După ce a ținut un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), președintele Maia Sandu a răspuns la întrebările deputaților APCE timp de 40 de minute. Aceștia s-au interesat de relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, drepturile găgăuzilor, statutul limbii ruse, denumirea limbii de stat în Moldova și despre relațiile cu Rusia. NM a selectat cele mai interesante întrebări și răspunsuri.
Criza politică
Deputatul Tini Koks, reprezentant al Țărilor de Jos, a menționat că, potrivit afirmațiilor președintelui, în Moldova nu există un guvern funcțional, candidații săi la funcția de premier nu sunt acceptați de către parlament, iar ea nu susține candidații parlamentului la funcția de șef al cabinetului de miniștri.
„Pare a fi un conflict dintre ramurile puterii, însă Moldova este o țară parlamentară, precum e scris în Constituție. Până la urmă, cum ar putea fi soluționată această problemă?”, a întrebat Koks.
Sandu a răspuns că acum, ea are sarcina de a oferi oamenilor posibilitatea de a alege parlamentul. Ea a făcut referire la datele sondajelor de opinie, potrivit cărora peste 70 la sută din cetățeni sunt pentru alegeri anticipate, dar și la faptul că și partidele politice au declarat despre necesitatea organizării alegerilor parlamentare.
„Cei care au participat la alegerile prezidențiale au votat împotriva corupției, pentru reforma justiției. Și eu aș vrea ca vocea lor să fie auzită și la alegerile parlamentare. Pentru Moldova este extrem de importantă voința politică, cooperarea tuturor instituțiilor statului pentru a combate corupția și pentru a reforma justiția, pentru ca oamenii să nu mai plece și să aibă oportunități economice în țară. Oamenii susțin reformele. Sper că această susținere se va răsfrânge asupra formării unui parlament onest. Dar oamenii vor decide acest lucru”, a spus Sandu.
Pierre–Alain Fridez din Elveția a întrebat-o pe Sandu, cum ea intenționează să organizeze alegeri parlamentare anticipate în condițiile de pandemie, la care s-au referit membrii parlamentului actual al Moldovei, atunci când au instituit stare de urgență în țară.
Sandu a obiectat că starea de urgență în Moldova a fost instituită de politicienii care nu doresc alegeri anticipate, dar țara nu poate fi mereu în condiții de stare de urgență.
„Oamenii văd totul clar. Măsurile întreprinse de guvern după instituirea stării de urgență nu se deosebesc prin nimic de cele care au fost luate până la starea de urgență. În acest sens, scopurile sunt clare pentru toți. Vom vedea ce va spune Curtea Constituțională (CC) despre aceasta. Unii deputați s-au adresat în instanță cu sesizarea privind anularea stării de urgență”, a spus Sandu.
Deputatul Bernard Fournier din Franța a reamintit că în perioada campaniei electorale, Sandu și-a asumat obligațiunea de a combate corupția. Acesta a întrebat, cum poate atinge ea acest scop în lipsa unei susțineri din partea majorității parlamentare.
La rândul său, Sandu a reamintit că acum câteva zile, CC a luat o decizie care îi permite să dizolve parlamentul. Ea speră că de data aceasta, în Moldova va apărea o majoritate parlamentară care va susține agenda anticorupție.
„Aceasta nu este propria mea agendă anticorupție, este agenda locuitorilor Moldovei, fapt pe care l-au demonstrat rezultatele alegerilor prezidențiale”, a spus ea.
Relațiile cu Rusia
John Howell, deputat din Marea Britanie, a menționat că Moldova poate fi o țară mică, dar aceasta are o poziție geopolitică importantă. El a întrebat-o pe Sandu dacă nu cumva „aspirațiile sale occidentale și tendința de a lupta împotriva corupției” au dus la apariția problemelor cu Rusia. Deputatul s-a mai interesat dacă accederea în parlament a unor deputați pro-occidentali în urma scrutinului, care îi vor împărtăși aspirațiile, ar putea să agraveze problemele cu Rusia.
„N-aș spune că alegerea mea a dus la o complicare a relațiilor cu Rusia, dar noi avem desigur o agendă serioasă – comerțul, Transnistria, munițiile și armata rusă. Nu este o agendă simplă, suntem îngrijorați de evoluția evenimentelor din regiune, dar ne-am dori să avem posibilitatea de a ne axa asupra reformelor interne”, a menționat Sandu.
Și deputatul Laima Andrikienė din Lituania a întrebat despre relațiile cu Rusia.
„Cum ați descrie relațiile voastre cu Rusia? Noi toți suntem îngrijorați de tensiunea din jurul Ucrainei. Vă simțiți în siguranță, simțiți vreo influență nedorită din partea Rusiei?”, a întrebat ea.
Sandu a răspuns că Moldova este interesată de relații bune cu toate țările.
„Bineînțeles, ne îngrijorează situația din regiune și noi sperăm că aceasta se va aplana cu ajutorul întregii lumi. Noi avem o agendă bogată cu Rusia, ne dorim cu toții să reluăm regimul de comerț care a existat până la semnarea Acordului de Asociere cu UE”, a subliniat Sandu.
Președintele a reamintit că în Rusia lucrează mulți cetățeni ai Moldovei. Și în acest context, ea a remarcat că în agenda relațiilor cu Rusia există și un acord care prevede protecția socială a cetățenilor.
„Noi avem multe de realizat și suntem interesați de dialog”, a declarat șeful statului.
Limbile și minoritățile etnice
Titus Corlățean, deputat din România, a întrebat-o pe Sandu despre „identitatea națională care, potrivit afirmațiilor sale, joacă un rol important în autoidentificarea țării”.
„Orice decizie a CC trebuie executată pe deplin. Există, de exemplu, o decizie a Curții Constituționale cu privire la raportul dintre Declarația de Independență și Constituție, conform căreia limba de stat în Moldova este româna. Va fi oare pusă în aplicare de noul guvern și parlament?”, a întrebat Corlățean.
Sandu a menționat că aceasta este o întrebare pentru parlament, deoarece numai organul legislativ poate să modifice Constituția. Ea a precizat că deocamdată, nu au existat suficiente voturi ale deputaților pentru a modifica denumirea limbii „în versiunea corectă”.
„Când vom avea un parlament pregătit să modifice Constituția, problema va fi soluționată. Ce ar trebui să facem – să implementăm programe pentru ca oamenii să poată studia limba română. Noi elaborăm asemenea programe pentru minoritățile entice – găgăuzi, ucraineni și alții, încercăm să dezvoltăm astfel de programe”, a subliniat Sandu.
Și Iurii Oleinik din Rusia a adresat Maiei Sandu o întrebare despre limbă, dar de data aceasta despre cea rusă. Acesta i-a reamintit că în campania pentru alegerile prezidențiale, ea a vorbit cu electoratul și în limba rusă, menționând că în Moldova, mulți locuitori vorbesc în limba rusă.
„Dar când erați ministru al educației, ați diminuat statutul limbii ruse și pare că acest lucru continuă și astăzi. Sunteți de acord că, cunoașterea mai multor limbi înseamnă calea către un schimb cultural mai eficient? Și considerați oare că angajamentul de a reduce utilizarea limbii ruse este o modalitate bună de a dezvolta democrația în Moldova?”, a întrebat Oleinikov.
Sandu i-a răspuns în limba rusă. Până atunci, ea a vorbit în engleză. Șeful statului a respins declarația precum că ar fi elaborat o lege care ar diminua statutul limbii ruse.
„Legea pe care noi am promovat-o prevedea o oportunitate pentru copii și părinții acestora de a alege limba pe care doresc să o studieze în școli, și rusa a fost una dintre aceste limbi. Alegerea a fost nu împotriva cuiva, ci pentru ca și copiii, și părinții să decidă, ce-i mai bine pentru ei. Și iarăși, s-au păstrat toate condițiile pentru studierea limbii ruse, nimeni nu a concediat profesorii. Consider că, cu cât mai multe limbi vor ști copiii noștri, cu atât mai bine va fi pentru țara noastră”, a declarat ea.
Rafael Hüseynov, deputat din Azerbaidjan, a întrebat dacă președintele vede pericole pentru coexistența pașnică a reprezentanților diferitelor etnii în Moldova și dacă e nevoie de politici speciale pentru a evolua în această direcție.
Sandu a spus că lucrează pentru a se asigura că oamenii în Moldova trăiesc în pace.
„În țara noastră, politicienii dezbină oamenii mereu, pentru că așa e mai simplu să obții voturile lor, dar toate acestea nu sunt în interesele cetățenilor. Oamenii sunt diferiți, așa este, dar ei au scopuri comune. Și cred că în țara noastră, oamenii încep să conștientizeze că au mai multe scopuri comune decât diferențe. Aceasta le permite să se unească în jurul unui plan important și să scape de politicienii corupți, care dezbină țara”, a răspuns ea.
Sandu a subliniat faptul că respectă toate grupurile etnice din Moldova. „Și eu voi continua să lucrez pentru a demonstra acest respect și pentru a lua măsuri ca oamenii să se simtă protejați, indiferent de limba pe care o vorbesc”, a concluzionat președintele.
Găgăuzia
Stefan Schennach, membru al APCE din partea Austriei, s-a interesat, care este situația din Moldova privind respectarea drepturilor locuitorilor din Autonomia Găgăuză. Sandu a răspuns că Găgăuzia este parte a Moldovei, iar ea respectă drepturile tuturor cetățenilor Moldovei. Șeful statului a mai spus că administrația prezidențială lucrează în vederea perfecționării programului de studiere a limbilor găgăuză și română.
„Noi discutăm și despre alte probleme din regiune, dat totul este bine”, a dat asigurări președintele.
Deputatul maghiar Barna Sigmund a întrebat-o pe Sandu, ce crede ea despre perspectivele Găgăuziei în contextul mișcării unioniste din Moldova.
Președintele a răspuns că mișcarea unionistă din Moldova există din ziua proclamării independenței și că în această perioadă nu s-a schimbat nimic.
„Nu există niciun fel de pericole pentru Autonomia Găgăuză. Eu încerc să găsesc ceea ce unește societatea. La aceste alegeri, m-au votat și cetățeni vorbitori de limba rusă, da, mai puțini din Găgăuzia, dar eu mai am de lucru în acest sens”, a spus Sandu.
Deputatul Ahmet Yildiz din Turcia s-a interesat de soarta celui de-al treilea proiect de lege din pachetul „Proiecte găgăuze”, care a fost elaborat cu participarea Înaltului Comisar al OSCE.
Sandu a spus că în parlament a fost creat un grup de lucru care a elaborat aceste proiecte de legi, însă unii membri ai parlamentului nu au așteptat finalizarea acestor activități și au decis să propună spre vot legile respective mai devreme decât grupul și-a încheiat activitatea.
„Și din cauza că acest lucru a fost folosit în scopuri politice, rezultatul nu a fost unul prea bun. Dar în Moldova există tendința de a vorbi despre aceasta, noi dorim ca toți să se simtă bine”, a menționat Sandu.
Protecția femeilor
Petra Bair, membră a APCE, a reamintit că încă în anul 2017, Moldova a semnat Convenția de la Istanbul. Ea a întrebat-o pe Sandu, când parlamentul moldovenesc va ratifica acest document.
„În Moldova, totul se schimbă, dar lent. Eu am condus un guvern în care pentru prima dată femeile miniștri erau mai mulți decât bărbații. La noi, au apărut mai multe femei care au candidat la funcția de primar. Nu e simplu, pentru că adesea, oponenții utilizează limbajul urii, mai ales bărbații. La noi sunt foarte multe femei curajoase”, a declarat Sandu.
Totodată, ea a menționat că problema privind violența în raport cu femeile este foarte acută. Și a adăugat că deși Moldova a semnat Convenția de la Istanbul, se pare că parlamentul actual are insuficiente voturi pentru a ratifica documentul și trebuie să așteptăm următoarea legislatură a parlamentului.
„Dar este vorba nu numai despre ratificare, ci și despre măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a apăra femeile. O altă direcție în care trebuie să lucrăm este eliminarea inegalității privind salarizarea femeilor și a bărbaților”, a concluzionat Sandu.
Potrivit afirmațiilor sale, Moldova mai are încă multe de făcut.
