NM

Curtea Constituțională a suspendat Legea privind scoaterea SIS de sub controlul președintelui

Curtea Constituțională a suspendat legea adoptată de PSRM și Platforma „Pentru Moldova”, care vizează subordonarea Serviciului de Informații și Securitate parlamentului și nu președintelui. Decizia a fost publicată pe 7 decembrie.

Sesizarea a fost depusă pe 4 decembrie de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. În esență, Legea contestată are ca efect excluderea competenței Președintelui Republicii Moldova de a coordona activitatea Serviciului de Informații și Securitate și de a numi conducerea Serviciului și stabilește că activitatea Serviciului este supusă controlului parlamentar.

„Curtea consideră că suspendarea Legii contestate are mai multe beneficii sub aspect constituţional în raport cu soluția nesuspendării ei. Cu privire la domeniul afectat de Legea contestată, Curtea reține că soluția suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente pentru ordinea constituţională”, se arată în decizia adoptată.

Judecătorul Vladimir Țurcan a prezentat Plenului Curții Constituționale o cerere de abținere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituțională a decis respingerea ei.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

***

În cadrul ședinței din 3 decembrie, PSRM și deputații din Platforma „Pentru Moldova”, formată din fracțiunea Partidul „ȘOR” și deputații neafiliați care au părăsit PDM, iar ulterior Pro Moldova, au votat în mare viteză mai multe legi controversate.

Printre acestea se numără trecerea SIS-ului din subordinea președintelui în cea a parlamentului, întoarcerea fostului Stadion Republican în proprietatea statului (unde urma să fie construită o nouă ambasadă a SUA), oferirea limbii ruse unui statut special de limbă de comunicare interetnică, dublarea prospectelor medicamentelor în rusă, pachetul de legi privind UTA Găgăuzia, anularea legii privind televiziunile retransmise din Rusia. De asemenea, PSRM a inițiat joi și așa-numita lege a lustrației, care presupune demisia unor șefi ai instituțiilor de stat, numiți în funcție pe vremea guvernării Partidului Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc.

Totodată, deputații PSRM au susținut, în prima lectură, proiectele legii bugetar-fiscală, a bugetului de stat și al celui al asigurărilor medicale.

Deputații din PAS și cei ai Platformei DA au anunțat că vor contesta votul la Curtea Constituțională.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: