Susține NM

Sfatul expertului: Cum FGDSB protejează economiile deponenților și ce trebuie să faci pentru a beneficia de compensații

  • P.

Depozitele bancare ale moldovenilor sunt mai bine protejate. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova a semnat recent un acord de colaborare cu instituția omoloagă din România. Asta înseamnă pași concreți spre un sistem mai sigur, mai modern și mai apropiat de standardele europene. Dar ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru oamenii de rând și pentru companii? Cum ne sunt protejați banii în cazul în care o bancă are probleme? Cum funcționează, de fapt, sistemul de garantare a depozitelor? Am aflat răspunsurile într-un interviu cu Dionis Catanoi, directorul FGDSB.

Recent, a fost semnat un acord de colaborare între fondurile de garantare a depozitelor din Moldova și România. Ce înseamnă, concret, această colaborare pentru oamenii și companiile care își păstrează economiile în băncile din Republica Moldova?

    Semnarea acordului de cooperare între Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) din România și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din Republica Moldova reprezintă un pas important pentru sporirea protecției deponenților și consolidarea stabilității financiare în țara noastră. Prin acest parteneriat, FGDSB va avea acces la expertiza și experiența practică a FGDB, ceea ce va permite îmbunătățirea proceselor interne, modernizarea mecanismelor de garantare și alinierea la bunele practici internaționale. Totodată, schimbul de experiență și bune practici dintre cele două instituții va sprijini modernizarea reglementărilor și mecanismelor de garantare, contribuind astfel la consolidarea  încrederii deponenților în siguranța sistemului bancar din Republica Moldova.

    În ce fel contribuie acordul cu România la modernizarea mecanismului nostru de garantare? Vom ajunge mai aproape de standardele europene?

      Fără îndoială, acest acord este un catalizator pentru modernizarea mecanismului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Cooperarea cu Fondul de garantare a depozitelor bancare din România va contribui semnificativ la alinierea cadrului normativ național, precum și consolidarea și eficientizarea capacității operaționale în conformitate cu cele mai bune practici și cerințe ale Uniunii Europene și internaționale. Așadar, cooperarea dintre scheme va cuprinde acordarea de asistență tehnică în vederea revizuirii reglementărilor, schimbul de experți pentru îmbunătățirea mecanismelor de garantare și promovarea educației financiare dedicate informării deponenților – toate acestea fiind elemente esențiale în atingerea standardelor UE. Mai mult, participarea comună la evenimente și proiecte internaționale va contribui la integrarea Republicii Moldova într-o rețea mai largă de siguranță financiară, consolidând astfel parcursul său european.

      Cine poate beneficia de protecție din partea FGDSB? Doar cetățenii moldoveni sau și cei străini? Sunt acoperite și firmele, sau doar persoanele fizice?

        Protecția oferită de FGDSB nu se limitează doar la cetățenii moldoveni. Economiile tuturor deponenților, indiferent de cetățenie sau rezidență, sunt garantate de către FGDSB, atât timp cât sunt păstrate într-o bancă licențiată din Republica Moldova, instituție membră a schemei de garantare a depozitelor. Prin urmare, depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în bănci sunt garantate în limita nivelului de acoperire. 

        Dacă o bancă din Moldova ajunge în dificultate și nu mai poate restitui depozitele, ce face FGDSB? Cum se derulează procesul de compensare pentru un om obișnuit care are economii în acea bancă?

          În cazul în care o bancă devine incapabilă să-și onoreze obligațiile față de deponenți, intervine FGDSB, care are rolul de a proteja economiile deponenților. Procesul începe imediat după declararea indisponibilității depozitelor de către Banca Națională a Moldovei. 

          Așadar, în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilitatea depozitelor, lichidatorul băncii transmite către FGDSB lista deponenților și sumele garantate. Ulterior, în decurs de 4 zile lucrătoare, FGDSB emite un aviz în care sunt prezentate toate detaliile necesare despre procesul de compensare: perioada, metoda de plată, agentul plătitor desemnat, precum și pașii concreți pe care ar trebui să-i urmeze deponenții pentru a-și recupera banii.

          Avizul este publicat pe pagina web oficială a FGDSB și distribuit prin mass-media și rețele sociale, pentru a ajunge cât mai rapid la publicul larg. Procesul de compensare începe în cel mult 7 zile lucrătoare de la declararea indisponibilității depozitelor. Este de menționat că acesta este cel mai scurt termen prevăzut de Directiva Uniunii Europene nr.2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor. 

          Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent plătitor, transferul sumei depozitului garantat în contul deținut de deponent într-o altă instituție membră, ori alte modalități aprobate de Consiliul de administrație al FGDSB. 

          Cât timp durează până când deponenții își primesc banii înapoi prin Fondul de garantare?

            Conform legislației în vigoare, FGDSB trebuie să asigure plata compensațiilor către deponenții depozitele cărora sunt garantate în termen de 7 zile lucrătoare de la data declarării indisponibilității depozitelor. Acesta este un termen aliniat la standardele europene, menit să asigure accesul rapid al deponenților la economiile lor, chiar și în situații de criză.

            Care este suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație? Este aceeași pentru toate valutele — leu moldovenesc, euro, dolari?

              Începând cu 1 ianuarie 2025, nivelul de acoperire sau, cu alte cuvinte, suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație, constituie 200 000 de lei.

              Suma compensației este calculată și achitată în moneda națională, adică în lei moldovenești, indiferent de valuta în care a fost constituit depozitul. În cazul în care economiile sunt păstrate în euro, dolari sau altă valută străină, echivalentul sumei este calculat la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în ziua în care depozitele au fost declarate indisponibile.

              Valoarea compensației datorate unui deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate și neonorate la data de indisponibilitate a depozitului.

              Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe conturi în aceeași bancă sau în bănci diferite? Se garantează fiecare cont separat sau toate împreună?

                Este esențial de subliniat că această limită de 200 000 lei se aplică per deponent și per bancă. Dacă o persoană deține mai multe depozite la bănci diferite, atunci FGDSB garantează separat depozitele din fiecare bancă. Aceasta înseamnă că acest deponent poate primi drept compensație, până la 200 000 lei, de la fiecare instituție membră în parte.

                În cazul în care un deponent are mai multe conturi la aceeași bancă, valoarea compensației se calculează prin însumarea tuturor depozitelor deținute de acesta, inclusiv dobânzile datorate și neplătite până la data indisponibilității depozitelor. Suma compensației nu poate depăși nivelul de acoperire stabilit de lege, care la moment constituie 200 000 lei. 

                Este foarte important ca deponenții să cunoască aceste principii, pentru a-și gestiona mai bine riscurile și pentru a beneficia de o protecție suplimentară.

                De unde vin banii pentru aceste compensații? Cum funcționează „fondul de acoperire” și cât de sigur este că există bani suficienți în caz de nevoie?

                  Banii destinați plății compensațiilor depozitelor garantate provin din Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) – fond special creat conform prevederilor LP 160/2023 pentru garantarea depozitelor din bănci, administrat de FGDSB. Toate băncile licențiate din Republica Moldova care desfășoară activitatea de atragere a depozitelor sunt membre ale acestui fond și contribuie periodic la constituirea sa. Prin urmare, resursele fondului sunt constituite din contribuțiile anuale plătite de către bănci, calculate în funcție de valoarea medie a depozitelor garantate și gradul de risc stabilit de FGDSB, dar și din veniturile obținute din investirea resurselor acumulate de către FGDSB, conform prevederilor legale.

                  Această abordare contribuie la formarea unei rezerve financiare solide, care permite despăgubirea rapidă a deponenților în cazul în care o bancă nu își mai poate onora obligațiile. Astfel, la sfârșitul anului 2024, resursele financiare disponibile ale FADB au însumat 1 325 mil. lei. 

                  În plus, în cazuri excepționale, FGDSB are dreptul legal de a contracta împrumuturi, pentru a-și suplimenta capacitatea de plată și a asigura astfel continuitatea protecției oferite deponenților. Aceste mecanisme conferă schemei de garantare un cadru sigur, stabil și predictibil, pregătit să răspundă eficient unor eventuale situații critice din sistemul bancar. 

                  Pentru cei care vor să afle mai multe: unde pot găsi informații clare, pe înțelesul tuturor, despre ce garantează FGDSB și ce trebuie să știe orice deponent?

                    Pentru informații clare și actualizate despre activitatea schemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova, deponenții pot accesa pagina web oficială a FGDSB – www.fgdsb.md, unde sunt disponibile informații despre categoriile de depozite garantate, cele excluse, nivelul de acoperire, procedura de plată a compensațiilor, dar și alte informații relevante. De asemenea, pot fi consultate materiale educaționale, broșuri, videoclipuri explicative pentru deponenți, rapoarte de activitate și legislația relevantă.

                    Totodată, Fondul este activ pe rețelele sociale, unde publică informații într-un format accesibil (Facebook, YouTube, LinkedIn).

                    Prin aceste canale, FGDSB contribuie la educația financiară a populației și la informarea corectă a celor care își păstrează economiile în bănci.

                    Material în parteneriat

                    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

                    Abonați-vă la NM Espresso

                    Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

                    Știri similare

                    (VIDEO) Sandu, cu mama la Papa/ Moldoveancă cu cuțite, în Parlamentul României/ PAS abuzează de resurse

                    #HopeInMotion: 100 de persoane vor alerga pe 14 septembrie la Chisinau Marathon pentru a susține copii și adulții care suferă de boli incurabile grave, precum cancer

                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

                    Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

                    Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

                    Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

                    La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

                    „Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

                    Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

                    ***

                    O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

                    Știri similare

                    realitatea.md

                    „Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

                    Laura Urschi, una dintre fiicele lui Gheorghe Urschi, a mulțumit echipei medicale pentru intervenția chirurgicală și îngrijirea acordată tatălui său. Totodată, ea a spus că sistemului medical îi „rămâne să însușească comunicarea cu pacienții”, inclusiv „empatia față de pacient și rudele acestuia”. Laura Urschi a adăugat că pentru familia sa rămâne o provocare tranziția de la tratamentul spitalicesc la cel de acasă. „Suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani”, a mai spus ea.

                    Într-un mesaj postat pe Facebook, Laura Urschi a mulțumit echipei medicale de la Institutul de Medicină Urgentă pentru intervenția chirurgicală efectuată și pentru îngrijirea acordată în perioada post-operatorie: „Vă mulțumim din toată inima!”.

                    Laura Urschi susține că s-a făcut „ceea ce sistemul nostru medical permite la momentul actual”. „În comparație cu anul 2011 sistemul a evoluat, dar mai rămâne încă să însușească – comunicarea cu pacienții, adaptarea comportamentului la situația specială a pacientului, transparența în tratamentele aplicate mai ales la pacienții care dezvoltă ușor reacții adverse severe la diferite medicamente, empatia față de pacient și rudele acestuia, oferirea informației clare și scrise cu privire la îngrijirea pacientului post-operator la domiciliu. Dar toate astea nu țin de personalul medical, ci de management, politici și sistem”, a adăugat fiica lui Gheorghe Urschi.

                    Ea a mai spus că, pentru familie, rămâne o provocare tranziția de la tratamentul aplicat în spital — perfuzii, injecții și alimentare parenterală (intravenoasă) — la tratamentul la domiciliu, constând în pastile și alimentare enterală.

                    „Avem multe întrebări și multe neclarități. Citim toată informația pe care ne-o oferă internetul și suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani. Așa medici empatici îs puțini, cu regret, și sistemul deseori îi persecută pentru deschiderea și grija de care dau dovadă”, a menționat Laura Urschi.

                    Ea a mai spus că îi este neclar „ordinul Ministerului Sănătății cu privire la faptul că la domiciliu personalul medical nu are dreptul să pună pacienților injecții intr-venos sau perfuzii – act la care se face trimitere de unii medici de fiecare dată când avem vreo urgență de așa gen”. „Poate așa act nu există și unii medici mint? Poate acesta prevede și excepții și atunci ei iarăși mint?”, a comunicat Laura Urschi.

                    ***

                    Pe 12 septembrie, familia lui Gheorghe Urschi a cerut ajutor pentru a-l transfera pe maestru din Institutul de Medicină Urgentă în alt spital, „la altă terapie intensivă pentru tratament și stabilizare”. Într-o postare pe Facebook, familia a declarat că maestrul a suferit o intervenție chirurgicală la sfârșitul lunii august și că, în prezent, starea sa post-operatorie este complicată, manifestând febră, inclusiv hemoglobină scăzută. Familia a făcut apel către instituțiile medicale din Chișinău, dar și către ministra Sănătății Ala Nemerenco.

                    Reprezentanții Institutului de Medicină Urgentă au declarat că „personalul medical a acționat conform protocoalelor în vigoare și în interesul pacientului”. Totodată, Institutul a menționat că Gheorghe Urschi este „evaluat în mod constant de consilii medicale multidisciplinare, inclusiv în ceea ce privește statutul neurologic pentru a asigura cea mai bună conduită terapeutică”. Spitalul a mai precizat că starea de sănătate a lui Gheorghe Urschi permite de câteva zile transferul către o secție de profil sau chiar externarea, „însă acest demers este amânat din cauza refuzului exprimat zilnic de rude din diverse motive”.

                    Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat pentru ProTV că Gheorghe Urschi „a ieșit dintr-o stare gravă” și că „despre care obiecții putem vorbi atunci când un pacient merge spre însănătoșire?”. „Dacă dumnealor au alte dorințe și vor în alte spitale… noi un spital mai bun ca acesta nu avem. Acesta este cel mai bune”, a spus ministra.

                    ***

                    Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. Este actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

                    A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.

                    Știri similare

                    caleaeuropeană.ro

                    „Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

                    Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a publicat un mesaj în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Fostul lider de la Cotroceni a declarat că forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse „sunt cap la cap”. „Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României”, se mai arată în mesajul lui Băsescu. Ex-președintele României consideră că, cel mai probabil, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora.

                    „Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României! În Republica Moldova “bătălia” pentru câștigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt “cap la cap” forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse”, a scris Băsescu pe Facebook.

                    Fostul lider de la Cotroceni a adăugat că „foarte probabil, ca și la prezidențiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora”.

                    „Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc în țări ale UE, beneficiind de cetățenia română. Pe 28 septembrie, viitorul Republicii Moldova dar și securitatea României vor fi decisiv influențate de votul lor, al celor din diaspora”, a menționat Băsescu.

                    Fostul președinte al României crede că „o victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament și în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin, iar la frontiera României o țară supusă ordinelor și controlului Moscovei”. „Participarea diasporei și votul pentru forțele pro-europene, va determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar și securitate la Frontiera de Răsărit a României”, se mai arată în declarația lui Băsescu.

                    ***

                    Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. Pe buletinul de vot vor fi 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru scrutin vor fi deschise 2 274 de secții de votare în Republica Moldova și în străinătate. Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.

                    Amintim că, în august, consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru, a declarat pentru Politico că Rusia își intensifică eforturile de a determina moldovenii pro-europeni din diaspora să nu voteze, pentru a deturna alegerile parlamentare din 28 septembrie. Secrieru a avertizat că și la acest scrutin ar putea fi repetate metode de perturbare cunoscute din alegerile precedente, precum alertele false cu bombă la secțiile din diaspora sau proteste regizate. Tot în august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că diaspora moldovenească se află sub presiuni „fără precedent” din partea forțelor ostile, înaintea alegerilor parlamentare.

                    De cealaltă parte, în septembrie curent, Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor, parte din Blocul electoral „Patriotic” – a venit cu un apel către moldovenii aflați în Uniunea Europeană. Acesta i-a îndemnat să participe „masiv” la alegeri și să voteze împotriva partidului de guvernare. În același timp, Dodon a menționat că blocul „Patriotic” intenționează să asigure „numărarea paralelă la fiecare secție de votare”.

                    Știri similare

                    Facebook/Dumitru Alaiba

                    Un nou serviciu de taxi în Chișinău: cine l-a lansat și ce trebuie să cunoască pasagerii

                    Compania Bolt, cunoscută la Chișinău pentru serviciile de închiriere a trotinetelor electrice, a lansat și serviciul său de taxi în capitala Republicii Moldova.

                    Potrivit diez.md, serviciul de taxi de la Bolt este disponibil în Chișinău din data de 12 septembrie 2025. Potrivit sursei, pasagerii au reducere de 50% pentru primele trei călătorii, iar șoferilor li se oferă un bonus de 600 de lei pentru 50 de curse îndeplinite.

                    Pentru agora.md, reprezentanții companiei au declarat zilele trecute că serviciul va fi prestat de firme autorizate, care oferă transport de pasageri și cu care Bolt colaborează. Compania a precizat că legislația nu îi permite operarea persoanelor fizice direct sub platformă. De asemenea, Bolt, la nivel global, oferă doar platforma tehnologică care conectează pasagerii cu operatorii de transport, fără a deține sau a achiziționa vehicule proprii.

                    ***

                    În septembrie 2023, ministrul de atunci al Economiei, Dumitru Alaiba, anunța că autoritățile poartă discuții cu Bolt cu privire la eventuale servicii de taxi ale companiei în Republica Moldova. În februarie 2025, Alaiba a precizat că în Chișinău au ajuns trei mașini Bolt și că „în curând” vor fi „mult mai multe pe toate străzile orașului”.

                    Bolt este un startup estonian care oferă servicii de intermediere a comenzilor de taxi, închiriere de trotinete electrice, livrare de mâncare și carsharing. În Republica Moldova, compania și-a început activitatea în 2021, lansând servicii de închiriere a trotinetelor electrice la Chișinău. În prezent, Bolt oferă servicii de taxi în peste 40 de țări, inclusiv în România.

                    Știri similare

                    Colaj NM

                    „O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

                    Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

                    Schimbul între Spatari și Tofilat

                    Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

                    „Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

                    Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

                    „Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

                    În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

                    Apelul lui Plîngău

                    Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

                    Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

                    În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

                    NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

                    ***

                    Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

                    Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

                    Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

                    Știri similare

                    Больше нет статей для показа
                    Mai multe noutăți
                    Lucru în Chișinău
                    Reședința prezidențială de la Condrița își deschide și în acest an porțile pentru Festivalul Pădurilor
                    Cum a ajuns borșul acru moldovenesc să cucerească UE și să aducă acasă milioane de lei
                    Mazda CX-30 — arta mișcării, care a devenit mai accesibilă
                    Newton House Grădina Botanică, cel mai asteptat proiect imobiliar, lansează tranșa a treia
                    Oferta specială VOLVO XC60
                    12 milioane de euro investiți în ibis Styles Chișinău: hotelul a fost inaugurat oficial
                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    Spelling error report

                    The following text will be sent to our editors:

                    Send