IPN

„De când a devenit infracțiune?”. Furtună, reacție la informațiile că ar fi susținută de Șor la prezidențiale 

În spațiul public a apărut o înregistrare audio, potrivit căreia Victoria Furtună ar fi susținută de Ilan Șor la alegerile prezidențiale. Cel puțin aceasta reiese din declarațiile unui reprezentat al Partidului „Șansă”, apropiat lui Șor, dintr-o discuție cu activiștii și simpatizanții blocului „Victorie” creat la Moscova. Înregistrarea audio a fost publicată de portalul Deschide. În reacție, candidata la scrutinul prezidențial Victoria Furtună a spus că și-a promis să devină „un președinte al tuturor” și că anterior a chemat la „unitate”. Ea nu a negat informațiile din spațiul public. „De când susținerea unui candidat a devenit infracțiune?”, a întrebat aceasta pe o rețea de socializare. Partidele apropiate lui Ilan Șor nu au venit cu o reacție la acest subiect. 

Pe 3 octombrie, portalul Deschide a publicat o înregistrare audio, care ar fi fost transmisă în adresa publicației de către unii membri ai partidului „Șansă”, în care un reprezentant al organizației teritoriale „Șansă” declară că a primit indicații, făcând trimitere la Ilan Șor, pentru a aduce la cunoștință tuturor activiștilor și simpatizanților faptul că în actualul scrutin prezidențial ei trebuie să o voteze pe Victoria Furtună.

„Dar uitați-vă care e momentul aici, noi suntem blocul electoral „Pobeda” (Victorie), doamna Victoria Furtună e candidat independent, ea tot are electoratul ei. (…) Ne fact (nu e sigur – trad.) că pe dânsa nu o să o scoată până la alegeri, dar asta e indicația lui Ilan Mironovici. (…) Duceți informația la activiști, așa ni s-a spus și nouă, cumva prin șoaptă, ca să nu se observe cumva că în spatele Victoriei Furtună stă blocul electoral „Pobeda”. (…) O susținem, dar indirect”, a comunicat persoana din înregistrarea audio.

Ulterior, Victoria Furtună a venit cu o reacție pe rețelele de socializare. Candidata a spus că a ascultat „acuzațiile lansate în spațiul public de diferiți agenți ai guvernării”. „Și dorința de a mă afilia cu grupări politice incomode. Eu am o întrebare! Porta vocile guvernării, fac diferența în susținerea unui candidat și finanțarea ilegală sau cum o denumesc ei, coruperea alegătorilor? De când susținerea unui candidat a devenit infracțiune? Oamenii nu mai au dreptul la opinie sau statul democratic e doar o inscripție în constituție?”, a scris Furtună.

Candidata a adăugat că va mulțumi „tuturor susținătorilor indiferent de divizarea creată”.

„Eu din prima zi mi-am promis să devin un președinte al tuturor și am chemat la unitate. Asta am făcut și voi continua să o fac, iar susținerea a miilor de oameni zilnic mă încurajează și mai tare să-mi urmez intenția. Un lucru este cert ca pe mine oamenii mă susțin, iar cei care au încălcat, încalcă și vor încălca legea sau utilizează numele unei persoane sau utilizează oamenii , să răspundă în fața instanței de judecată așa cum prevede legea”, a adăugat Furtună.

Partidele apropiate lui Ilan Șor nu au venit cu o reacție la informațiile din spațiul public.

***

Victoria Furtună a fost procuror anticorupție. Pe 11 martie 2024 a demisionat din această funcție și a acuzat SIS că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. Într-o reacție pentru NM, SIS a menționat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. Pe 12 martie, Procuratura Generală a efectuat percheziții în biroul de lucru al ex-procuroarei Furtună din incinta Procuraturii Anticorupție. Procuratura a confirmat că descinderile au loc în cadrul urmăririi penale pe faptul divulgării intenționate a datelor dintr-un dosar aflat în gestiunea PA. Descinderile au avut loc cu acordul șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin.

Pe 30 iulie, de la Tiraspol, Furtună a anunțat că intenționează să candideze la funcția de președinte al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe fundalul unui monument sovietic și al steagului nerecunoscut al regiunii. Furtună a spus atunci că va candida „independent” și s-a arătat sigură de cunoștințele sale „profesionale și abilitățile de lider”. Detalii AICI. Pe 27 septembrie, Furtună a explicat clipul de la Tiraspol și a spus că armata rusă „păstrează regiunea în cauză în situație de pace” și că „nu se află ilegal pe teritoriul Tiraspolului”. Detalii AICI.

Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat candidatura Victoriei Furtună la alegerile prezidențiale din această toamnă.

Între timp, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, și-a exprimat deschis sprijinul electoral pentru candidata la președinție Victoria Furtună, încălcând astfel recomandările Mitropoliei Moldovei, care interzic clericilor să se implice în politică. Marchel a spus că aceasta este „o creștină, o mamă și o soție exemplară” și că ar putea promova valori creștine în funcția de președinte. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției a declarat că mai mulți preoți din nordul țării au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce au fost implicați în agitație electorală. Detalii AICI.

Pe 3 octombrie, poliția a anunțat că „organizația criminală condusă de Ilan Șor” a instruit 130 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cum să voteze la referendum și prezidențiale. Menționăm, partidele apropiate lui Șor nu au un candidat oficial la scrutinul prezidențial. Șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a spus că oamenii legii cunosc „candidații susținuți de Federația Rusă prin organizația criminală Șor” în scrutinul prezidențial și au informat în acest sens Comisia Electorală Centrală. Întrebat de jurnaliști despre ce candidați este vorba și dacă printre aceștia se regăsește Victoria Furtună, Cernăuțeanu a răspuns: „Cu siguranță nu este unul și nu sunt doi”. „E prematur să spunem că sunt candidați care trebuie excluși din cursă”, a spus la rândul ei șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Oficial: Moldova a deschis negocierile cu UE pentru încă 17 capitole. Declarații după reuniunea de la Luxemburg (LIVE)⚡️⚡️⚡️

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă două grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Reuniunea a avut loc pe 13 octombrie, la Luxemburg. NewsMaker transmite în direct declarațiile comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, ministrului de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne, și viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Cele două grupuri cuprind 17 capitole de negociere. După deschiderea grupului „Valori fundamentale”, pe 15 iunie, și a celui privind relațiile externe, pe 14 iulie, numărul capitolelor deschise ajunge, astfel, la 24 din cele 33.

Chișinăul intră „într-o cursă contra cronometru”? Reacții la Chișinău

Premierul Vasile Tofan a fost primul oficial de la Chișinău care a anunțat deschiderea celor 17 capitole. Oficialul spune că evenimentul este un pas important, dar avertizează că urmează o etapă și mai solicitantă. Potrivit lui, acum Moldova este „într-o cursă contra cronometru” pentru a încheia negocierile de aderare până în 2028.

„Hotărârea noastră de a merge în UE este mai puternică decât obstacolele care ne stau în față. Vrem ca cetățenii și antreprenorii din Moldova să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități ca în orice stat membru. Mulțumesc tuturor colegilor implicați în acest proces și felicitări nouă, tuturor, pentru acest progres. Continuăm drumul spre Uniunea Europeană!”, a scris Tofan pe rețele.

Și președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a salutat decizia celor 27 de state membre și le-a mulțumit celor implicați în pregătirea aderării.

„Decizia celor 27 de state membre arată că progresele noastre sunt recunoscute și că putem înainta atunci când ne facem bine temele. Vă mulțumesc, dragi prieteni europeni, pentru sprijin și pentru că munca moldovenilor este răsplătită. Noi vom munci în continuare, cu mai multă determinare, pentru a pregăti țara de aderare. Să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Să fim generația care duce Moldova în marea familie europeană!”, a scris Grosu pe rețele.

Ce beneficii vor aduce cetățenilor cele două capitole

Grupul „Piața internă” cuprinde nouă capitole și vizează libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Moldova trebuie să-și alinieze legislația și standardele la cele europene în domenii precum siguranța produselor, protecția consumatorilor, concurența, serviciile financiare și sănătatea publică.

Printre beneficiile urmărite se numără mai multe oportunități de muncă și afaceri în UE, recunoașterea calificărilor profesionale în condițiile normelor europene, protejarea drepturilor sociale și accesul companiilor moldovenești la o piață de peste 450 de milioane de consumatori.

Grupul „Competitivitate și creștere incluzivă” cuprinde opt capitole. Acesta include transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Reformele asumate urmăresc modernizarea economiei, consolidarea drepturilor angajaților, dezvoltarea serviciilor digitale, îmbunătățirea educației și alinierea politicilor fiscale și vamale la cele ale UE.

Ce urmează după deschiderea capitolelor

Deschiderea negocierilor nu înseamnă încheierea reformelor, precizează Biroul de reintegrare. Republica Moldova va trebui să îndeplinească angajamentele asumate, reflectate în Programul Național de Aderare, iar UE va evalua progresele înregistrate și respectarea condițiilor pentru închiderea negocierilor.

În paralel, vor fi negociate perioadele de tranziție solicitate de Guvern. Acestea ar permite aplicarea treptată a unor reguli europene după aderare, în domenii justificate și pentru intervale limitate.

Moldova urmărește și accesul la anumite oportunități înainte de aderare. Printre obiective se numără recunoașterea semnăturilor electronice moldovenești în cadrul mecanismului european relevant, obținerea statutului de țară asociată la Erasmus+ și participarea mai strânsă la sistemele europene de protecție a consumatorilor, securitate socială și supraveghere financiară.

***

Reamintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.

Chișinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: