și a echipei sale.

Reacția lui Ceban nu a întârziat: el a înregistrat un mesaj video în care a spus că «nu va fi pus în genunchi» și a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de utilizarea instituțiilor statului pentru a-i limita activitatea. Administrația prezidențială și PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Cum și de ce i-a fost interzisă intrarea lui Ceban? Se aplică această interdicție pentru toate țările UE? Cum poate afecta acest fapt alegerile și de ce ar putea, paradoxal, să-l avantajeze această situație pe Ceban? NewsMaker a analizat aceste întrebări în materialul «Ceban nu mai are cale spre Vest. Este el acum liderul opoziției anti-PAS?»

Ministerul român de Externe a mai precizat că interdicția vizează încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. NM a solicitat clarificări, dar instituția a refuzat să confirme sau să infirme că ar fi vorba despre fostul premier Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, implicată activ în politică în ultimii ani. Tarlev nu a comentat situația până în prezent, iar Morari a scris pe rețelele socialecă «nu a primit nicio notificare oficială». Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că toți cei implicați, inclusiv Ceban, au fost notificați oficial.

Apropo, Vodă consideră că evenimentul zilei nu este acesta, ci faptul că Energocom a achiziționat deja aproape jumătate din volumul de gaze necesar pentru sezonul de încălzire 2025–2026 — circa 3,75 milioane MWh, adică aproximativ 352,5 milioane metri cubi. Detaliile contractelor (prețuri, parteneri și volume) rămân confidențiale «în conformitate cu practica internațională și cu condițiile contractuale» și vor fi dezvăluite doar după încheierea livrărilor.


Știri din comerțul internațional

Donald Trump i-a transmis Maiei Sandu o scrisoare oficială privind introducerea, începând cu 1 august, a unei taxe vamale de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate în SUA. În scrisoare se menționează și faptul că, dacă Chișinăul va decide măsuri de răspuns, vor fi impuse taxe suplimentare.

Pe platforma Truth Social, Trump a scris că taxele vamale pentru mărfurile din Algeria, Irak și Libia vor fi de 30%, iar pentru cele din Moldova, Brunei și Filipine — de 25%. «Aceste taxe pot fi modificate — majorate sau micșorate — în funcție de relațiile noastre», a adăugat el.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a comentat pe Facebook scrisoarea lui Trump, menționând că, începând cu 1 august, SUA vor aplica o taxă vamală de 25% pentru produsele moldovenești, ceea ce este mai puțin decât taxa de 31% propusă acum trei luni. Potrivit ei, decizia a fost luată în condițiile dificile ale comerțului mondial.


Alte scumpiri

în unele raioane ale Moldovei apa va deveni mai scumpă cu peste 10 lei. ANRE a aprobat noile tarife pentru localitățile Basarabeasca, Vulcănești, Sîngerei, Criuleni și Cantemir. Detalii aici.


Despre bani

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a declarat într-o emisiune TV că salariul mediu în Chișinău ar fi de circa 1000 de euro. Mai mulți experți au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestei cifre. Situația reală a fost analizată de jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi.


Alegerile se apropie

CEC Moldova a obligat partidele să prezinte date despre conducere. În caz contrar nu vor fi admise la alegerile parlamentare. Această solicitare a stârnit îngrijorare în rândul partidului ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru: potrivit ei, partidul nu are cvorum pentru aprobarea noii componențe a Consiliului Național Politic.

În afara cursei electorale ar putea rămâne și Blocul lui Ilan Șor. Autoritățile au condamnat congresul organizat de politicianul fugar la Moscova și au avertizat că toți cei care «pregătesc o conspirație împotriva statului și poporului Republicii Moldova» vor fi trași la răspundere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat evenimentul drept «un act de trădare de țară». În replică, Șor a declarat că este «ridicol» și că Moldova poate «trăi și prospera într-o uniune cu Rusia, fără a-și pierde suveranitatea».


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 09:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor
  • 11:00 — ședință plenară a Parlamentului
  • 12:00 — Ministerul Educației va transmite 10 microbuze școlare noi în Piața Marii Adunări Naționale
  • 15:00 — ședință a Comisiei Electorale Centrale
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: