Sfatul expertului: Cum FGDSB protejează economiile deponenților și ce trebuie să faci pentru a beneficia de compensații

Depozitele bancare ale moldovenilor sunt mai bine protejate. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova a semnat recent un acord de colaborare cu instituția omoloagă din România. Asta înseamnă pași concreți spre un sistem mai sigur, mai modern și mai apropiat de standardele europene. Dar ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru oamenii de rând și pentru companii? Cum ne sunt protejați banii în cazul în care o bancă are probleme? Cum funcționează, de fapt, sistemul de garantare a depozitelor? Am aflat răspunsurile într-un interviu cu Dionis Catanoi, directorul FGDSB.

Recent, a fost semnat un acord de colaborare între fondurile de garantare a depozitelor din Moldova și România. Ce înseamnă, concret, această colaborare pentru oamenii și companiile care își păstrează economiile în băncile din Republica Moldova?

    Semnarea acordului de cooperare între Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) din România și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din Republica Moldova reprezintă un pas important pentru sporirea protecției deponenților și consolidarea stabilității financiare în țara noastră. Prin acest parteneriat, FGDSB va avea acces la expertiza și experiența practică a FGDB, ceea ce va permite îmbunătățirea proceselor interne, modernizarea mecanismelor de garantare și alinierea la bunele practici internaționale. Totodată, schimbul de experiență și bune practici dintre cele două instituții va sprijini modernizarea reglementărilor și mecanismelor de garantare, contribuind astfel la consolidarea  încrederii deponenților în siguranța sistemului bancar din Republica Moldova.

    În ce fel contribuie acordul cu România la modernizarea mecanismului nostru de garantare? Vom ajunge mai aproape de standardele europene?

      Fără îndoială, acest acord este un catalizator pentru modernizarea mecanismului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Cooperarea cu Fondul de garantare a depozitelor bancare din România va contribui semnificativ la alinierea cadrului normativ național, precum și consolidarea și eficientizarea capacității operaționale în conformitate cu cele mai bune practici și cerințe ale Uniunii Europene și internaționale. Așadar, cooperarea dintre scheme va cuprinde acordarea de asistență tehnică în vederea revizuirii reglementărilor, schimbul de experți pentru îmbunătățirea mecanismelor de garantare și promovarea educației financiare dedicate informării deponenților – toate acestea fiind elemente esențiale în atingerea standardelor UE. Mai mult, participarea comună la evenimente și proiecte internaționale va contribui la integrarea Republicii Moldova într-o rețea mai largă de siguranță financiară, consolidând astfel parcursul său european.

      Cine poate beneficia de protecție din partea FGDSB? Doar cetățenii moldoveni sau și cei străini? Sunt acoperite și firmele, sau doar persoanele fizice?

        Protecția oferită de FGDSB nu se limitează doar la cetățenii moldoveni. Economiile tuturor deponenților, indiferent de cetățenie sau rezidență, sunt garantate de către FGDSB, atât timp cât sunt păstrate într-o bancă licențiată din Republica Moldova, instituție membră a schemei de garantare a depozitelor. Prin urmare, depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în bănci sunt garantate în limita nivelului de acoperire. 

        Dacă o bancă din Moldova ajunge în dificultate și nu mai poate restitui depozitele, ce face FGDSB? Cum se derulează procesul de compensare pentru un om obișnuit care are economii în acea bancă?

          În cazul în care o bancă devine incapabilă să-și onoreze obligațiile față de deponenți, intervine FGDSB, care are rolul de a proteja economiile deponenților. Procesul începe imediat după declararea indisponibilității depozitelor de către Banca Națională a Moldovei. 

          Așadar, în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilitatea depozitelor, lichidatorul băncii transmite către FGDSB lista deponenților și sumele garantate. Ulterior, în decurs de 4 zile lucrătoare, FGDSB emite un aviz în care sunt prezentate toate detaliile necesare despre procesul de compensare: perioada, metoda de plată, agentul plătitor desemnat, precum și pașii concreți pe care ar trebui să-i urmeze deponenții pentru a-și recupera banii.

          Avizul este publicat pe pagina web oficială a FGDSB și distribuit prin mass-media și rețele sociale, pentru a ajunge cât mai rapid la publicul larg. Procesul de compensare începe în cel mult 7 zile lucrătoare de la declararea indisponibilității depozitelor. Este de menționat că acesta este cel mai scurt termen prevăzut de Directiva Uniunii Europene nr.2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor. 

          Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent Compensarea depozitelor garantate se poate realiza prin mai multe metode: plata directă către deponent sau un reprezentant al acestuia prin intermediul unui agent plătitor, transferul sumei depozitului garantat în contul deținut de deponent într-o altă instituție membră, ori alte modalități aprobate de Consiliul de administrație al FGDSB. 

          Cât timp durează până când deponenții își primesc banii înapoi prin Fondul de garantare?

            Conform legislației în vigoare, FGDSB trebuie să asigure plata compensațiilor către deponenții depozitele cărora sunt garantate în termen de 7 zile lucrătoare de la data declarării indisponibilității depozitelor. Acesta este un termen aliniat la standardele europene, menit să asigure accesul rapid al deponenților la economiile lor, chiar și în situații de criză.

            Care este suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație? Este aceeași pentru toate valutele — leu moldovenesc, euro, dolari?

              Începând cu 1 ianuarie 2025, nivelul de acoperire sau, cu alte cuvinte, suma maximă pe care un deponent o poate primi drept compensație, constituie 200 000 de lei.

              Suma compensației este calculată și achitată în moneda națională, adică în lei moldovenești, indiferent de valuta în care a fost constituit depozitul. În cazul în care economiile sunt păstrate în euro, dolari sau altă valută străină, echivalentul sumei este calculat la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei în ziua în care depozitele au fost declarate indisponibile.

              Valoarea compensației datorate unui deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate și neonorate la data de indisponibilitate a depozitului.

              Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe conturi în aceeași bancă sau în bănci diferite? Se garantează fiecare cont separat sau toate împreună?

                Este esențial de subliniat că această limită de 200 000 lei se aplică per deponent și per bancă. Dacă o persoană deține mai multe depozite la bănci diferite, atunci FGDSB garantează separat depozitele din fiecare bancă. Aceasta înseamnă că acest deponent poate primi drept compensație, până la 200 000 lei, de la fiecare instituție membră în parte.

                În cazul în care un deponent are mai multe conturi la aceeași bancă, valoarea compensației se calculează prin însumarea tuturor depozitelor deținute de acesta, inclusiv dobânzile datorate și neplătite până la data indisponibilității depozitelor. Suma compensației nu poate depăși nivelul de acoperire stabilit de lege, care la moment constituie 200 000 lei. 

                Este foarte important ca deponenții să cunoască aceste principii, pentru a-și gestiona mai bine riscurile și pentru a beneficia de o protecție suplimentară.

                De unde vin banii pentru aceste compensații? Cum funcționează „fondul de acoperire” și cât de sigur este că există bani suficienți în caz de nevoie?

                  Banii destinați plății compensațiilor depozitelor garantate provin din Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) – fond special creat conform prevederilor LP 160/2023 pentru garantarea depozitelor din bănci, administrat de FGDSB. Toate băncile licențiate din Republica Moldova care desfășoară activitatea de atragere a depozitelor sunt membre ale acestui fond și contribuie periodic la constituirea sa. Prin urmare, resursele fondului sunt constituite din contribuțiile anuale plătite de către bănci, calculate în funcție de valoarea medie a depozitelor garantate și gradul de risc stabilit de FGDSB, dar și din veniturile obținute din investirea resurselor acumulate de către FGDSB, conform prevederilor legale.

                  Această abordare contribuie la formarea unei rezerve financiare solide, care permite despăgubirea rapidă a deponenților în cazul în care o bancă nu își mai poate onora obligațiile. Astfel, la sfârșitul anului 2024, resursele financiare disponibile ale FADB au însumat 1 325 mil. lei. 

                  În plus, în cazuri excepționale, FGDSB are dreptul legal de a contracta împrumuturi, pentru a-și suplimenta capacitatea de plată și a asigura astfel continuitatea protecției oferite deponenților. Aceste mecanisme conferă schemei de garantare un cadru sigur, stabil și predictibil, pregătit să răspundă eficient unor eventuale situații critice din sistemul bancar. 

                  Pentru cei care vor să afle mai multe: unde pot găsi informații clare, pe înțelesul tuturor, despre ce garantează FGDSB și ce trebuie să știe orice deponent?

                    Pentru informații clare și actualizate despre activitatea schemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova, deponenții pot accesa pagina web oficială a FGDSB – www.fgdsb.md, unde sunt disponibile informații despre categoriile de depozite garantate, cele excluse, nivelul de acoperire, procedura de plată a compensațiilor, dar și alte informații relevante. De asemenea, pot fi consultate materiale educaționale, broșuri, videoclipuri explicative pentru deponenți, rapoarte de activitate și legislația relevantă.

                    Totodată, Fondul este activ pe rețelele sociale, unde publică informații într-un format accesibil (Facebook, YouTube, LinkedIn).

                    Prin aceste canale, FGDSB contribuie la educația financiară a populației și la informarea corectă a celor care își păstrează economiile în bănci.

                    Material în parteneriat

                    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

                    Știri similare

                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    Andrei Mardari / NewsMaker

                    Pașaportul român, pe locul 2. Ce poziție ocupă cel moldovenesc în noul clasament mondial?

                    România a urcat pe locul al doilea la nivel mondial în clasamentul Nomad Capitalist Passport Index, ediția a 10-a, după ce anul trecut ocupase locul 21, scrie Libertatea.ro. Clasamentul celor mai puternice pașapoarte este pentru anul 2026. Republica Moldova se situează pe locul 87.

                    Nomad Capitalist Passport Index a evaluat 199 de țări pe baza a cinci criterii principale: călătorii fără viză, impozitare, percepție globală, dubla cetățenie și libertăți personale. În acest an, Malta ocupă primul loc la nivel global. Grecia, Irlanda și România împart locul al doilea. Pe locul următor este Cipru.

                    Italia, Cehia, Bulgaria și Noua Zeelandă s-au clasat la egalitate pe locul al șaselea. Regatul Unit și Statele Unite s-au situat pe locurile 35, respectiv 43.

                    Republica Moldova se clasează pe locul 87 în clasamentul Nomad Capitalist Passport Index pentru 2026. Spre comparație, în 2025 țara noastră s-a aflat pe locul 92, la fel ca și în 2024. În 2023, Republica Moldova s-a clasat pe locul 88.

                    NM by mihaelaconovali25

                    Banca Națională a Moldovei

                    CEC a aprobat bugetul pentru 2026: aproape jumătate alocat partidelor

                    Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat bugetul instituției pentru anul 2026, în valoare de peste 151 milioane de lei. Potrivit datelor prezentate, aproape jumătate din buget va fi îndreptat spre finanțarea partidelor politice. Bugetul estimat de CEC va fi înaintat Parlamentului spre examinare.

                    Potrivit CEC, bugetul aprobat este de 151 068,2 mii lei.

                    „Pentru activitatea Comisiei devizul de cheltuieli este de 48 188,6 mii lei, iar pentru activitatea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea este de 15 005,2 mii lei. Peste 66 603,8 mii lei vor fi îndreptați spre finanțarea partidelor politice. Bugetul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral este planificat în valoare de 5 348,2 mii lei”, a comunicat instituția electorală.

                    Conform CEC, pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi sunt estimate 13 059,5 mii lei, iar devizul de cheltuieli pentru implementarea parțială a votului prin corespondență – 400,0 mii lei.

                    Bugetul estimat de Comisia Electorală Centrală va fi înaintat Parlamentului Republicii Moldova.

                    Bugetul CEC pentru 2025 a fost aprobat în valoare de peste 341 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost alocați organizării și desfășurării alegerilor parlamentare – peste 180 milioane de lei. Pentru finanțarea partidelor politice au fost prevăzuți peste 62 milioane de lei.

                    MAI

                    Circulație rutieră oprită pe o porțiune a străzii 31 August din Chișinău. Până când va fi valabilă măsura

                    Până pe 18 decembrie, ora 23:00, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune a străzii 31 August 1989 din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între străzile Maria Cebotari și Nicolae Iorga. Informația a fost comunicată de Primăria Chișinău.

                    Potrivit autorităților, restricțiile vor intra în vigoare pe 17 decembrie, la ora 20:00, și se vor menține până pe 18 decembrie, la ora 23:00.

                    „Măsura a fost luată în legătură cu organizarea și desfășurarea unui eveniment cultural (Caravana de Crăciun & MAIB Cristmas Party), pe data de 18 decembrie 2025, între orele 17:00-22:00, pe str. 31 August 1989, tronson str. Maria Cebotari – str. Nicolae Iorga și Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, în nemijlocita apropiere de str. 31 August 1989, nr. 127)”, a comunicat primăria.

                    Autoritățile locale au îndemnat șoferii să respecte indicațiile agenților de circulație.

                    Moldova și Israel, mai aproape de recunoașterea și executarea reciprocă a unor hotărâri judecătorești

                    Instanțele din Republica Moldova și Israel vor putea colabora pentru obținerea probelor, transmiterea actelor judiciare și extrajudiciare, dar și pentru recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești civile și comerciale emise în ambele țări. Informația a fost comunicată de Ministerul Justiției, care a anunțat că Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre ce prevede aceste măsuri și urmează să fie examinat de deputați.

                    Ministerul Justiției a raportat că, pe 17 decembrie, Guvernul de la Chișinău a aprobat proiectul de hotărâre pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Israel privind cooperarea juridică în materie civilă și comercială.

                    „Procedura de soluționare a litigiilor civile și comerciale, care implică Republica Moldova și Statul Israel, va deveni mai clară și mai eficientă, datorită unui nou mecanism de cooperare juridică între cele două țări. (…) Acordul stabilește un mecanism direct de colaborare între autorități pentru obținerea probelor, transmiterea actelor judiciare și extrajudiciare, dar și pentru recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești civile și comerciale emise în Moldova sau Israel”, a precizat Ministerul Justiției.

                    Totodată, a comunicat ministerul, dacă până acum un cetățean din Republica Moldova, implicat într-un proces în Israel, trebuia să angajeze un avocat local, să traducă documentele în ebraică și să le apostileze, atunci după intrarea în vigoare a acordului, actele vor putea fi transmise prin autoritățile centrale (în Republica Moldova – Ministerul Justiției), traduse în ebraică sau engleză, fără apostilare. „Astfel, procedura va fi mai rapidă și cu mai puține costuri”, a declarat Ministerul Justiției.

                    Potrivit ministerului, acordul nu se va aplica în domenii precum fiscalitatea, amenzile, asistența socială sau actele de stare civilă, de exemplu căsătorie, divorț, paternitate ori tutelă.

                    Proiectul aprobat de Guvern urmează să fie inclus pe agenda Parlamentului pentru examinare și adoptare. Potrivit Guvernului, acordul va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data primirii celei de-a doua note diplomatice care indică faptul că au fost îndeplinite toate procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acordul este încheiat pentru o perioadă nedeterminată și poate fi denunțat de către oricare dintre părți.

                    Acordul a fost semnat la Ierusalim, în luna mai 2025, de către ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, și ministrul justiției din Israel, Yariv Levin. Ministerul de Externe preciza că instanțele din ambele țări vor putea transmite reciproc cereri pentru obținerea probelor, notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare, precum și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele celeilalte țări.

                    SUA închid granițele pentru cetățenii mai multor țări: Cine este vizat de decretul lui Trump

                    Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a extins lista țărilor ale căror cetățeni nu au voie să intre în Statele Unite. Începând cu 1 ianuarie, restricțiile vor viza cetățenii din Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud, Laos, Sierra Leone și Siria, precum și deținătorii pașapoartelor Autorității Palestiniene. Interdicția se aplică atât vizelor turistice, cât și celor de imigrare, informează Casa Albă.

                    Totodată, cetățenii din Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Gabon, Gambia, Republica Dominicană, Zambia, Zimbabwe, Coasta de Fildeș, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania și Tonga vor fi supuși unor restricții parțiale la intrarea în SUA. Anterior, în această categorie erau incluse Burundi, Cuba, Togo și Venezuela.

                    Astfel, administrația lui Donald Trump a interzis complet intrarea în SUA pentru cetățenii a 19 țări și pentru palestinieni.

                    În același timp, Casa Albă a relaxat restricțiile pentru Turkmenistan, care anterior figura pe lista țărilor cu interdicții parțiale. Autoritățile americane au explicat că această decizie se datorează „progresului semnificativ” demonstrat de Turkmenistan.
                    ***
                    Recent, însărcinatul cu afaceri al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, a subliniat, la o întrevedere cu ministra Afacerilor Interne a R. Moldova, „preocuparea Statelor Unite vizavi de migrația în masă”. Potrivit lui Pietrowicz, acest fenomen „poate duce la sporirea crimelor violente și perturbarea legii și ordinii”.

                    Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au declarat că „oficialul american a făcut această afirmație în cadrul prezentării noii Strategii Naționale de Securitate a Statelor Unite, unde migrația în masă este prevăzută ca element de risc în contextul priorităților de securitate națională ale SUA”.

                    Potrivit MAI, „în realitate, în Republica Moldova fenomenul migrației ilegale este în scădere, față de anul trecut”.

                    „Trecerile ilegale ale frontierei de către cetățenii ucraineni au scăzut semnificativ față de anul precedent, iar numărul migranților non regionali documentați anul acesta a fost de 176 de persoane. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, subdiviziunile Poliției de Frontieră au documentat 1 498 de cetățeni ucraineni pe segmentul verde al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce reprezintă o scădere de 57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 (3 467 persoane). Totodată, au fost identificați 5 660 de cetățeni ucraineni care nu au avut o intrare legală pe teritoriul Republicii Moldova, numărul acestora fiind în scădere cu 64% față de perioada similară a anului 2024 (15 933 persoane)”, au mai declarat reprezentanții ministerului.

                    Instituția a adăugat că „monitorizează” permanent situația și acționează conform legislației naționale pentru a gestiona migrația într-o manieră responsabilă și în conformitate cu angajamentele internaționale.


                    Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



                    Vreți să susțineți ceea ce facem?

                    Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

                    Susțineți NewsMaker!
                    Больше нет статей для показа
                    0
                    Sondaj standard

                    Ți-a plăcut pluginul nostru?

                    Spelling error report

                    The following text will be sent to our editors: