Андрей Мардарь, NewsMaker

Curtea Constituțională a validat mandatul de președinte al Maiei Sandu

Curtea Constituțională (CC) a validat rezultatul alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie. Hotărârea a fost pronunțată pe 10 decembrie, de către președinta instituției, Domnica Manole. Reprezentantul legal a lui Igor Dodon a solicitat amânarea ședinței, pe motiv că la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) există un dosar care vizează o declarație a Maiei Sandu care a lezat „onoarea și demnitatea lui Igor Dodon”, însă cererea a fost respinsă.

Hotărârea a fost pronunțată după aproape 2 ore de deliberări.

Din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), la ședință, a fost prezent președintele instituției, Dorin Cimil și secretarul acesteia, Maxim Lebedinschi. Reprezentanta Maiei Sandu, Olesea Stamate, a participat și ea la ședință. Nicolae Fomov l-a reprezentat pe concurentul electoral Igor Dodon.

Nicolae Fomov a declarat că nu sunt întrunite condițiile privind începerea ședinței, din motiv că există o cauză în curs de examinare la Curtea Supremă de Justiție, care o vizează pe Maia Sandu.

„Într-un briefing de presă din 13 noiembrie, Maia Sandu a expus câteva acuzații grave în adresa concurentului său electoral. I-a prejudiciat imaginea și ar fi putut influența opțiunile alegătorilor. Pentru că s-a întâmplat în după amiaza ultimei zile de campanie, Igor Dodon nu a putut veni cu o replică, fiindcă a doua și a treia zi ar fi fost calificată drept agitație electorală”, a argumentat Fomov.

Președintele CEC Dorin Cimil și-a exprimat opinia că demersul nu este întemeiat.

Președinta CC Domnica Manole a declarat că, în ajun, Curtea Supremă de Justiție a informat Curtea Constituțională că nu există contestații nesoluționate.

Reprezentanta legală a Maiei Sandu, Olesea Stamate, a declarat că ea consideră necesară respingerea acestui demers.

După ce au deliberat timp de 20 de minute, CC a respins demersul reprezentantului legal a lui Igor Dodon.

Ulterior, președintele CEC Dorin Cimil a prezentat un raport al instituției privind desfășurarea scrutinului electoral.

***

Pe 20 noiembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat-o învingătoare pe Maia Sandu, care a acumulat 57,75% sau 943.006 voturi. Igor Dodon a obținut 42,25% sau 690.615 voturi.

În total, au fost exprimate peste 1,6 milioane de voturi, iar peste 1,9 milioane de buletine tipărite nu au fost fost utilizate și, respectiv, au fost anulate.

În municipiul Chișinău, Maia Sandu a înregistrat un scor de 59,70%, iar Igor Dodon de 40,30%.

Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.

Turul doi al alegerilor prezidențiale în Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: