Raportul Comisiei Europene care atestă restanțe la capitolul ajustarea legislației naționale la cea europeană este unul pe care guvernarea îl anticipează. O spune secretarul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel, potrivit căruia raportul nu a fost făcut public, însă reprezentanții puterii recunosc că înregistrează restanțe la capitolul armonizarea legislației. Potrivit oficialului, 71% din planul cu termenul-limită decembrie 2022 a fost realizat.
Potrivit lui Băluțel, de vină sunt guvernările care s-au perindat din 2014 până la guvernarea PAS și care nu au depus eforturi pentru a accelera procesul de ajustare a legislației la acquis-il comunitar, notează IPN cu referire la emisiunea „În Profunzime” de la PRO TV Chișinău. Potrivit raportului, Republica Moldova are cel mai scăzut nivel de armonizare a legislației în comparație cu Ucraina și Georgia.
„Raportul care a apărut în spațiul public îl anticipăm, dar el reflectă starea lucrurilor din perioada aprilie 2022. Este complicat să vorbim factologic despre el până nu vedem versiunea oficială a raportului. Nici măcar colegii de la Ministerul de Externe nu au acest draft al raportului. Noi încă de când am completat chestionarul știam că avem multe teme de recuperat. Acest lucru este cauzat de faptul că procesul de integrare europeană durează de la semnarea Acordului de Asociere, din 2014 s-a acumulat un număr mare de restanțe. Nu este corectă această comparație între Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pentru că acest raport nu este unul comparativ între trei state. El arată gradul de progres și aspectele pe care trebuie să le recuperăm”, a spus Adrian Băluțel.
În luna octombrie, Comisia Europeană pentru prima dată va analiza gradul de pregătire a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei pentru aderarea la UE.
„Comisia va evalua gradul de corespundere cu cele 9 condiționalități impuse. De asemenea, Comisia va evalua partea ce ține de armonizarea legislației. Este o parte extrem de importantă pentru că deschide perspectivele negocierilor de aderare”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza.
La obținerea statutului de țară candidată la aderare, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova realizarea a 9 condiționalități:
– reforma justiției;
– remedierea deficiențelor în legislația electorală;
– combaterea corupției;
– deoligarhizarea;
– consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor
– îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice;
– implicarea societății civile în procesele decizionale;
– consolidarea capacității administrației publice;
– protecția drepturilor omului, combaterea violenței de gen.
Reprezentanții guvernării spun că planul de acțiuni privind implementarea celor 9 condiționalități este parțial realizat.
„În privința celor 9 condiții sunt 60 de acțiuni, 35 dintre acestea aveau termenul limită decembrie 2022. 71% din planul de acțiuni cu termenul limită decembrie 2022 a fost realizat. Acesta este un progres. Ceea ce nu s-a reușit reprezintă niște proiecte mari, care necesită consultare publică, necesită un proces de consultare cu partenerii. Aici mă refer la lucrările comisiei de pre-vetting, care durează mai mult decât am anticipat. E vorba de strategia de reformă a administrației publice locale, care va fi supusă consultărilor în perioada următoare”, a mai spus Adrian Băluțel.
Republica Moldova și Ucraina au obținut statut de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Georgiei doar i-a fost recunoscută perspectiva de aderare.
Raportul nepublicat de Comisia Europeană, despre care scrie presa
Amintim că Radio Europa Liberă susține că a văzut o schiță a raportului elaborat de Comisia Europeană, în care se constată că autoritățile de la Chișinău sunt la etapa inițială sau au un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ul comunitar sau a legislației europene la aproape toate capitolele de cooperare cu UE.
Jurnalistul Rikard Jozwiak, editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, care a analizat opiniile Comisiei Europene pentru cele trei țări, spune că pentru R. Moldova acest raport este destul de serios, deoarece, potrivit evaluărilor Comisiei, R. Moldova are nota cea mai rea sau a doua cea mai slabă notă la cele mai multe capitole. „Ceea ce înseamnă că R. Moldova are foarte mult de muncit în viitor, când va începe negocierile de aderare la UE”, explică Jozwiak.
Autoritățile moldovene sunt în stadiu incipient în alinierea la legislația comunitară privind politica în domeniul concurenței, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale sau cele de mediu și schimbările climatice.
Și în domeniul achizițiilor publice Chișinăul este încă în etapa inițială de armonizare cu legislația europeană. Potrivit raportului, datele privind desfășurarea procedurilor de achiziție și execuția contractelor publice sunt reduse, iar „complexitatea administrativă, concurența neloială și corupția descurajează participarea întreprinderilor competente la achizițiile publice”.
Reacția ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) Nicu Popescu – AICI.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
