conccourt.md

Curtea Constituțională a examinat sesizarea socialiștilor cu privire la Convenția de la Istanbul

Curtea Constituțională nu a acceptat spre examinare în fond sesizarea privind ratificarea Convenției de la Istanbul. Președinta CC Domnica Manole a explicat, în cadrul unui briefing de presă din 18 ianuarie, că termenul „gen” din Convenția de la Istanbul nu ar impune statele semnatare să acorde „statul juridic special” persoanelor de altă orientare sexuală. La fel, Convenția nu intervine în niciun fel asupra educației copiilor. Sesizarea cu privire la constituționalitatea acestei legi a fost făcută de către deputații socialiști, în luna octombrie.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac și Vasile Bolea, au sesizat în luna octombrie 2021 Curtea Constituțională cu privire la controlul constituționalității Legii cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită Convenția de la Istanbul. Socialiștii sunt de părere că scopul Convenției este „camuflat și total străin convingerilor majorității cetățenilor Republicii Moldova, dar cel mai important este contrar prevederilor Legii Supreme a Republicii Moldova”.

Pe 18 ianuarie, Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea pe marginea sesizării. CC a solicitat în acest sens și opinia „Amicus Curiae” a Comisiei de la Veneția.

Convenția de la Istanbul nu încalcă dreptul părinților de a decide cu privire la educația pe care trebuie să o primească copiii, întrucât lasă statelor o marjă de manevră suficientă pentru a respecta acest drept, când decid modalitatea de implementare a prevederilor relevante. Curtea a reținut că prevederile Convenției nu afectează obligația statului de a proteja familia (…) Convenția de la Istanbul se referă la contextul căsătoriei doar în contextul căsătoriei forțată și nu obligă statele semnatare să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex. Prin urmare, nu contrazice în niciun fel Constituțiile naționale, care prevăd că căsătoria este o uniune între bărbat și femeie. Concluzia Curții a fost că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, a declarat Domnica Manole.

Pe 14 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat cu voturile deputaților PAS Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, cunoscută și drept Convenția de la Istanbul. Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează ca violenţa împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător, să fie alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgenţă care să fie disponibile 24 din 24 de ore, adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri.

Pe 20 octombrie, președinta țării Maia Sandu a promulgat legea cu privire la ratificarea Convenției. Drept urmare, mai mulți enoriași din Bălți, Fălești, Glodeni și Sîngerei ar fi expediat scrisori adresate arhiepiscopului de Bălți și Fălești Marchel, cu solicitarea de a fi scutiți de obligația de a se ruga lui Dumnezeu „pentru o astfel de conducere a țării”.

Pentru orice stat care aderă, Convenția intră în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de trei luni de la data transmiterii documentului pentru păstrare către Secretarul general al Consiliului Europei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: