Stela Untila / NewsMaker

Culisele dosarului „Moldova”. Surse: Iohannis i-a convins pe Macron și Scholz să se expună în favoarea obținerii statutului de țară candidat la UE

 În martie, România era singurul stat care făcea lobby pentru ca Republica Moldova să obțină statutul de țară candidată la aderarea la UE. Ucraina era favorizată de toate țările membre și de liderii europeni cu influență, dar România a reușit să facă un efort diplomatic și politic susținut și „să mobilizeze pe toată lumea”, după cum susțin surse oficiale de la București, citate de Digi24.

Președintele Klaus Iohannis și Ministerul Afacerilor Externe au dus muncă de convingere cu europenii și au reușit „un rezultat excepțional”, al cărui început a fost summit-ul informal al liderilor UE de la Versailles, în a cărui declarație a fost introdus un paragraf prin care Consiliul European invita Comisia să-și exprime opinia legată de cererile de aderare depuse de Moldova și Georgia.

„A fost meritul președintelui Iohannis”, explică oficialii de la București. Șeful statului român a fost cel care i-a convins personal pe Emmanuel Macron și pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care era „foarte reticent” în legătură cu acordarea dreptului la aderare pentru Republica Moldova.

Demersurile în sprijinul celor de la Chișinău au fost făcute pe două planuri: tehnic și politic. Tehnic, moldovenii au fost ajutați de către Guvernul României să completeze răspunsurile la chestionarul de aderare, a doua parte a chestionarului, care conținea aproape 300 de întrebări, a fost completată de o echipă de experți de la mai multe ministere.

În paralel, s-a depus un efort politic foarte intens, prin discuții inclusiv personale cu liderii europeni, fără a căror susținere Moldova nu ar fi putut primi, joi seara, la Bruxelles, statutul de candidat la aderare.

„Inițial pentru Republica Moldova se vorbea doar de perspectiva europeană și apoi mai vedem cu statutul de candidat. Noi am tras să fie tratată la pachet cu Ucraina”, povestesc oficialii români. Aceștia subliniază importanța sincronizării analizării dosarelor Ucrainei și Moldovei în forurile UE și marea reușită – obținerea unui tratament egal între cele două țări în privința aderării.

Ce a contat cel mai mult pentru succesul nesperat al Moldovei?

„Relația personală și respectul lui Macron pentru Klaus Iohannis, relațiile lui Nicu Popescu (ministrul de externe al Moldovei – n.r.) care a trăit în Franța și are o rețea de relații, Maia Sandu care și-a construit și ea o relație cu președintele Franței. Convingerea lui Macron a fost factorul important, și a cancelarului Scholz, care era foarte reținut”.

Au contat și conferințele organizate la București cu miniștrii de Externe ai Franței și Germaniei, pentru că era important ca europenii să vadă că cele două țări susțin Moldova.

„Dacă nu exista acest sprijin pentru Republica Moldova, Rusia ar fi interpretat ca pe o invitație la o intervenție mai mare în Republica Moldova”, spun oficialii de la București.

Aceștia susțin însă că eforturile nu s-au încheiat, pentru că, spre deosebire de Ucraina, care a primit o listă cu chestiuni concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru aderare, Moldova are o listă mai scurtă, dar cu chestiuni mai generale.

„Trebuie să obținem niște definiții mai concrete cu ce trebuie să facă efectiv”, spun cei de la București.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: