Sfatul expertului: Cum FGDSB protejează economiile deponenților și ce trebuie să faci pentru a beneficia de compensații

Depozitele bancare ale moldovenilor sunt mai bine protejate. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova a semnat recent un acord de colaborare cu instituția omoloagă din România. Asta înseamnă pași concreți spre un sistem mai sigur, mai modern și mai apropiat de standardele europene. Dar ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru oamenii de rând și pentru companii? Cum ne sunt protejați banii în cazul în care o bancă are probleme? Cum funcționează, de fapt, sistemul de garantare a depozitelor? Am aflat răspunsurile într-un interviu cu Dionis Catanoi, directorul FGDSB.

Recent, a fost semnat un acord de colaborare între fondurile de garantare a depozitelor din Moldova și România. Ce înseamnă, concret, această colaborare pentru oamenii și companiile care își păstrează economiile în băncile din Republica Moldova?

    Semnarea acordului de cooperare între Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) din România și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din Republica Moldova reprezintă un pas important pentru sporirea protecției deponenților și consolidarea stabilității financiare în țara noastră. Prin acest parteneriat, FGDSB va avea acces la expertiza și experiența practică a FGDB, ceea ce va permite îmbunătățirea proceselor interne, modernizarea mecanismelor de garantare și alinierea la bunele practici internaționale. Totodată, schimbul de experiență și bune practici dintre cele două instituții va sprijini modernizarea reglementărilor și mecanismelor de garantare, contribuind astfel la consolidarea  încrederii deponenților în siguranța sistemului bancar din Republica Moldova.

    În ce fel contribuie acordul cu România la modernizarea mecanismului nostru de garantare? Vom ajunge mai aproape de standardele europene?

      Fără îndoială, acest acord este un catalizator pentru modernizarea mecanismului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Cooperarea cu Fondul de garantare a depozitelor bancare din România va contribui semnificativ la alinierea cadrului normativ național, precum și consolidarea și eficientizarea capacității operaționale în conformitate cu cele mai bune practici și cerințe ale Uniunii Europene și internaționale. Așadar, cooperarea dintre scheme va cuprinde acordarea de asistență tehnică în vederea revizuirii reglementărilor, schimbul de experți pentru îmbunătățirea mecanismelor de garantare și promovarea educației financiare dedicate informării deponenților – toate acestea fiind elemente esențiale în atingerea standardelor UE. Mai mult, participarea comună la evenimente și proiecte internaționale va contribui la integrarea Republicii Moldova într-o rețea mai largă de siguranță financiară, consolidând astfel parcursul său european.

      Cine poate beneficia de protecție din partea FGDSB? Doar cetățenii moldoveni sau și cei străini? Sunt acoperite și firmele, sau doar persoanele fizice?

        Protecția oferită de FGDSB nu se limitează doar la cetățenii moldoveni. Economiile tuturor deponenților, indiferent de cetățenie sau rezidență, sunt garantate de către FGDSB, atât timp cât sunt păstrate într-o bancă licențiată din Republica Moldova, instituție membră a schemei de garantare a depozitelor. Prin urmare, depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în bănci sunt garantate în limita nivelului de acoperire. 

        Dacă o bancă din Moldova ajunge în dificultate și nu mai poate restitui depozitele, ce face FGDSB? Cum se derulează procesul de compensare pentru un om obișnuit care are economii în acea bancă?

          În cazul în care o bancă devine incapabilă să-și onoreze obligațiile față de deponenți, intervine FGDSB, care are rolul de a proteja economiile deponenților. Procesul începe imediat după declararea indisponibilității depozitelor de către Banca Națională a Moldovei. 

          Așadar, în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilitatea depozitelor, lichidatorul băncii transmite către FGDSB lista deponenților și sumele garantate. Ulterior, în decurs de 4 zile lucrătoare, FGDSB emite un aviz în care sunt prezentate toate detaliile necesare despre procesul de compensare: perioada, metoda de plată, agentul plătitor desemnat, precum și pașii concreți pe care ar trebui să-i urmeze deponenții pentru a-și recupera banii.

          Avizul este publicat pe pagina web oficială a FGDSB și distribuit prin mass-media și rețele sociale, pentru a ajunge cât mai rapid la publicul larg. Procesul de compensare începe în cel mult 7 zile lucrătoare de la declararea indisponibilității depozitelor. Este de menționat că acesta este cel mai scurt termen prevăzut de Directiva Uniunii Europene nr.2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor. 

          Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent plătitor, transferul sumei depozitului garantat în contul deținut de deponent într-o altă instituție membră, ori alte modalități aprobate de Consiliul de administrație al FGDSB. 

          Cât timp durează până când deponenții își primesc banii înapoi prin Fondul de garantare?

            Conform legislației în vigoare, FGDSB trebuie să asigure plata compensațiilor către deponenții depozitele cărora sunt garantate în termen de 7 zile lucrătoare de la data declarării indisponibilității depozitelor. Acesta este un termen aliniat la standardele europene, menit să asigure accesul rapid al deponenților la economiile lor, chiar și în situații de criză.

            Care este suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație? Este aceeași pentru toate valutele — leu moldovenesc, euro, dolari?

              Începând cu 1 ianuarie 2025, nivelul de acoperire sau, cu alte cuvinte, suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație, constituie 200 000 de lei.

              Suma compensației este calculată și achitată în moneda națională, adică în lei moldovenești, indiferent de valuta în care a fost constituit depozitul. În cazul în care economiile sunt păstrate în euro, dolari sau altă valută străină, echivalentul sumei este calculat la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în ziua în care depozitele au fost declarate indisponibile.

              Valoarea compensației datorate unui deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate și neonorate la data de indisponibilitate a depozitului.

              Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe conturi în aceeași bancă sau în bănci diferite? Se garantează fiecare cont separat sau toate împreună?

                Este esențial de subliniat că această limită de 200 000 lei se aplică per deponent și per bancă. Dacă o persoană deține mai multe depozite la bănci diferite, atunci FGDSB garantează separat depozitele din fiecare bancă. Aceasta înseamnă că acest deponent poate primi drept compensație, până la 200 000 lei, de la fiecare instituție membră în parte.

                În cazul în care un deponent are mai multe conturi la aceeași bancă, valoarea compensației se calculează prin însumarea tuturor depozitelor deținute de acesta, inclusiv dobânzile datorate și neplătite până la data indisponibilității depozitelor. Suma compensației nu poate depăși nivelul de acoperire stabilit de lege, care la moment constituie 200 000 lei. 

                Este foarte important ca deponenții să cunoască aceste principii, pentru a-și gestiona mai bine riscurile și pentru a beneficia de o protecție suplimentară.

                De unde vin banii pentru aceste compensații? Cum funcționează „fondul de acoperire” și cât de sigur este că există bani suficienți în caz de nevoie?

                  Banii destinați plății compensațiilor depozitelor garantate provin din Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) – fond special creat conform prevederilor LP 160/2023 pentru garantarea depozitelor din bănci, administrat de FGDSB. Toate băncile licențiate din Republica Moldova care desfășoară activitatea de atragere a depozitelor sunt membre ale acestui fond și contribuie periodic la constituirea sa. Prin urmare, resursele fondului sunt constituite din contribuțiile anuale plătite de către bănci, calculate în funcție de valoarea medie a depozitelor garantate și gradul de risc stabilit de FGDSB, dar și din veniturile obținute din investirea resurselor acumulate de către FGDSB, conform prevederilor legale.

                  Această abordare contribuie la formarea unei rezerve financiare solide, care permite despăgubirea rapidă a deponenților în cazul în care o bancă nu își mai poate onora obligațiile. Astfel, la sfârșitul anului 2024, resursele financiare disponibile ale FADB au însumat 1 325 mil. lei. 

                  În plus, în cazuri excepționale, FGDSB are dreptul legal de a contracta împrumuturi, pentru a-și suplimenta capacitatea de plată și a asigura astfel continuitatea protecției oferite deponenților. Aceste mecanisme conferă schemei de garantare un cadru sigur, stabil și predictibil, pregătit să răspundă eficient unor eventuale situații critice din sistemul bancar. 

                  Pentru cei care vor să afle mai multe: unde pot găsi informații clare, pe înțelesul tuturor, despre ce garantează FGDSB și ce trebuie să știe orice deponent?

                    Pentru informații clare și actualizate despre activitatea schemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova, deponenții pot accesa pagina web oficială a FGDSB – www.fgdsb.md, unde sunt disponibile informații despre categoriile de depozite garantate, cele excluse, nivelul de acoperire, procedura de plată a compensațiilor, dar și alte informații relevante. De asemenea, pot fi consultate materiale educaționale, broșuri, videoclipuri explicative pentru deponenți, rapoarte de activitate și legislația relevantă.

                    Totodată, Fondul este activ pe rețelele sociale, unde publică informații într-un format accesibil (Facebook, YouTube, LinkedIn).

                    Prin aceste canale, FGDSB contribuie la educația financiară a populației și la informarea corectă a celor care își păstrează economiile în bănci.

                    Material în parteneriat

                    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

                    Știri similare

                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    „Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

                    Mircea Chistruga, regizor, scenarist, personalitate marcantă a cinematografiei naționale, s-a stins din viață. „Am plecat, adio” — sunt cuvintele care au apărut astăzi pe profilul maestrului, iar Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova a confirmat trecerea lui la cele veșnice.

                    Născut la 6 februarie 1948, în comuna Sculeni, raionul Ungheni, Mircea Chistruga a absolvit Facultatea de Regie Film Documentar a celebrului VGIK din Moscova, clasa maestrului Roman Karmen (1971).

                    Potrivit Ministerului Culturii, timp de un sfert de veac, și-a dedicat viața creației cinematografice la studioul Moldova-Film, realizând filme documentare ce au abordat teme sportive, civice și sociale.

                    Membru al Uniunii Cineaștilor din 1986, vicepreședinte al Uniunii din 1997, Mircea Chistruga a contribuit esențial la dezvoltarea artei documentare din Republica Moldova, fiind autorul a zeci de filme ce reflectă frământările și idealurile societății.

                    Pentru meritele sale, i-au fost conferite Premiul Național (1996) și titlul de Cavaler al Ordinului Gloria Muncii (2000).

                    Printre lucrările sale se numără filme precum „Tinerii pășesc pe tatami”, „Călăuze viclene”, „Jocurile copilăriei noastre”, „Delirul blajinilor”, „Proba de libertate” și multe altele, care rămân mărturie a talentului său și a dedicației față de filmul documentar.

                    Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

                    Săptămâna viitoare, în Republica Moldova este prognozată vreme caniculară, fără precipitații. Temperaturile vor urca până la +33°C în sudul țării, până la +31°C în centru și până la +28°C în nord, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

                    Conform prognozei meteorologilor, în Chișinău și în regiunile centrale temperaturile diurne vor atinge +31°C, iar noaptea se vor înregistra valori între +15 și +20°C.

                    În nordul republicii, ziua se vor atinge maxime de +28°C, iar noaptea temperaturile vor coborî până la +17°C.

                    În sudul Moldovei, termometrele vor indica până la +33°C pe timpul zilei, iar noaptea valorile vor varia între +17 și +22°C.

                    Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

                    Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

                    „Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

                    La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

                    „Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

                    Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

                    Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

                    Rusia cere „încetarea agresiunii

                    Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

                    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

                    Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

                    „Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

                    Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

                    „Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

                    Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

                    „Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

                    Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

                    „Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

                    China cere armistițiu

                    China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

                    „China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

                    ***

                    Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

                    Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

                    Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

                    Nouă metodă de înșelăciune în Moldova: escrocii sună în numele unui operator și cer acces la telefon

                    Un operator de telefonie mobilă din Republica Moldova atenționează cetățenii cu privire la o nouă schemă de escrocherie, prin care persoane necunoscute se dau drept angajați ai companiei și încearcă să obțină acces la telefoanele utilizatorilor.

                    Potrivit unui comunicat emis de Orange Moldova, cetățenii sunt sunați de persoane care pretind că operatorul trece de la tehnologia 4G la 5G și că ar fi necesară modificarea urgentă a setărilor telefonului.

                    „În realitate, escrocii încearcă să obțină acces la telefonul clientului, prin instalarea unei aplicații de control de la distanță. Scopul este furtul de date personale, instalarea de malware și compromiterea securității telefonului”, precizează operatorul.

                    Compania recomandă utilizatorilor să nu ofere acces la telefon sau informații sensibile fără o verificare prealabilă, să evite instalarea de aplicații din surse necunoscute și să contacteze Serviciul Suport Clienți pentru orice solicitare, folosind exclusiv surse oficiale.

                    Iranul a atacat Israelul după lovitura SUA: distrugeri „la scară largă” și zeci de oameni răniți

                    Armata israeliană a anunțat că Iranul a lansat un nou val de rachete balistice asupra țării și a îndemnat oamenii să se adăpostească. Este primul atac lansat de Iran după ce SUA au atacat siturile nucleare iraniene, transmite CNN.

                    Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că 86 de persoane rănite au ajuns la spital în urma ultimei runde de atacuri cu rachete iraniene.

                    Clădiri din Tel Aviv au fost grav avariate după ce au fost lovite de o rachetă iraniană, au declarat echipele de intervenție în caz de urgență, transmite CNN, citat de Hotnews.

                    „Acesta este un loc de distrugere la scară largă. Mai multe clădiri rezidențiale cu două etaje au fost grav avariate, iar unele s-au prăbușit”, a declarat agenția de servicii de urgență Magen David Adom (MDA).

                    După activarea sirenelor de avertizare aeriană în partea centrală a Israelului, au fost raportate mai multe lovituri cu rachete, inclusiv în Tel Aviv. O rachetă a lovit Haifa, unde sirenele nu au sunat înainte de atac.

                    Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

                    Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

                    Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

                    Больше нет статей для показа
                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    Spelling error report

                    The following text will be sent to our editors: