Externe

Cum au reacționat Rusia și Ucraina la atacul Iranului asupra Israelului

Mihaela Conovali
| 14 aprilie, 2024
17:19

Președintele Vladimir Zelenski a spus că Ucraina condamnă atacul Iranului împotriva Israelului. Liderul de la Kiev a menționat că țara știe „foarte bine oroarea unor atacuri similare”. Potrivit lui Zelenski, trebuie depuse toate eforturile pentru a preveni o escaladare în Orientul Mijlociu. În Rusia a venit cu un comentariu la acest subiect purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova. S-a întâmplat după ce ambasadoarea Israelului în Rusia a declarat că Ierusalimul așteaptă ca Moscova să condamne atacul Iranului. În reacție, Zaharova i-a spus diplomatei că nu își amintește „când Israelul a condamnat cel puțin o lovitură a regimului de la Kiev asupra regiunilor rusești”, scrie Meduza.

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a spus că „Ucraina condamnă atacul Iranului împotriva Israelului cu folosirea dronelor Shahed și rachetelor”.

„Noi, în Ucraina, cunoaștem foarte bine oroarea unor atacuri similare din partea Rusiei, care folosește aceleași drone Shahed și rachete rusești, aceeași tactică de atacuri aeriene masive. Trebuie depuse toate eforturile pentru a preveni o escaladare ulterioară în Orientul Mijlociu. Acțiunile Iranului amenință întreaga regiune și lumea, la fel cum acțiunile Rusiei prezintă riscul extinderii războiului. Iar cooperarea evidentă a celor două regimuri în răspândirea terorii trebuie să primească un răspuns hotărât și unit din partea lumii”, a menționat Zelenski, scrie Meduza.

Potrivit sursei, după lovitura iraniană, ambasadorul Israelului în Rusia Simona Halperin a declarat că Ierusalimul așteaptă ca Moscova să condamne atacul Iranului asupra Israelului. În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a menționat că nu își amintește de condamnarea părții israeliene asupra atacurilor Kievului pe teritoriul rus.

„Simona, amintiți-mi când Israelul a condamnat cel puțin o lovitură a regimului de la Kiev asupra regiunilor rusești? Nu vă amintiți? Nici eu. În schimb îmi amintesc declarațiile regulate în sprijinul acțiunilor lui Zelenski din partea oficialilor israelieni”, a scris Zaharova pe rețelele de socializare.

Menționăm, pe 14 aprilie sunt 781 zile de război în Ucraina. Pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a invadat Ucraina, în ceea ce au numit atunci „o operațiune specială” de „denazificare” și „demilitarizare”. Acesta este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Moldova, alături de marea majoritate a țărilor lumii, inclusiv cele membre ale UE și SUA, a condamnat războiul declanșat de Putin în țara vecină, din prima zi de război.

***

În seara zilei de 13 aprilie 2024, Iranul a lansat către Israel zeci de drone și rachete de croazieră. Pe fondul bombardamentelor, multe țări din Orientul Mijlociu și-au închis spațiul aerian. Sirenele de raid aerian au sunat în sudul și nordul Israelului, în zona Mării Moarte, precum și în Ierusalim. Armata israeliană a raportat că Iranul a lansat peste 200 de obuze și că majoritatea atacurilor au fost interceptate de sistemul de apărare aeriană – 99% din proiectilele lansate. Dronele și rachetele ar fi fost doborâte în mare parte în afara spațiului aerian israelian. Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a confirmat atacul asupra Israelului, menționând că acesta a fost un răspuns „la crima regimului sionist de a ataca secția consulară a ambasadei Iranului la Damasc”. Detalii AICI.

Statele Unite „au ajutat Israelul să distrugă aproape toate dronele și rachetele” care au venit din Iran, a spus președintele Joe Biden. El a anunțat, de asemenea, o convocare urgentă a liderilor G7 „pentru a coordona un răspuns diplomatic unificat” la atacul Iranului. Ministrul israelian al Apărării a avertizat că, confruntarea cu Iranul „încă nu s-a încheiat”. Potrivit CNN, președintele american Joe Biden i-a spus premierului israelian că SUA nu vor participa la operațiuni ofensive împotriva Iranului.

Institutul pentru Studiul Războiului a declarat că atacul Iranului asupra Israelului este similar cu atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Potrivit Institutului, „Iranul învață de la Rusia să desfășoare operațiuni din ce în ce mai periculoase și mai eficiente care vizează atât Israelul, cât și Statele Unite”.

Pe 14 aprilie, Israelul și-a deschis spațiul aerian, după ce acesta a fost închis timp de 7 ore. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Israel, rusia, ucraina, иран

Știri similare

Viață

Drone rusești au traversat teritoriul R. Moldova? Chișinăul: „Mijloacele din dotare nu au confirmat”

Viață

„A încercat să influențeze angajați ai Poliției de Frontieră”. IGP, despre Țuțu și unde s-a aflat până acum

Politică

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Mihaela Conovali
| 5 octombrie, 2025
20:32

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.