Colaj NM

Cum îți întorci banii de la Air Moldova, dacă a fost anulat zborul? Precizările lui Recean

Premierul Dorin Recean a spus că cetățenii care nu au primit banii înapoi de la Air Moldova, fiindu-le anulate zborurile, își pot recupera banii. Fie de la sistemele MasterCard şi Visa, dacă au achitat cu cardul, sau „făcând o adresare corespunzătoare”. 

Cetățenii trebuie să știe că în momentul în care ei au plătit cu cardul, pot revendica aceste sume în procedurile de a revendica pentru serviciul neacordat. Sistemele de carduri MasterCard și Visa Card au o procedură automatizată de revendicare a banilor pentru serviciile neoferite”, a spus premierul.

El a adăugat că „în momentul în care nu a cumpărat un bilet cu cardul și acest serviciu nu a fost oferit, cetățeanul își poate recupera banii imediat făcând o adresare corespunzătoare”.

Pe 3 martie, Autoritatea Aeronautică Civilă a declarat că în cazurile când pasagerul a procurat un bilet de avion de la compania aeriană, pentru o cursă regulată, asistența urmează a fi oferită de către compania dată.

„Solicitările și reclamațiile vor fi direcționate în adresa companiei aeriene, iar ulterior, în cazul unui rezultat nesatisfăcător, în adresa Autorității Aeronautice Civile – adresa: mun. Chişinău, bulevardul Dacia, 80/2. Concomitent nu ezitați să apelați telefonul consumatorului (022)823583 pentru o consultație”, menționa Autoritatea.

În cazul unei curse neregulate, charter, atunci când pasagerul a procurat un pachet turistic, prin intermediul unei agenții de turism și nu are legătură directă contractuală cu compania aeriană, asistența va fi acordată de către agenția turistică.

„Solicitările și reclamațiile vor fi direcționate în adresa agenției de turism, iar ulterior, în cazul unui rezultat nesatisfăcător, în adresa Autorității Aeronautice Civile”, adăugau reprezentanții Autorității.

***

De menționat că Air Moldova în ultima perioadă și-a anulat mai multe curse. Anterior, Air Moldova a venit cu precizări despre 3 zboruri anulate pe 12 aprilie. Compania aeriană a spus că i-au fost blocate conturile, astfel nu a avut posibilitatea să-și achite serviciile ca ulterior să fie operate zborurile. Air Moldova a declarat că a ajuns în această situație din cauza unei condiționări a băncii de a majora suma de depozit pentru garantarea rambursării biletelor neutilizate.

Recent, compania a lansat o petiție pe online. Aceasta a solicitat, din numele a 285 de angajați, intervenția președintei Maia Sandu. Air Moldova a spus că șefa statului ar fi „ultima șansă de a salva operatorul național”. În caz contrar, a adăugat compania, va intra în faliment.

Președinta Maia Sandu a comentat petiția lansată de Air Moldova. Șefa statului a declarat că cererea nu intră în prerogativele Președinției și că „resursele financiare sunt la bugetul de stat”, însă datoriile acumulate de Air Moldova trebuie să le întoarcă „cei care le-au făcut”. În același timp, președinta a menționat că autoritățile așteaptă „noutăți de la Procuratură despre modul în care a fost falimentată această companie atunci când era în proprietatea statului, după care privatizată”.

Pe 26 aprilie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Liliana Dabija a anunțat că în urma multiplelor zboruri anulate, Autoritatea Aeronautică Civilă a emis prescripții și a efectuat controale la Air Moldova. Totodată, de la compania aeriană a fost solicitat un plan de dezvoltare, pentru a nu permite comercializarea pe termen lung a biletelor, astfel încât consumatorii să nu fie afectați. Totuși, o decizie privind ridicarea licenței nu a fost luată, potrivit ministrei.

Pe 27 aprilie, prim-ministrul Dorin Recean a comentat situația de la Air Moldova, nevoită să își anuleze mai multe curse avia în ultima perioadă. Premierul declara că Air Moldova ar fi fost fraudată și furată deliberat de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul „frauda bancară”. „Guvernul nu trebuie să rezolve problemele Air Moldova, dar problemele din sistem”, a menționa Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Uzun, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: