„De pus punct pentru mulți ani înainte”. Vlah propune organizarea unui referendum la subiectul neutralității, în paralel cu parlamentarele

Fosta bașcană Irina Vlah, în prezent – lider al Partidului Republican „Inima Moldovei”, vrea organizarea unui referendum republican consultativ, în paralel cu alegerile parlamentare din 2025, pe tema neutralității Republicii Moldova. Ea a anunțat că, în perioada imediat următoare, va veni cu un demers în acest sens către președintele Parlamentului. Totodată, Vlah a comunicat și ce va face partidul „Inima Moldovei” în situația în care „atitudinea” autorităților „va fi alta”. „Problema neutralității acum este mai actuală decât oricând”, a declarat Vlah. Menționăm că Irina Vlah, și în februarie 2024, solicita inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Moldovei și adăuga că subiectul este „cu adevărat important și actual”.

Vlah a anunțat că va propune organizarea unui referendum republican consultativ, pe tema neutralității Republicii Moldova, în timpul unui briefing de presă din data de 4 decembrie.

Partidul Republican „Inima Moldovei” consideră că problema neutralității Republicii Moldova acum este mai actuală decât oricând, iar consultarea opiniei oamenilor la această temă a devenit o necesitate stringentă. De aceea anunțăm acum că vom propune ca, în 2025, în paralel cu alegerile parlamentare să se desfășoare și un referendum republican consultativ la subiectul principiului de neutralitate. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și exprime clar opinia la acest subiect. Aceasta ar permite de pus punct pentru mulți ani înainte speculațiilor la tema – trebuie sau nu trebuie să-și păstreze Republica Moldova statutul de neutralitate”, a comunicat Vlah.

Ea a mai spus că, în perioada imediat următoare, partidul va demara „o serie de acțiuni concrete pentru ca inițiativa privind desfășurarea unui referendum republican la subiectul neutralității să prindă contur real”.

Întâi de toate vom veni cu un demers către președintele Parlamentului Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare. Dumnealui are suficiente pârghii și numărul necesar de voturi pentru a demara procedura de organizare a acestui referendum republican”, a adăugat Vlah.

Ea a comunicat și ce va face partidul în situația în care „atitudinea președintelui Parlamentului va fi alta”.

Dacă însă atitudinea președintelui Parlamentului va fi alta decât cea așteptată de noi, ne rezervăm dreptul de a iniția un amplu proces de consultări cu cetățenii în perioada imediat următoare pentru a identifica pașii care trebuie să-i întreprindem în continuare în această direcție. Vom lua în calcul inclusiv varianta colectării semnăturilor cetățenilor cu drept de vot pentru a organiza referendumul ca urmare a inițiativei poporului. De asemenea, în paralel, vom iniția un amplu proces de informare a corpului diplomatic acreditat la Chișinău dar și a organizațiilor internaționale despre esența acțiunilor noastre îndreptate spre organizarea unui referendum în problema neutralității”, a conchis Vlah.

Potrivit Codului electoral, în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative. Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei. Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită. Referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes național, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme.

***

Amintim că, în ianuarie 2024, deși a criticat referendumul propus de Maia Sandu, cu privire la modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Vlah a solicitat Parlamentului și șefei statului să mai includă o întrebare pentru cetățeni – privind neutralitatea țării. Detalii AICI. Ulterior, Vlah i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu, în care i-a cerut să inițieze un referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. Vlah susținea că subiectul este „cu adevărat important și actual”, inclusiv în contextul „riscurilor de securitate din regiunea”. Detalii AICI.

În reacție, reprezentanții Președinției au declarat că „în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri” și că „nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției”. Detalii AICI. Ulterior, Vlah a publicat o scrisoare, adresată președintei țării Maia Sandu, în care se arăta nemulțumită de răspunsul pe care i l-a acordat Președinția. Vlah susținea că a primit un răspuns formal la scrisoarea precedentă. Detalii AICI.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014 a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). A câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducând autonomia găgăuză până în 2023.

După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, Vlah a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, unii experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

În noiembrie 2023, Vlah a anunțat despre lansarea asociației obștești „Platforma Moldova”. Nu a oferit detalii despre membrii asociației și nici despre sursele de finanțare a acesteia. În același timp, fostul bașcan s-a adresat „către partidele de opoziție, indiferent de doctrină”, menționând că „a venit timpul să facem un front comun”. Detalii AICI.

Ulterior, în iulie 2024, Vlah a anunțat că va candida la alegerile pentru funcția de președinte din 20 octombrie. La acest scrutin, Vlah a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II.

Pe 5 noiembrie 2024, Vlah a anunțat despre constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”. Ea a menționat că se angajează să facă „o altfel de politică” și a invitat cetățenii să se alăture formațiunii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Sondaj național: unul din doi elevi a trecut prin hărțuire sexuală în școală. Colegii și profesorii, principalii inițiatori

Cel puțin unul din doi elevi susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate spun că au fost ținta bullying-ului. Cel puțin asta arată datele sondajului național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal” prezentat astăzi, 17 februarie. Sondajul a fost realizat în 110 școli din 71 de localități din Republica Moldova.

Hărțuirea sexuală

21% dintre elevii care au participat la studiu au declarat că au fost supuși întrebărilor sau glumelor cu nuanțe sexuale neplăcute sau jignitoare. Același procent – 21% – au fost ținta unor glume din cauza genului lor, iar 26% au fost vizați de comentarii jignitoare despre corpul sau aspectul lor.

Alte forme de hărțuire, raportate de elevi:

  • 20% – atingeri care i-au făcut să se simtă inconfortabil;
  • 16% – imagini/filme cu conținut nepotrivit, cum ar fi imagini pornografice, trimise sau afișate;
  • 12% – invitații la întâlniri jignitoare sau nepotrivite;
  • 9% – imagini cu caracter intim, distribuite pe internet fără acord;
  • 7% – constrângeri de natură sexuală.

Per ansamblu, fiecare al doilea elev a declarat că a experimentat cel puțin o formă de abuz sexual, iar fiecare al patrulea – cel puțin trei forme diferite.

Inițiatorii hărțuirii sunt, cel mai des, colegii de clasă (86%) sau elevi din alte clase (48%). În 18% dintre cazuri sunt indicate cadrele didactice, iar în 15% – părinții altor elevi.

Bullying-ul

Fenomenul bullying-ului rămâne în continuare pe larg răspândit în școlile din Republica Moldova, arată datele sondajului. 46% dintre elevi spun că au fost victime ale bârfelor răspândite, iar 43% susțin că alți colegi au râs de ei.

De asemenea:

  • 26% au fost excluși intenționat din activități;
  • 26% au fost loviți sau îmbrânciți;
  • 25% spun că le-au fost distruse sau luate lucruri personale;
  • 18% au fost amenințați;
  • 6% au declarat că au dat bani la școală din cauza amenințărilor.

În medie, 3 – 4% dintre elevi susțin că se confruntă săptămânal cu aproape toate tipurile de violență analizate.

Agresiunea online

Cele mai frecvente forme de intimidare online sunt, de asemenea, bârfa și ridiculizarea (35-34%). 13 la sută dintre elevi au spus că au fost amenințai în mediul online; 12% –  au primit primit mesaje sau imagini cu conținut pornografic în mediul online, iar alți 8% – că le-a fost spart contul și folosit pentru a-i umili.

Cât de eficiente sunt măsurile luate de școli?

Doar 40% dintre elevi și părinți consideră eficiente mecanismele de raportare și intervenție în cazurile de violență școlară, comparativ cu 64% dintre profesori și 73% dintre directori.

Totodată, fiecare al cincilea elev susține că în școala sa nu este aplicată nicio măsură de prevenire sau combatere a violenței.

Cu toate acestea, atunci când cazurile sunt înregistrate oficial, profesorii și managerii școlari consideră că acestea sunt rezolvate pozitiv într-o proporție de peste 95%.

***

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: