De la Bălți în țara lui Cervantes

Erasmus+, șansa unor noi descoperiri, deschisă pentru studenții din toate localitățile Republicii Moldova

Iulia Samusi se afla în odaia ei de la etajul trei al blocului în care locuia, când a observat că i-a venit o notificare pe poșta electronică. În următoarea secundă strigătul tinerei a inundat camera, apartamentul și întreaga clădire de pe strada Pușkin din orașul Bălți. „Cred că toți vecinii m-au auzit, de la primul la al cincilea etaj”, râde ea acum. Așa i s-a întipărit Iuliei în memorie momentul când a primit confirmarea că a câștigat o bursă Erasmus+ pentru șase luni în Spania. Se întâmpla în primăvara lui 2016. Iulia avea 21 de ani și era studentă în anul doi la Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde studia Limba și literatura engleză și Limba spaniolă.

Prezentatoarea și stewardesa, învinse de limba spaniolă

Când era mică, Iulia privea seară de seară buletinele de știri de la televizor și se visa prezentatoare. Apoi a început școala, timp de vreo opt ani a practicat înotul, participa la competiții naționale și revenea acasă cu locuri de top și medalii.

De prin clasa a cincea a înțeles că – de rând cu rusa, care este limba ei maternă – îi place engleza. Făcea lecții suplimentare, mergea la olimpiade, iar în clasa a noua a luat și locul I pe oraș. Tot pe atunci Iulia a început a se gândi la profesia de stewardesă. Însă dragostea pentru limbile străine și dorința de a le vorbi mult mai bine, ba chiar de a-i ajuta pe alții să le învețe, au motivat-o ca, după 12 ani de liceu „Dimitrie Cantemir”, să-și aprofundeze cunoștințele de engleză și, mai mult, s-o ia de la zero cu spaniola. Mai ales că și facultatea era la o azvârlitură de băț – ca să ajungă dimineața la cursuri, de la casa în care au auzit-o vecinii strigând de bucurie avea nevoie de doar zece minute de mers pe jos…

Tânăra a început să se intereseze din ce în ce mai mult despre viața și cultura Spaniei, iar în vara lui 2015 a mers în prima ei călătorie. Iulia s-a îndrăgostit pe loc de albastrul mării, de mulțimea de turiști, de localnicii care zâmbeau pur și simplu pe stradă și de frumusețea limbii spaniole vorbită de băștinași. „Atunci am înțeles că, de fapt, am iubit Spania dintotdeauna. Deja visam să învăț acolo, să vorbesc fluent limba spaniola și să-i cunosc cultura”, povestește tânăra.

Erasmus+ a dus-o în mult-râvnita Spanie

La scurt timp după ce s-a întors acasă și începutul anului trei, a văzut pe site-ul universității un anunț despre posibilitatea de a studia timp de o jumătate de an, la o universitate europeană, aceleași materii pe care și le alesese la Bălți. Era Programul Erasmus+… A mers la biroul de informații, a întrebat despre actele necesare și despre țările unde ar putea studia engleza și spaniola. Bineînțeles că pe listă se regăsea și Spania, cu două orașe: Almería și Granada.

A pregătit rapid dosarul cu CV, copie la carnetul de note, cele 60 de credite acumulate și scrisoare de motivare: „Am scris că visez să merg acolo, că îmi place limba, cultura. Și iată că dorința s-a împlinit”. Apoi a mers la București să depună actele pentru viză. Răspunsul i-a venit într-o lună. Și-a făcut bagajul, a plecat cu părinții până la Iași, a urcat în avion și a zburat… spre Bologna, unde avea escală. După 12 ore de supravegheat bagajul pe un scaun pe care începea să-l urască și alte 1,5 ore de zbor, s-a văzut în Almería. Un oraș situat pe coasta Mării Mediterane, cu peste 190 de mii de locuitori și zeci de mii măslini, copaci care au plasat Spania pe locul întâi în lume la exportul de ulei de măsline. A luat un taxi și a ajuns la apartamentul unde o aștepta o cameră pentru a cărei chirie urma să plătească 350 de euro din bursa ei lunară de 800, oferită de Erasmus+.

Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut, pe lângă despachetarea valizei, a fost să înoate în Marea Mediterană. Iar atunci când se întorcea în cameră, putea să o admire continuu – din geam marea se vedea ca-n palmă. Acolo obișnuia să-și facă temele la fonetică, gramatică, lingvistică sau la cursurile de spaniolă de după ore. Acolo vorbea online cu părinții și le povestea despre notele de 8 și 9 luate la obiectele de profil și cele de 10 obținute adesea la spaniolă și engleză.

Din camera ceea le povestea despre localurile în care se dansa flamenco; despre tradiționalele paella din orez și turron cu migdale și miere, ca desert de Crăciun; și despre Sangria, băutura răcoritoare pe bază de vin, specifică spaniolilor… De acolo a mers în orașul Granada, situat la poalele munților Sierra Nevada.

Șanse de a studia și de a descoperi lumea

Dacă e să-și amintească de „ciudățeniile” universității spaniole, i-a părut curios faptul că toate notele și informațiile erau trecute într-o bază de date comună, astfel încât puțini dintre profesori duceau propria evidență a studenților. În rest… a avut ore și-n cabinete cu tablă și creta clasică, și-n cabinete cu table interactive, și într-un spațiu imens pentru zeci de studenți. „La început exista o barieră: mă rușinam, mă gândeam cum să articulez mai bine cuvintele, pentru că una e când înveți spaniola în Moldova și alta când trebuie să o vorbești în Spania. Acolo deja e alt accent și alt ritm, ei vorbesc mult mai repede”.

În pofida acestor „sperietori”, Iulia nu se temea să întrebe orice trecător, atunci când nu găsea o locație pe care o căuta sau profesor, dacă apăreau neclarități. Așa s-a îndrăgostit tânăra și de calitățile spaniolilor: „La noi, prin oraș, oamenii sunt atât de triști… În Spania e diferit, e plin de viață – toți sunt foarte deschiși, prietenoși și zâmbitori. Tu te plimbi și oamenii pur și simplu îți zâmbesc. Și tu le zâmbești înapoi”, își amintește tânăra bălțeancă despre povestea ei iberică.

În decembrie 2016, prin Erasmus Student Network, un grup care organizează vacanțe pentru studenții Erasmus, Iulia a mers pentru trei zile în Portugalia. De pe colinele vechii Lisabone ea a admirat peisajele urbane din celebrul tramvai galben, simbolul capitalei portugheze, s-a plimbat prin cartierele întortocheate asemenea unor labirinturi și s-a lăsat cucerită de decorațiile de Crăciun.

La sfârșitul de ianuarie 2017, Iulia și-a susținut ultimele examene. Până la despărțirea de Spania rămâneau clipe numărate… „Atunci, aproape zilnic, mă plimbam pe malul mării și aruncam în apă monede – așa îmi manifestam dorința de a revedea această țară”. Apoi s-a întors acasă cu brațele pline de suvenire.

Epopeea Erasmus a dus-o și în Italia 

După ce, în luna mai 2018, a absolvit patru ani de studii cu posibilitatea de a preda engleza și spaniola, în august Iulia a revenit în Spania. Se întâmpla la scurt timp după ce-și depusese dosarul la Limbi moderne, pentru programul de masterat ce i-ar oferi posibilitatea de a lucra ca traducătoare. Apoi a fost din nou tentată de oferta Erasmus, apărută pe site-ul universității. Erau două variante: Spania și Italia. A candidat, a câștigat o bursă de 850 de euro la Universitatea din Bologna. Și iarăși emoții, căci urma să viziteze pentru prima dată Italia…

A mers împreună cu o colegă de grupă, care de asemenea câștigase o bursă Erasmus+ și cu care a împărțit apartamentul în vechea urbe italiană. „Bologna este un oraș ireal. Arhitectura este atât de frumoasă. Fiecare colț e artă. Și sunt atât de mulți turiști!..”. Și-a făcut prieteni din România, Ucraina, Germania și… un moldovean din Orhei. Contempla imaginile orașului, plimbându-se zilnic vreo două ore. În Italia a devenit mai încrezătoare în propriile forțe și a decis să profite de oportunitățile Erasmus și să călătorească. A vizitat Veneția și Milano. A mâncat pizza. Multă pizza. „Acolo este pizza de care vrei – dulce, sărată, acră. Atâta pizza am mai mâncat!..”. Iar peste șase luni iarăși și-a pus în valiză punga plină cu suvenire, dulciuri și cele mai frumoase amintiri, și s-a întors la Bălți.

Acum, Iulia susține examenele din ultimul an de masterat, pe care îl încheie la Universitatea „Alecu Russo” din orașul ei natal și urmează să-și aleagă tema pentru teza finală. Pe viitor, și-ar dori o carieră de traducătoare. „Timpul, însă, va arăta dacă aceasta este calea pe care vreau să merg”, este convinsă ea. Căci timpul i-a adus în viață și Erasmus+: „O oportunitate minunată să înveți într-un loc nou, să cunoști oameni noi, să comunici, să călătorești și să simți că trăiești”.

Liliana Botnariuc

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Costul stocurilor de combustibil va fi suportat de cetățeni? Junghietu: „Recuperarea nu se va face într-un an”

Costurile pentru crearea stocurilor de combustibil pentru 90 de zile vor fi incluse treptat în tarife, pentru a evita scumpiri bruște, deși suma exactă nu este încă estimată. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghiețu, în emisiunea „Есть вопросы” de la NewsMaker din 17 martie. Potrivit oficialului, planurile Guvernului pentru a ameliora șocurile la care este expusă Moldova în urma situației regionale pe piața carburanților au două direcții principale: crearea stocurilor strategice, dintre care 60% în țară și 40% în străinătate, și electrificarea transportului.

„Prima este proiectul de lege pe care l-am elaborat anul trecut și pe care l-am trimis acum spre examinare – să creăm stocuri pentru 90 de zile: 60% în țară și 40% în străinătate. A doua este electrificarea transportului. Va fi un mecanism hibrid: 40% vor fi stocate de stat, iar 60% vor fi repartizate între toți operatorii de produse petroliere existenți pe piață, care importă și comercializează. Aceasta va fi distribuită proporțional cu cota lor de pe piață”, a explicat oficialul.

Ministrul a precizat că cea mai mare capacitate de depozitare din țară se află la portul Giurgiulești — aproximativ 64.000-65.000 de tone, suficient pentru o lună de consum — și că vor fi necesare investiții suplimentare pentru extinderea capacităților de stocare, a căror valoare exactă urmează să fie estimată.

„Cel mai mare volum de depozitare este în portul Giurgiulești, dar va fi nevoie să extindem capacitatea.Acum este greu de spus exact, trebuie să facem o evaluare. Ministerul lucrează la acest lucru pentru a stabili cât volum suplimentar este necesar. Volumul este cunoscut, dar estimarea investițiilor va fi disponibilă puțin mai târziu.Operatorii vor trebui să creeze aceste volume până la o anumită dată, similar cu ce s-a întâmplat în România. Vor fi doar depozitate. Vor fi păstrate în depozite, așa cum fac toate țările europene”, a adăugat ministrul.

Cine plătește și cum

Investițiile necesare pentru crearea stocurilor strategice vor fi incluse treptat în tarifele la carburanți, pentru a evita o scumpire bruscă. Ministrul a subliniat că recuperarea investițiilor nu se va produce într-un singur an, ci eșalonat.

„Toate investițiile se reflectă în tarife. Dar recuperarea acestei investiții nu va avea loc într-un an. Va fi treptată, pentru ca impactul asupra prețului produselor petroliere să nu fie direct și foarte substanțial”, a explicat Junghietu.

Liberalizarea pieței — perspectivă de viitor

Întrebat despre oportunitatea menținerii reglementării de stat a prețurilor la carburanți, ministrul a apreciat că actualul mecanism protejează consumatorii de șocuri bruște pe piață, dar a indicat că în viitor Moldova va trebui să liberalizeze și prețurile la produse petroliere, în contextul integrării europene. Moldova liberalizează deja piața gazelor și urmează să se conecteze la piața europeană de energie electrică în 2028.

Prețurile la carburanții din Republica Moldova continuă să crească. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că, începând cu 18 martie, prețul benzinei va crește cu încă 46 de bani, iar cel al motorinei — cu 60 de bani.

Potrivit ANRE, prețul maxim pentru un litru de benzină A95 va ajunge la 27,18 lei. Iar prețul motorinei va crește până la 27,65 lei.

Între timp, Ministerul Energiei a comunicat că luni, 16 martie, aproape 2 200 de tone de benzină și 2 150 tone motorină au fost importate în Republica Moldova. Importurile au fost realizate atât prin Portul Internațional Liber Giurgiulești, cât și cu cisterne auto și feroviare prin punctele vamale Leușeni și Ungheni.

Potrivit instituției, stocurile de benzină din Republica Moldova sunt suficiente pentru circa 21 de zile, cele de gaz petrolier lichefiat — pentru 16 zile, iar cele pentru motorină — pentru 9 zile.

Precizăm că, în prezent, se înregistrează majorări la prețurile la carburanți la nivel mondial, în contextul escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct naval strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările globale de petrol – contribuie la creșterea prețurilor la petrol.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: