Sfatul expertului: Cum FGDSB protejează economiile deponenților și ce trebuie să faci pentru a beneficia de compensații

Depozitele bancare ale moldovenilor sunt mai bine protejate. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova a semnat recent un acord de colaborare cu instituția omoloagă din România. Asta înseamnă pași concreți spre un sistem mai sigur, mai modern și mai apropiat de standardele europene. Dar ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru oamenii de rând și pentru companii? Cum ne sunt protejați banii în cazul în care o bancă are probleme? Cum funcționează, de fapt, sistemul de garantare a depozitelor? Am aflat răspunsurile într-un interviu cu Dionis Catanoi, directorul FGDSB.

Recent, a fost semnat un acord de colaborare între fondurile de garantare a depozitelor din Moldova și România. Ce înseamnă, concret, această colaborare pentru oamenii și companiile care își păstrează economiile în băncile din Republica Moldova?

    Semnarea acordului de cooperare între Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) din România și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din Republica Moldova reprezintă un pas important pentru sporirea protecției deponenților și consolidarea stabilității financiare în țara noastră. Prin acest parteneriat, FGDSB va avea acces la expertiza și experiența practică a FGDB, ceea ce va permite îmbunătățirea proceselor interne, modernizarea mecanismelor de garantare și alinierea la bunele practici internaționale. Totodată, schimbul de experiență și bune practici dintre cele două instituții va sprijini modernizarea reglementărilor și mecanismelor de garantare, contribuind astfel la consolidarea  încrederii deponenților în siguranța sistemului bancar din Republica Moldova.

    În ce fel contribuie acordul cu România la modernizarea mecanismului nostru de garantare? Vom ajunge mai aproape de standardele europene?

      Fără îndoială, acest acord este un catalizator pentru modernizarea mecanismului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Cooperarea cu Fondul de garantare a depozitelor bancare din România va contribui semnificativ la alinierea cadrului normativ național, precum și consolidarea și eficientizarea capacității operaționale în conformitate cu cele mai bune practici și cerințe ale Uniunii Europene și internaționale. Așadar, cooperarea dintre scheme va cuprinde acordarea de asistență tehnică în vederea revizuirii reglementărilor, schimbul de experți pentru îmbunătățirea mecanismelor de garantare și promovarea educației financiare dedicate informării deponenților – toate acestea fiind elemente esențiale în atingerea standardelor UE. Mai mult, participarea comună la evenimente și proiecte internaționale va contribui la integrarea Republicii Moldova într-o rețea mai largă de siguranță financiară, consolidând astfel parcursul său european.

      Cine poate beneficia de protecție din partea FGDSB? Doar cetățenii moldoveni sau și cei străini? Sunt acoperite și firmele, sau doar persoanele fizice?

        Protecția oferită de FGDSB nu se limitează doar la cetățenii moldoveni. Economiile tuturor deponenților, indiferent de cetățenie sau rezidență, sunt garantate de către FGDSB, atât timp cât sunt păstrate într-o bancă licențiată din Republica Moldova, instituție membră a schemei de garantare a depozitelor. Prin urmare, depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în bănci sunt garantate în limita nivelului de acoperire. 

        Dacă o bancă din Moldova ajunge în dificultate și nu mai poate restitui depozitele, ce face FGDSB? Cum se derulează procesul de compensare pentru un om obișnuit care are economii în acea bancă?

          În cazul în care o bancă devine incapabilă să-și onoreze obligațiile față de deponenți, intervine FGDSB, care are rolul de a proteja economiile deponenților. Procesul începe imediat după declararea indisponibilității depozitelor de către Banca Națională a Moldovei. 

          Așadar, în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilitatea depozitelor, lichidatorul băncii transmite către FGDSB lista deponenților și sumele garantate. Ulterior, în decurs de 4 zile lucrătoare, FGDSB emite un aviz în care sunt prezentate toate detaliile necesare despre procesul de compensare: perioada, metoda de plată, agentul plătitor desemnat, precum și pașii concreți pe care ar trebui să-i urmeze deponenții pentru a-și recupera banii.

          Avizul este publicat pe pagina web oficială a FGDSB și distribuit prin mass-media și rețele sociale, pentru a ajunge cât mai rapid la publicul larg. Procesul de compensare începe în cel mult 7 zile lucrătoare de la declararea indisponibilității depozitelor. Este de menționat că acesta este cel mai scurt termen prevăzut de Directiva Uniunii Europene nr.2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor. 

          Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent plătitor, transferul sumei depozitului garantat în contul deținut de deponent într-o altă instituție membră, ori alte modalități aprobate de Consiliul de administrație al FGDSB. 

          Cât timp durează până când deponenții își primesc banii înapoi prin Fondul de garantare?

            Conform legislației în vigoare, FGDSB trebuie să asigure plata compensațiilor către deponenții depozitele cărora sunt garantate în termen de 7 zile lucrătoare de la data declarării indisponibilității depozitelor. Acesta este un termen aliniat la standardele europene, menit să asigure accesul rapid al deponenților la economiile lor, chiar și în situații de criză.

            Care este suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație? Este aceeași pentru toate valutele — leu moldovenesc, euro, dolari?

              Începând cu 1 ianuarie 2025, nivelul de acoperire sau, cu alte cuvinte, suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație, constituie 200 000 de lei.

              Suma compensației este calculată și achitată în moneda națională, adică în lei moldovenești, indiferent de valuta în care a fost constituit depozitul. În cazul în care economiile sunt păstrate în euro, dolari sau altă valută străină, echivalentul sumei este calculat la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în ziua în care depozitele au fost declarate indisponibile.

              Valoarea compensației datorate unui deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate și neonorate la data de indisponibilitate a depozitului.

              Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe conturi în aceeași bancă sau în bănci diferite? Se garantează fiecare cont separat sau toate împreună?

                Este esențial de subliniat că această limită de 200 000 lei se aplică per deponent și per bancă. Dacă o persoană deține mai multe depozite la bănci diferite, atunci FGDSB garantează separat depozitele din fiecare bancă. Aceasta înseamnă că acest deponent poate primi drept compensație, până la 200 000 lei, de la fiecare instituție membră în parte.

                În cazul în care un deponent are mai multe conturi la aceeași bancă, valoarea compensației se calculează prin însumarea tuturor depozitelor deținute de acesta, inclusiv dobânzile datorate și neplătite până la data indisponibilității depozitelor. Suma compensației nu poate depăși nivelul de acoperire stabilit de lege, care la moment constituie 200 000 lei. 

                Este foarte important ca deponenții să cunoască aceste principii, pentru a-și gestiona mai bine riscurile și pentru a beneficia de o protecție suplimentară.

                De unde vin banii pentru aceste compensații? Cum funcționează „fondul de acoperire” și cât de sigur este că există bani suficienți în caz de nevoie?

                  Banii destinați plății compensațiilor depozitelor garantate provin din Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) – fond special creat conform prevederilor LP 160/2023 pentru garantarea depozitelor din bănci, administrat de FGDSB. Toate băncile licențiate din Republica Moldova care desfășoară activitatea de atragere a depozitelor sunt membre ale acestui fond și contribuie periodic la constituirea sa. Prin urmare, resursele fondului sunt constituite din contribuțiile anuale plătite de către bănci, calculate în funcție de valoarea medie a depozitelor garantate și gradul de risc stabilit de FGDSB, dar și din veniturile obținute din investirea resurselor acumulate de către FGDSB, conform prevederilor legale.

                  Această abordare contribuie la formarea unei rezerve financiare solide, care permite despăgubirea rapidă a deponenților în cazul în care o bancă nu își mai poate onora obligațiile. Astfel, la sfârșitul anului 2024, resursele financiare disponibile ale FADB au însumat 1 325 mil. lei. 

                  În plus, în cazuri excepționale, FGDSB are dreptul legal de a contracta împrumuturi, pentru a-și suplimenta capacitatea de plată și a asigura astfel continuitatea protecției oferite deponenților. Aceste mecanisme conferă schemei de garantare un cadru sigur, stabil și predictibil, pregătit să răspundă eficient unor eventuale situații critice din sistemul bancar. 

                  Pentru cei care vor să afle mai multe: unde pot găsi informații clare, pe înțelesul tuturor, despre ce garantează FGDSB și ce trebuie să știe orice deponent?

                    Pentru informații clare și actualizate despre activitatea schemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova, deponenții pot accesa pagina web oficială a FGDSB – www.fgdsb.md, unde sunt disponibile informații despre categoriile de depozite garantate, cele excluse, nivelul de acoperire, procedura de plată a compensațiilor, dar și alte informații relevante. De asemenea, pot fi consultate materiale educaționale, broșuri, videoclipuri explicative pentru deponenți, rapoarte de activitate și legislația relevantă.

                    Totodată, Fondul este activ pe rețelele sociale, unde publică informații într-un format accesibil (Facebook, YouTube, LinkedIn).

                    Prin aceste canale, FGDSB contribuie la educația financiară a populației și la informarea corectă a celor care își păstrează economiile în bănci.

                    Material în parteneriat

                    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

                    Știri similare

                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    parlament.md

                    Costiuc respinge acuzațiile unei deputate PAS cu privire la averea sa: „Ce înseamnă venituri ilegale?”

                    Deputatul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc a respins acuzațiile colegei sale din partea PAS, Victoria Belous, potrivit cărora ar fi obținut venituri ilegală și nu le-ar fi declarat. Costiuc a catalogat afirmațiile parlamentarei ca fiind „politice” și a îndemnat-o să depună un denunț penal, dacă dispune de dovezi. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 14 noiembrie a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

                    Sunt declarații politice. Ce înseamnă venituri ilegale? Dacă dumneaei cunoaște că cetățeanul Costiuc a obținut venituri ilegale a obținut ceva ilegală, să meargă să depună plângere la procuratură, la Ministerul de Interne, la Inspectoratul Fiscal și să nu rămână doar pe cuvinte, pe foaie. În momentul în care nu o să depună nicio cerere și nu o să demonstreze, societatea o să-și facă concluziile de rigoare. (…) Toate veniturile mele sunt declarate”, a spus Vasile Costiuc.

                    Amintim că, în cadrul ședinței Parlamentului din 13 noiembrie, deputata PAS Victoria Belous a spus că Vasile Costiuc ar fi obținut venituri ilegale, care nu ar fi fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat. Belous, care este fostă ministră a Finanțelor, și-a îndemnat colegul să-și clarifice situația fiscală și să depună declarațiile restante.

                    Conform declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2024, Vasile Costiuc a acumulat venituri de 120 000 de lei din salariul plătit de partid și 100 000 de lei obținuți din activitatea pe rețelele de socializare. Veniturile familiei au fost completate de salariul soției – peste 219 000 de lei din activitatea la Grădinița nr. 3 din Durlești și de aproape 3 500 de lei românești primiți ca alocație din România.

                    Costiuc a indicat și sumele primite de soția sa pentru activitatea în birourile electorale: 1 400 de euro pentru participarea la organizarea alegerilor din România și 13 000 de lei oferiți de CEC pentru activitatea la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

                    În declarația de avere figurează și un teren agricol, intrat în posesia sa în 2009, evaluat la circa 6 000 de lei. În 2020, acesta și-a cumpărat un apartament de 61 m², estimat la valoarea de 40 000 de euro (preț de piață).

                    Iar în 2024, liderul „Democrația Acasă” a cumpărat și un Mercedes fabricat în 2015, evaluat la aproximativ 360 000 de lei.

                    stripes.com

                    Pe clădirea Pentagonului au fost instalate plăci cu inscripția „Departamentul Războiului”

                    Pe clădirea Pentagonului din SUA au fost instalate plăcuțe cu inscripția „Departamentul Războiului” în locul celor vechi cu „Departamentul Apărării”. Noile panouri din bronz au fost montate personal de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, relatează stripes.com. El a declarat că „abordează cu maximă seriozitate redenumirea instituției”.

                    Președintele SUA, Donald Trump, a semnat încă în septembrie un decret privind redenumirea Departamentului Apărării în Departamentul Războiului. Noua denumire este deja folosită în comunicatele de presă ale instituției, însă pentru modificarea oficială este necesară o decizie a Congresului. Deocamdată nu se știe când va fi examinată această inițiativă, dar mulți democrați s-au pronunțat deja împotriva ei.

                    Respectăm tot ceea ce a reprezentat Departamentul Apărării, dar acum începe o nouă eră — era Departamentului Războiului, orientat spre victorii în războaie și spre o înțelegere clară a misiunii. Trupele noastre trebuie să plece în misiuni având conștiința clară că obiectivul lor este să obțină succes și să învingă”, a declarat Pete Hegseth.

                    NBC scrie, cu referire la surse anonime din Congres, că redenumirea departamentului ar putea costa 2 miliarde de dolari. Cheltuielile vor depinde de numărul de inscripții, antete și alte elemente de identificare ce trebuie înlocuite.

                    Departamentul Apărării al SUA, denumit tradițional Pentagon datorită formei clădirii sale, a fost creat în structura actuală în 1947. Instituția a unificat marina militară, forțele terestre și forțele aeriene. Primele două au fost anterior o singură instituție și se numeau Departamentul Războiului, care exista încă din 1789.

                    Între 1947 și 1949, departamentul unificat s-a numit Departamentul Național Militar, iar din 1949 — Departamentul Apărării.

                    timeserver.ru

                    Fusul orar al Republicii Moldova va fi introdus pentru prima dată în lege. Motivul

                    Fusul orar al Republicii Moldova – UTC+2 – ar urma să fie consfințit oficial în legislația națională. Guvernul a pregătit un proiect de hotărâre în acest sens, deoarece, după proclamarea independenței, țara noastră nu și-a introdus fusul orar în lege, iar acesta este una dintre măsurile obligatorii în procesul de integrare europeană, transmite EL.

                    Republica Moldova se află în Europa de Est, unde se aplică fusul orar UTC+2. Pe lângă stabilirea orei oficiale, autoritățile intenționează să stabilească și procedura de trecere la ora de vară — în conformitate cu practica țărilor UE. Dacă statele-membre ale Uniunii Europene vor renunța la schimbarea sezonieră a orei, Moldova le va urma exemplul, pentru a evita eventuale probleme în transportul de pasageri și mărfuri, turism și alte domenii.

                    Precizăm că, în septembrie 2018, Comisia Europeană a propus statelor-membre ale blocului comunitar să renunțe la trecerea la ora de iarnă și de vară. În sprijinul acestei decizii, CE a prezentat rezultatele unui sondaj la care au participat 4,6 milioane de cetățeni ai UE, dintre care 84% s-au pronunțat pentru eliminarea schimbării orei. De asemenea, potrivit Comisiei Europene, nu există motive economice pentru a continua schimbarea orei — economisirea de electricitate este minimă. În același timp, schimbarea orei dăunează sănătății.

                    Chișinăul a promis atunci că și Republica Moldova va renunța la schimbarea sezonieră a orei.

                    Parlamentul European a susținut propunerea. Ultima schimbare a orei era planificată pentru martie 2021. Însă, deocamdată, s-a decis să nu se ia o hotărâre definitivă, deoarece pe teritoriul UE există trei fusuri orare, iar între unele state-membre nu există consens. Prin urmare, renunțarea la trecerea la ora de iarnă și de vară a fost amânată până în 2026.

                    screenshot

                    Munteanu plantează copaci la Cimișlia. Premierul a venit însoțit de cățelușul său (VIDEO)

                    Prim-ministrul Alexandru Munteanu participă pe 15 noiembrie la campania națională de împădurire. Acesta a venit împreună cu câinele său, potrivit unor imagini video surprinse de Pro TV.

                    Premierul, alături de mai mulți deputați, plantează copaci în satul Mihailovca, raionul Cimișlia, ca parte campaniei de împădurire. Acesta a fost surprins la fața locului cu patrupedul său.

                    Amintim că, astăzi, 15 noiembrie, a fost dat startul campaniei naționale de împădurire de toamnă, care este parte a Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, inițiat de președinta Maia Sandu. Prin această inițiativă, să planifică plantarea a 145 000 de hectare de pădure până în anul 2032. În primii doi ani de la lansarea programului au fost împădurite peste 16 000 de hectare, iar până la finalul lui 2025 se va ajunge la 20 000 de hectare.

                    Pe 12 noiembrie, Alexandru Munteanu a publicat un videoclip în care a comunicat că membrii Guvernului vor participa la acțiunile de plantare și i-a îndemnat și pe cetățeni să o facă. Informațiile privind locațiile și persoanele de contact sunt disponibile AICI.

                    imagine simbol

                    Tarifele la gaz ar putea scădea în curând? Ministrul Energiei: „Există semnale”

                    Tarifele la gaz ar putea scădea în curând. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pe 14 noiembrie, la emisiunea „Realitatea te privește”, că există semnale care indică o posibilă reducere, însă decizia finală va fi luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

                    Energocom-ul a făcut achizițiile de gaze, deja a furnizat gaze naturale către cetățeni pe parcursul a două luni. (…) Pe măsură ce au acumulat plățile și pe măsură ce s-au făcut furnizările de gaze, ei o să vină la ANRE în luna decembrie cu calculele, pentru a evalua devierile. (…) Cred că ceva premise de ajustare a prețului la gaze se întrevăd. Dar o să se expună ANRE-ul la momentul în care o să aibă deja cifrele și o să poată să facă calcule și o să poată să se expună. Dar din ce vedem și noi, există semnale că cel puțin pe tarifele de gaze o să fie o reajustare”, a declarat Dorin Junghietu.

                    În prezent, consumatorii casnici achită 16,74 lei pentru 1 m³ de gaz. Tariful a fost stabilit în decembrie 2024, atunci când ANRE a aprobat o creștere 3,13 lei pentru 1 m³ de gaz, ceea a reprezentat o majorare de 27,5%.

                    Больше нет статей для показа
                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    Spelling error report

                    The following text will be sent to our editors: