Andrei Mardari/NewsMaker

„Decizia CSJ este una extrem de dubioasă”. Ministrul Justiției nu exclude că în spatele strămutării dosarului lui Șor ar sta influențe corupționale

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco ar putea sesiza Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ), privind strămutarea, de la Curtea de Apel Cahul la Curtea de Apel Chișinău, a dosarului în care este vizat controversatul deputat Ilan Șor. Într-un mesaj publicat pe 24 august pe pagina sa de Facebook, Litvinenco a menționat că o analiză preliminară demonstrează „ilegalități ieșite din comun”.

Ministrul Justiției a menționat că decizia CSJ privind strămutarea dosarului în care este vizat Ilan Șor este „dubioasă”.

„Decizia CSJ este una extrem de dubioasă în condițiile când anterior același CSJ a respins de mai multe ori aceeași solicitare. Nu exclud că această strămutare va duce la o și mai multă tărăgănare în interesul lui Șor. Am deja o analiză preliminară și pot spune că acolo se întrevăd niște ilegalități ieșite din comun. În același timp, nu pot să nu concluzionez că ceea ce s-a desfășurat timp de ani de zile cu peste 60 de amânări la Curtea de Apel Cahul a fost un simulacru. Vom analiza în detalii speța și, dacă analiza preliminară se dovedește a fi reală (dar asta e aproape sigur) și vom conchide că în spatele acestei noi hotărâri ar sta influențe corupționale, voi sesiza CSM”, a scris Litvinenco.

Ministrul Justiției a mai menționat că, în pofida semnalului noii guvernări cu privire la sistemul judecătoresc, în sistem rămân și judecători corupți. Litvinenco a reiterat că este nevoie de aprobarea legislației privind evaluarea magistraților și a procurorilor.

„Nu putem fi naivi să credem că lucrurile se vor repara de la sine și judecătorii corupți vor decide de la sine să nu mai ia mită pentru decizii ilegale. Protejând clica oligarhică, acești judecători corupți se protejează pe ei și fug de răspundere. Adevărate procese judiciare corecte și transparente vor începe abia după epurarea sistemului judecătoresc de cei mai toxici exponenți”, a conchis Litvinenco.

Amintim că, pe 20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare.

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a venit cu o reacție atunci, salutând decizia CSJ.

„Este bine că dezmățul de la Curtea de Apel Cahul în cazul dosarului Șor a luat sfârșit. Or, acolo sunt peste 3 ani de tergiversări inadmisibile și peste 60 de amânări, iar examinarea în fond practic nici nu a început”, a scris ministrul Justiției pe pagina sa de Facebook.

Pe de altă parte, politicianul a menționat că aceasta ridică și anumite semne de întrebare.

„Pe de altă parte, decizia Curții Supreme de Justiție la fel ridică foarte multe semne de întrebare. Spun doar atât, fără a intra în prea multe detalii. Sper că măcar la Curtea de Apel Chișinău bătaia de joc de justiție care s-a produs la Cahul să nu se repete”, a scris atunci Sergiu Litvinenco.

***

Dosarul lui Ilan Șor s-a aflat pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018, iar de atunci au fost amânate zeci de ședințe de judecată. În 2017, ex-primarul de Orhei, a fost condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare în penitenciar de tip semi-închis, fiind învinuit că ar fi obținut bani de la Banca de Economii, pe care le-ar fi spălat ulterior, prin firme off-shor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ufms-gov.ru

NM Espresso: O dronă a explodat la frontieră, cetățenia rusă s-a „ieftinit” pentru transnistreni, Maia Sandu a cerut „presiune” asupra lui Putin

Războiul din Ucraina și Moldova

În noaptea de 20 august, Rusia a lansat un atac cu rachete și drone asupra regiunii Kiev. 12 persoane au murit, iar alte 34 au fost rănite. Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a condamnat atacul și a menționat că, în aceeași noapte, una dintre drone a traversat spațiul aerian al Moldovei.

Ulterior, MAE a precizat că în Moldova au avut loc două incidente legate de atacurile cu drone: la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești–Reni s-au produs o explozie și un incendiu, iar în apropierea frontierei a fost găsită o dronă căzută. Potrivit informațiilor preliminare, fragmentele dronei descoperite în zona Giurgiulești aparțin unui aparat de tip „Gherani”.

Președinta Maia Sandu, comentând incidentele, a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu „mult mai multă presiune”, pentru ca „asta să înceteze”.


Transnistria și cetățenia rusă

Rusia intenționează să reducă taxa pentru perfectarea cetățeniei ruse pentru locuitorii Transnistriei de la 600 la 65 de dolari. Aceeași taxă urmează să fie stabilită și pentru locuitorii Abhaziei și Osetiei de Sud.


Libertatea de exprimare și defăimarea

În Moldova se propune aplicarea unor amenzi de până la 250 de mii de lei celor care folosesc instanța de judecată pentru a exercita presiuni asupra jurnaliștilor și reprezentanților societății civile. Deputatul PAS Dinu Plîngău a declarat că o astfel de normă ar putea descuraja oamenii să se apere împotriva defăimării.

Mai multe despre proiectul de lege, disputa lui Plîngău cu reprezentanții Ministerului Justiției și noile reguli – în materialul „Cum s-au certat în Parlament pe tema ”limitelor” libertății de exprimare”.


Găgăuzia: 36 de ani, Turcia

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea ”Republicii Găgăuze”. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, și să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, prin medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statut de autonomie în cadrul Moldovei independente.

Despre modul în care a fost marcată sărbătoarea în autonomie – în reportajul video „Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns”.

Între timp, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, s-a ocupat de deschiderea în Comrat a colegiului moldo-turc „Recep Tayyip Erdogan”. Potrivit lui, instituția, care stă nefuncțională de câțiva ani din cauza divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind limba de predare, trebuie deschisă „în cel mai scurt timp posibil”.


Chișinău Arena și bugetul de stat

Autoritățile intenționează să majoreze capitalul social al companiei Chișinău Arena cu 61,97 milioane de lei, din contul bugetului de stat. Agenția Proprietății Publice a anunțat că banii vor fi utilizați pentru plățile către partenerul privat în baza contractului de parteneriat public-privat încheiat în 2018.


Pe scurt

Două cazuri de rabie au fost depistate la câini în satele Bardar și Dănceni din raionul Ialoveni. După contactul cu animalele infectate, trei adulți și un copil au fost transportați la spital.

Motorina s-a scumpit în Moldova cu aproape un leu în trei zile – din 21 august, un litru costă 32,72 lei. Benzina A-95 s-a scumpit până la 30,62 lei.

Astăzi, temperatura aerului în Moldova va urca până la +36 grade. Din cauza caniculei, meteorologii au emis cod portocaliu în nordul țării, iar în centru și sud – cod galben.

Pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv au avut loc perturbări și întârzieri ale curselor, motiv pentru care Ambasada Moldovei în Israel le-a recomandat cetățenilor să verifice din timp statutul zborurilor.

Duminică, 22 august, romii din Moldova își vor alege la Soroca un nou lider tradițional – baronul.

Ședința de judecată în dosarul „kuliok” a fost întreruptă pe 20 august din cauza absenței martorului acuzării, Adrian Radu, fost consilier pentru comunicare al lui Vladimir Plahotniuc.


Agenda zilei, 21 august:

  • 09:00 – Ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  • 10:00 – Ședința ANRE;
  • 10:00 – Protest împotriva majorării tarifului la gaze.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: