„De pus punct pentru mulți ani înainte”. Vlah propune organizarea unui referendum la subiectul neutralității, în paralel cu parlamentarele

Fosta bașcană Irina Vlah, în prezent – lider al Partidului Republican „Inima Moldovei”, vrea organizarea unui referendum republican consultativ, în paralel cu alegerile parlamentare din 2025, pe tema neutralității Republicii Moldova. Ea a anunțat că, în perioada imediat următoare, va veni cu un demers în acest sens către președintele Parlamentului. Totodată, Vlah a comunicat și ce va face partidul „Inima Moldovei” în situația în care „atitudinea” autorităților „va fi alta”. „Problema neutralității acum este mai actuală decât oricând”, a declarat Vlah. Menționăm că Irina Vlah, și în februarie 2024, solicita inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Moldovei și adăuga că subiectul este „cu adevărat important și actual”.

Vlah a anunțat că va propune organizarea unui referendum republican consultativ, pe tema neutralității Republicii Moldova, în timpul unui briefing de presă din data de 4 decembrie.

Partidul Republican „Inima Moldovei” consideră că problema neutralității Republicii Moldova acum este mai actuală decât oricând, iar consultarea opiniei oamenilor la această temă a devenit o necesitate stringentă. De aceea anunțăm acum că vom propune ca, în 2025, în paralel cu alegerile parlamentare să se desfășoare și un referendum republican consultativ la subiectul principiului de neutralitate. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și exprime clar opinia la acest subiect. Aceasta ar permite de pus punct pentru mulți ani înainte speculațiilor la tema – trebuie sau nu trebuie să-și păstreze Republica Moldova statutul de neutralitate”, a comunicat Vlah.

Ea a mai spus că, în perioada imediat următoare, partidul va demara „o serie de acțiuni concrete pentru ca inițiativa privind desfășurarea unui referendum republican la subiectul neutralității să prindă contur real”.

Întâi de toate vom veni cu un demers către președintele Parlamentului Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare. Dumnealui are suficiente pârghii și numărul necesar de voturi pentru a demara procedura de organizare a acestui referendum republican”, a adăugat Vlah.

Ea a comunicat și ce va face partidul în situația în care „atitudinea președintelui Parlamentului va fi alta”.

Dacă însă atitudinea președintelui Parlamentului va fi alta decât cea așteptată de noi, ne rezervăm dreptul de a iniția un amplu proces de consultări cu cetățenii în perioada imediat următoare pentru a identifica pașii care trebuie să-i întreprindem în continuare în această direcție. Vom lua în calcul inclusiv varianta colectării semnăturilor cetățenilor cu drept de vot pentru a organiza referendumul ca urmare a inițiativei poporului. De asemenea, în paralel, vom iniția un amplu proces de informare a corpului diplomatic acreditat la Chișinău dar și a organizațiilor internaționale despre esența acțiunilor noastre îndreptate spre organizarea unui referendum în problema neutralității”, a conchis Vlah.

Potrivit Codului electoral, în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative. Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei. Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită. Referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes național, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme.

***

Amintim că, în ianuarie 2024, deși a criticat referendumul propus de Maia Sandu, cu privire la modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Vlah a solicitat Parlamentului și șefei statului să mai includă o întrebare pentru cetățeni – privind neutralitatea țării. Detalii AICI. Ulterior, Vlah i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu, în care i-a cerut să inițieze un referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. Vlah susținea că subiectul este „cu adevărat important și actual”, inclusiv în contextul „riscurilor de securitate din regiunea”. Detalii AICI.

În reacție, reprezentanții Președinției au declarat că „în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri” și că „nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției”. Detalii AICI. Ulterior, Vlah a publicat o scrisoare, adresată președintei țării Maia Sandu, în care se arăta nemulțumită de răspunsul pe care i l-a acordat Președinția. Vlah susținea că a primit un răspuns formal la scrisoarea precedentă. Detalii AICI.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014 a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). A câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducând autonomia găgăuză până în 2023.

După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, Vlah a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, unii experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

În noiembrie 2023, Vlah a anunțat despre lansarea asociației obștești „Platforma Moldova”. Nu a oferit detalii despre membrii asociației și nici despre sursele de finanțare a acesteia. În același timp, fostul bașcan s-a adresat „către partidele de opoziție, indiferent de doctrină”, menționând că „a venit timpul să facem un front comun”. Detalii AICI.

Ulterior, în iulie 2024, Vlah a anunțat că va candida la alegerile pentru funcția de președinte din 20 octombrie. La acest scrutin, Vlah a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II.

Pe 5 noiembrie 2024, Vlah a anunțat despre constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”. Ea a menționat că se angajează să facă „o altfel de politică” și a invitat cetățenii să se alăture formațiunii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Igor Dodon, reacție la interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „UE nu mai e ce-a fost odată

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacționat la decizia autorităților române de a interzice intrarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, și a altor doi cetățeni moldoveni în România și în spațiul Schengen. Fostul președinte acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de „presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele”.

Ceea ce s-a întâmplat azi este grav. Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart. Abuzul exercitat asupra primarului general Ion Ceban și asupra altor cetățeni moldoveni, este o dovadă în plus că Uniunea Europeană nu mai este ceea ce-a fost odată. Noi ne miram de câțiva ani cum de oficialii europeni pot tolera cenzura, dictatura și represaliile politice din partea partidului PAS în Republica Moldova. Și iată că acum vedem că aceste practici sunt, de fapt, tipice pentru felul de a gândi și a acționa a oficialilor din Occident”, a scris Igor Dodon.

Potrivit lui Dodon, presupusele „abuzuri împotriva opoziției” ar avea sprijinul Bruxelles-ului și al altor capitale occidentale.

„Orice abuz al guvernării PAS împotriva opoziției a găsit și găsește în continuare sprijin în cabinetele de la Bruxelles și din alte capitale occidentale. Aici nu mai putem vorbi despre valori și integritate politică, ci despre cinism și presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele. Iar scopul PAS e să păstreze controlul asupra statului pe care l-a capturat, cu complicitatea oficialilor europeni. Ceea ce fac în Moldova PAS și Maia Sandu reprezintă un model politic pentru întregul UE. Din spațiu al libertății, al democrației și al păcii, UE se transformă în regim dictatorial care își permite să anuleze alegeri, să sufoce suveranitatea, să cenzureze mass-media, să se implice direct în campanii electorale, să hărțuiască politicieni din opoziție și să se comporte abuziv, obraznic și dictatorial cu țările din sfera sa de influență”, a mai scris fostul șef al statului.

PAS nu au comentat deocamdată acuzațiile.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: