CSP caută vinovatul pentru ședința de doar 1 minut: „Se crează impresia că există anumite aranjamente sau trucări”

Ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 25 ianuarie a durat un minut întrucât nu s-a întrunit numărul necesar de membri pentru ca să existe cvorum și ședința să fie deliberativă. Instituția menționează că în ultima perioadă a devenit tot mai frecventă practica amânării ședințelor.

„Bună ziua stimată audiență și stimați colegi. Ședința din 25 ianuarie se declară deschisă. După cum vedeți, nu este întrunit numărul necesar de membri pentru a fi declarată această ședință deliberativă. Data a fost anunțată din ședința anterioară pentru azi, fiind confirmată de ceilalți membri ai cvorumului că vor fi prezenți. Suntem în situația impunerii ca să fie amânată această ședință. Pe parcurs veți informați când va fi următoarea. Ne cerem scuze pentru incomoditățile create pentru dmv, care ați venit din drum mai lung. Ziua de astăzi nu este nici cel mai bun timp. Nu toți ne-au onorat cu prezența. Ședința se declară închisă”, a declarat Preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Ședința a fost stabilită pentru ora 09:30, iar în agendă au fost propuse mai multe subiecte, ceea ce a implicat prezența a mai mult de 40 de persoane vizate în proceduri de numire, promovare și examinare a diverselor adresări.

Instituția susține că este regretabil că nu a fost posibilă desfășurarea ședinței.

„Pentru noi rămân neclare motivele ce au determinat dezinteresul unor membri non-procurori în raport cu desfășurarea ședinței din 25.01.2023 (dată convenită în ședința din 16.01.2023, de comun acord cu toți membrii prezenți), mai ales că aveau cunoștință și despre faptul că toți destinatarii procedurilor au fost informați, iar lucrările de pregătire a ședințelor implică un efort sporit, menit să asigure examinarea subiectelor”, se arată într-un comunicat emis de CSP.

CSP a constatat că printr-o asemenea conduită neloială au fost desconsiderate timpul, diligența și așteptările titularilor procedurilor ca demersurile și cererile lor să fie examinate în termenele consemnate oficial în agenda Consiliului Superior al Procurorilor.

Mai mult de atât, instituția a remarcat că în ultima perioadă devine tot mai frecventă practica amânării ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor din cauza absenței unor membri non-procurori, ceea ce deduce impresia creării artificiale a impedimentelor în examinarea unor subiecte ce comportă un interes special.

„Toate aceste aspecte determină inclusiv și riscul creării unei puternice impresii că există anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor, or, asemenea percepții trebuie evitate, deoarece afectează credibilitatea instituției”, se mai arată în comunicat.

În opinia consiliului, situația se prezintă a fi una tristă și îngrijorătoare, și, lăsând deoparte emoțiile, evaluarea strict „tehnică” a acestor aspecte, ar putea lăsa percepția că din partea unor membri non-procurori, intenționat se blochează activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, fapt care golește de conținut orice inițiativă de reforme.

CSP a primit mai multe informații privind revoltele exprimate de către cetățeni și de către procurori, în opinia cărora frecvența amânărilor ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor este inexplicabilă, iar blocajele intervin mai cu seamă atunci când în agendă sunt incluse subiecte legate de numiri și promovări în sistem.

„Imaginea Consiliului Superior al Procurorilor a fost intens criticată, menționându-se în spațiul public, de către mulți demnitari, că sunt necesare restructurări pentru a asigura că membrii aleși/desemnați își exercită atribuțiile cu neîndoielnică imparțialitate. Totuși, vrem să subliniem că în actuala componență activă a Consiliului Superior al Procurorilor ponderea o dețin membrii non-procurori, iar majoritatea dintre aceștia își exercită calitatea începând cu octombrie 2021, ceea ce exclude eventualele critici privind existența unui corporatism profesional al procurorilor”, a precizat instituția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: